BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 20

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 20

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (2−12)(3−13)(4−14):15=1\left(2 - \frac{1}{2}\right)\left(3 - \frac{1}{3}\right)\left(4 - \frac{1}{4}\right) : 15 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare paranteză aducând fracțiile la numitor comun:
2−12=4−12=322 - \frac{1}{2} = \frac{4 - 1}{2} = \frac{3}{2} 3−13=9−13=833 - \frac{1}{3} = \frac{9 - 1}{3} = \frac{8}{3} 4−14=16−14=1544 - \frac{1}{4} = \frac{16 - 1}{4} = \frac{15}{4}

(3p)

  • Înmulțim rezultatele parantezelor:
32⋅83⋅154=3⋅8⋅152⋅3⋅4=36024=15\frac{3}{2} \cdot \frac{8}{3} \cdot \frac{15}{4} = \frac{3 \cdot 8 \cdot 15}{2 \cdot 3 \cdot 4} = \frac{360}{24} = 15

Efectuăm împărțirea finală:

15:15=115 : 15 = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+5f(x) = x^2 + 5. Arătați că f(x)−f(−x)=0f(x) - f(-x) = 0, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm f(−x)f(-x) înlocuind xx cu −x-x:
f(−x)=(−x)2+5=x2+5f(-x) = (-x)^2 + 5 = x^2 + 5

(3p)

  • Calculăm diferența f(x)−f(−x)f(x) - f(-x):
f(x)−f(−x)=(x2+5)−(x2+5)=x2+5−x2−5=0f(x) - f(-x) = (x^2 + 5) - (x^2 + 5) = x^2 + 5 - x^2 - 5 = 0

pentru orice număr real xx (funcția ff fiind o funcție pară).

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x−3=2x+14x - 3 = 2x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Separăm termenii care conțin necunoscuta xx în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
4x−2x=1+3  ⟺  2x=44x - 2x = 1 + 3 \iff 2x = 4

(3p)

  • Împărțim prin coeficientul lui xx:
x=42=2x = \frac{4}{2} = 2

Soluția ecuației este x=2x = 2.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr xx din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10\}, acesta să fie soluție a ecuației x2−3x+2=0x^2 - 3x + 2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are 1010 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=10\text{nr. cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea x2−3x+2=0x^2 - 3x + 2 = 0:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅2=9−8=1  ⟹  x1=3−12=1,x2=3+12=2\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 9 - 8 = 1 \implies x_1 = \frac{3 - 1}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{3 + 1}{2} = 2

Ambele soluții aparțin mulțimii AA (1∈A1 \in A și 2∈A2 \in A), deci avem 22 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=210=15p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3) și B(3,0)B(3, 0). Determinați ecuația dreptei care trece prin O(0,0)O(0, 0) și este paralelă cu dreapta ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=0−33−0=−33=−1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{0 - 3}{3 - 0} = \frac{-3}{3} = -1

(2p)

  • Dreapta paralelă cu ABAB care trece prin originea O(0,0)O(0, 0) are aceeași pantă (m=mAB=−1m = m_{AB} = -1). Ecuația sa este:
y−yO=m(x−xO)  ⟺  y−0=−1(x−0)  ⟺  y=−x  ⟺  x+y=0y - y_O = m(x - x_O) \iff y - 0 = -1(x - 0) \iff y = -x \iff x + y = 0

(3p)


6. Calculați aria rombului ABCDABCD, știind că AC=6AC = 6 și BD=4BD = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diagonalele rombului sunt d1=AC=6d_1 = AC = 6 și d2=BD=4d_2 = BD = 4. Folosim formula ariei rombului în funcție de lungimile diagonalelor:
AABCD=AC⋅BD2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{AC \cdot BD}{2}

(3p)

  • Calculăm valoarea ariei:
AABCD=6⋅42=242=12\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{6 \cdot 4}{2} = \frac{24}{2} = 12

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(3−25−3)A = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 5 & -3 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B(x)=A−xI2B(x) = A - x I_2, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(B(0))=1\det(B(0)) = 1. (5p)

b) Arătați că A⋅A+I2=O2A \cdot A + I_2 = O_2, unde O2=(0000)O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}. (5p)

c) Demonstrați că det⁡(B(x))≥1\det(B(x)) \ge 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Pentru x=0x = 0, avem:
B(0)=A−0⋅I2=A=(3−25−3)B(0) = A - 0 \cdot I_2 = A = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 5 & -3 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei B(0)B(0):

det⁡(B(0))=∣3−25−3∣=3⋅(−3)−(−2)⋅5=−9−(−10)=−9+10=1\det(B(0)) = \begin{vmatrix} 3 & -2 \\ 5 & -3 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-3) - (-2) \cdot 5 = -9 - (-10) = -9 + 10 = 1

(3p scriere matrice, 2p calcul determinant)


  • b) Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(3−25−3)(3−25−3)=(3⋅3+(−2)⋅53⋅(−2)+(−2)⋅(−3)5⋅3+(−3)⋅55⋅(−2)+(−3)⋅(−3))A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 5 & -3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 5 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + (-2) \cdot 5 & 3 \cdot (-2) + (-2) \cdot (-3) \\ 5 \cdot 3 + (-3) \cdot 5 & 5 \cdot (-2) + (-3) \cdot (-3) \end{pmatrix} A⋅A=(9−10−6+615−15−10+9)=(−100−1)A \cdot A = \begin{pmatrix} 9 - 10 & -6 + 6 \\ 15 - 15 & -10 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix}

(3p)

Adunăm matricea unitate I2I_2:

A⋅A+I2=(−100−1)+(1001)=(−1+10+00+0−1+1)=(0000)=O2A \cdot A + I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 + 1 & 0 + 0 \\ 0 + 0 & -1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = O_2

(2p)


  • c) Exprimăm matricea B(x)B(x):
B(x)=A−xI2=(3−25−3)−(x00x)=(3−x−25−3−x)B(x) = A - x I_2 = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 5 & -3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - x & -2 \\ 5 & -3 - x \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei B(x)B(x):

det⁡(B(x))=(3−x)(−3−x)−(−2)⋅5=−(3−x)(3+x)+10=−(9−x2)+10=x2−9+10=x2+1\det(B(x)) = (3 - x)(-3 - x) - (-2) \cdot 5 = -(3 - x)(3 + x) + 10 = -(9 - x^2) + 10 = x^2 - 9 + 10 = x^2 + 1

(3p)

Deoarece x2≥0x^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, rezultă:

x2+1≥1  ⟹  det⁡(B(x))≥1x^2 + 1 \ge 1 \implies \det(B(x)) \ge 1

pentru orice număr real xx.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy+x+y+4x * y = xy + x + y + 4

a) Arătați că 2020∗(−1)=32020 * (-1) = 3. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x+1)(y+1)+3x * y = (x + 1)(y + 1) + 3, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere întregi pentru care m∗n=2m * n = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Înlocuim x=2020x = 2020 și y=−1y = -1 în legea de compoziție:
2020∗(−1)=2020⋅(−1)+2020+(−1)+42020 * (-1) = 2020 \cdot (-1) + 2020 + (-1) + 4 2020∗(−1)=−2020+2020−1+4=32020 * (-1) = -2020 + 2020 - 1 + 4 = 3

(3p înlocuire, 2p calcul final)


  • b) Dezvoltăm membrul drept al identității cerute:
(x+1)(y+1)+3=(xy+x+y+1)+3=xy+x+y+4(x + 1)(y + 1) + 3 = (xy + x + y + 1) + 3 = xy + x + y + 4

(3p)

Deoarece xy+x+y+4=x∗yxy + x + y + 4 = x * y, obținem forma restrânsă:

x∗y=(x+1)(y+1)+3x * y = (x + 1)(y + 1) + 3

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


  • c) Folosim forma restrânsă a legii pentru ecuația m∗n=2m * n = 2:
(m+1)(n+1)+3=2  ⟺  (m+1)(n+1)=2−3  ⟺  (m+1)(n+1)=−1(m + 1)(n + 1) + 3 = 2 \iff (m + 1)(n + 1) = 2 - 3 \iff (m + 1)(n + 1) = -1

(2p)

Cum mm și nn sunt numere întregi, factorii m+1m + 1 și n+1n + 1 sunt divizori întregi ai numărului −1-1. Deoarece divizorii întregi ai lui −1-1 sunt ±1\pm 1, avem două cazuri:

  • Cazul 1: {m+1=1  ⟹  m=0n+1=−1  ⟹  n=−2  ⟹  (m,n)=(0,−2)\begin{cases} m + 1 = 1 \implies m = 0 \\ n + 1 = -1 \implies n = -2 \end{cases} \implies (m, n) = (0, -2)
  • Cazul 2: {m+1=−1  ⟹  m=−2n+1=1  ⟹  n=0  ⟹  (m,n)=(−2,0)\begin{cases} m + 1 = -1 \implies m = -2 \\ n + 1 = 1 \implies n = 0 \end{cases} \implies (m, n) = (-2, 0)

Așadar, perechile de numere întregi căutate sunt:

(0,−2)și(−2,0)(0, -2) \quad \text{și} \quad (-2, 0)

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x4−4x2−3f(x) = 2x^4 - 4x^2 - 3.

a) Arătați că f′(x)=8x(x−1)(x+1)f'(x) = 8x(x - 1)(x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că −5≤f(x)≤−3-5 \le f(x) \le -3, pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm derivata sa:
f′(x)=(2x4)′−(4x2)′−(3)′=2⋅4x3−4⋅2x−0=8x3−8xf'(x) = (2x^4)' - (4x^2)' - (3)' = 2 \cdot 4x^3 - 4 \cdot 2x - 0 = 8x^3 - 8x

(3p)

Dăm factor comun pe 8x8x:

f′(x)=8x(x2−1)=8x(x−1)(x+1)f'(x) = 8x(x^2 - 1) = 8x(x - 1)(x + 1)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


  • b) Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)  ⟺  y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0) \iff y - f(1) = f'(1)(x - 1)

Calculăm valorile f(1)f(1) și f′(1)f'(1):

f(1)=2⋅14−4⋅12−3=2−4−3=−5f(1) = 2 \cdot 1^4 - 4 \cdot 1^2 - 3 = 2 - 4 - 3 = -5 f′(1)=8⋅1(1−1)(1+1)=0f'(1) = 8 \cdot 1(1 - 1)(1 + 1) = 0

(2p)

Înlocuim în ecuația tangentei:

y−(−5)=0⋅(x−1)  ⟺  y+5=0  ⟺  y=−5y - (-5) = 0 \cdot (x - 1) \iff y + 5 = 0 \iff y = -5

(3p)


  • c) Studiul monotoniei funcției pe intervalul [−1,1][-1, 1]:
    • Rădăcinile derivatei sunt x∈{−1,0,1}x \in \{-1, 0, 1\}.
    • Pentru x∈[−1,0]x \in [-1, 0], avem x≤0x \le 0 și x2−1≤0x^2 - 1 \le 0, deci f′(x)=8x(x2−1)≥0f'(x) = 8x(x^2 - 1) \ge 0. Prin urmare, funcția ff este crescătoare pe [−1,0][-1, 0].
    • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x≥0x \ge 0 și x2−1≤0x^2 - 1 \le 0, deci f′(x)=8x(x2−1)≤0f'(x) = 8x(x^2 - 1) \le 0. Prin urmare, funcția ff este descrescătoare pe [0,1][0, 1].

(3p)

Calculăm valorile funcției în punctele critice și la capete:

f(−1)=2(−1)4−4(−1)2−3=2−4−3=−5f(-1) = 2(-1)^4 - 4(-1)^2 - 3 = 2 - 4 - 3 = -5 f(0)=2⋅0−4⋅0−3=−3f(0) = 2 \cdot 0 - 4 \cdot 0 - 3 = -3 f(1)=2⋅1−4⋅1−3=−5f(1) = 2 \cdot 1 - 4 \cdot 1 - 3 = -5

Deoarece ff crește de la f(−1)=−5f(-1) = -5 la f(0)=−3f(0) = -3 și apoi descrește de la f(0)=−3f(0) = -3 la f(1)=−5f(1) = -5, valoarea minimă a funcției pe [−1,1][-1, 1] este −5-5, iar valoarea maximă este −3-3.

Rezultă că:

−5≤f(x)≤−3-5 \le f(x) \le -3

pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1].

(2p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2xf(x) = x^2 - \frac{2}{\sqrt{x}}.

a) Arătați că ∫14(f(x)+2x) dx=21\int_1^4 \left(f(x) + \frac{2}{\sqrt{x}}\right)\,dx = 21. (5p)

b) Demonstrați că funcția F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=x33−4x+2020F(x) = \frac{x^3}{3} - 4\sqrt{x} + 2020 este o primitivă a funcției ff. (5p)

c) Arătați că ∫12(f(x)+2x)ex dx=e(2e−1)\int_1^2 \left(f(x) + \frac{2}{\sqrt{x}}\right) e^x\,dx = e(2e - 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Observăm că f(x)+2x=x2−2x+2x=x2f(x) + \frac{2}{\sqrt{x}} = x^2 - \frac{2}{\sqrt{x}} + \frac{2}{\sqrt{x}} = x^2. Integrala devine:
∫14(f(x)+2x) dx=∫14x2 dx=[x33]14\int_1^4 \left(f(x) + \frac{2}{\sqrt{x}}\right)\,dx = \int_1^4 x^2\,dx = \left[ \frac{x^3}{3} \right]_1^4

(3p)

Calculăm valoarea integralei:

=433−133=643−13=633=21= \frac{4^3}{3} - \frac{1^3}{3} = \frac{64}{3} - \frac{1}{3} = \frac{63}{3} = 21

(2p)


  • b) Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Calculăm derivata sa:
F′(x)=(x33−4x+2020)′=13⋅3x2−4⋅12x+0F'(x) = \left(\frac{x^3}{3} - 4\sqrt{x} + 2020\right)' = \frac{1}{3} \cdot 3x^2 - 4 \cdot \frac{1}{2\sqrt{x}} + 0

(3p)

Simplificăm expresia:

F′(x)=x2−2x=f(x)F'(x) = x^2 - \frac{2}{\sqrt{x}} = f(x)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Cum F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), rezultă că funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(2p)


  • c) Deoarece f(x)+2x=x2f(x) + \frac{2}{\sqrt{x}} = x^2, integrala cerută este:
I=∫12x2ex dxI = \int_1^2 x^2 e^x\,dx

Folosim integrarea prin părți alegând u(x)=x2  ⟹  u′(x)=2xu(x) = x^2 \implies u'(x) = 2x și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:

I=[x2ex]12−∫122xex dx=(22e2−12e1)−2∫12xex dx=4e2−e−2∫12xex dxI = \left[ x^2 e^x \right]_1^2 - \int_1^2 2x e^x\,dx = (2^2 e^2 - 1^2 e^1) - 2 \int_1^2 x e^x\,dx = 4e^2 - e - 2 \int_1^2 x e^x\,dx

(3p)

Integrăm din nou prin părți integrala ∫12xex dx\int_1^2 x e^x\,dx cu u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:

∫12xex dx=[xex]12−∫12ex dx=(2e2−e)−[ex]12=2e2−e−(e2−e)=e2\int_1^2 x e^x\,dx = \left[ x e^x \right]_1^2 - \int_1^2 e^x\,dx = (2e^2 - e) - \left[ e^x \right]_1^2 = 2e^2 - e - (e^2 - e) = e^2

Înlocuim în expresia integralei II:

I=4e2−e−2e2=2e2−e=e(2e−1)I = 4e^2 - e - 2e^2 = 2e^2 - e = e(2e - 1)

(2p)