5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,3) și B(3,0). Determinați ecuația dreptei care trece prin O(0,0) și este paralelă cu dreapta AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm panta dreptei AB:
mAB=xB−xAyB−yA=3−00−3=3−3=−1
(2p)
Dreapta paralelă cu AB care trece prin originea O(0,0) are aceeași pantă (m=mAB=−1). Ecuația sa este:
y−yO=m(x−xO)⟺y−0=−1(x−0)⟺y=−x⟺x+y=0
(3p)
6. Calculați aria rombului ABCD, știind că AC=6 și BD=4. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diagonalele rombului sunt d1=AC=6 și d2=BD=4. Folosim formula ariei rombului în funcție de lungimile diagonalelor:
AABCD=2AC⋅BD
(3p)
Calculăm valoarea ariei:
AABCD=26⋅4=224=12
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=(35−2−3), I2=(1001) și B(x)=A−xI2, unde x este număr real.
a) Arătați că det(B(0))=1. (5p)
b) Arătați că A⋅A+I2=O2, unde O2=(0000). (5p)
c) Demonstrați că det(B(x))≥1, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
c) Folosim forma restrânsă a legii pentru ecuația m∗n=2:
(m+1)(n+1)+3=2⟺(m+1)(n+1)=2−3⟺(m+1)(n+1)=−1
(2p)
Cum m și n sunt numere întregi, factorii m+1 și n+1 sunt divizori întregi ai numărului −1. Deoarece divizorii întregi ai lui −1 sunt ±1, avem două cazuri:
Cazul 1:{m+1=1⟹m=0n+1=−1⟹n=−2⟹(m,n)=(0,−2)
Cazul 2:{m+1=−1⟹m=−2n+1=1⟹n=0⟹(m,n)=(−2,0)
Așadar, perechile de numere întregi căutate sunt:
(0,−2)și(−2,0)
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x4−4x2−3.
a) Arătați că f′(x)=8x(x−1)(x+1), x∈R. (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=1, situat pe graficul funcției f. (5p)
c) Demonstrați că −5≤f(x)≤−3, pentru orice x∈[−1,1]. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Funcția f este derivabilă pe R. Calculăm derivata sa:
f′(x)=(2x4)′−(4x2)′−(3)′=2⋅4x3−4⋅2x−0=8x3−8x
(3p)
Dăm factor comun pe 8x:
f′(x)=8x(x2−1)=8x(x−1)(x+1)
pentru orice x∈R.
(2p)
b) Ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0=1 este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)⟺y−f(1)=f′(1)(x−1)
Calculăm valorile f(1) și f′(1):
f(1)=2⋅14−4⋅12−3=2−4−3=−5f′(1)=8⋅1(1−1)(1+1)=0
(2p)
Înlocuim în ecuația tangentei:
y−(−5)=0⋅(x−1)⟺y+5=0⟺y=−5
(3p)
c) Studiul monotoniei funcției pe intervalul [−1,1]:
Rădăcinile derivatei sunt x∈{−1,0,1}.
Pentru x∈[−1,0], avem x≤0 și x2−1≤0, deci f′(x)=8x(x2−1)≥0. Prin urmare, funcția f este crescătoare pe [−1,0].
Pentru x∈[0,1], avem x≥0 și x2−1≤0, deci f′(x)=8x(x2−1)≤0. Prin urmare, funcția f este descrescătoare pe [0,1].
(3p)
Calculăm valorile funcției în punctele critice și la capete:
Deoarece f crește de la f(−1)=−5 la f(0)=−3 și apoi descrește de la f(0)=−3 la f(1)=−5, valoarea minimă a funcției pe [−1,1] este −5, iar valoarea maximă este −3.
Rezultă că:
−5≤f(x)≤−3
pentru orice x∈[−1,1].
(2p)
2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=x2−x2.
a) Arătați că ∫14(f(x)+x2)dx=21. (5p)
b) Demonstrați că funcția F:(0,+∞)→R, F(x)=3x3−4x+2020 este o primitivă a funcției f. (5p)
c) Arătați că ∫12(f(x)+x2)exdx=e(2e−1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Observăm că f(x)+x2=x2−x2+x2=x2. Integrala devine:
∫14(f(x)+x2)dx=∫14x2dx=[3x3]14
(3p)
Calculăm valoarea integralei:
=343−313=364−31=363=21
(2p)
b) Funcția F este derivabilă pe (0,+∞). Calculăm derivata sa:
F′(x)=(3x3−4x+2020)′=31⋅3x2−4⋅2x1+0
(3p)
Simplificăm expresia:
F′(x)=x2−x2=f(x)
pentru orice x∈(0,+∞). Cum F′(x)=f(x) pentru orice x∈(0,+∞), rezultă că funcția F este o primitivă a funcției f.
(2p)
c) Deoarece f(x)+x2=x2, integrala cerută este:
I=∫12x2exdx
Folosim integrarea prin părți alegând u(x)=x2⟹u′(x)=2x și v′(x)=ex⟹v(x)=ex: