BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 19

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 19

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (12−23+34):1412=12\left( \frac{1}{2} - \frac{2}{3} + \frac{3}{4} \right) : \frac{14}{12} = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun, care este [2,3,4]=12[2, 3, 4] = 12:
12−23+34=6⋅1−4⋅2+3⋅312=6−8+912=712\frac{1}{2} - \frac{2}{3} + \frac{3}{4} = \frac{6 \cdot 1 - 4 \cdot 2 + 3 \cdot 3}{12} = \frac{6 - 8 + 9}{12} = \frac{7}{12}

(3p)

  • Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa celei de-a doua fracții:
712:1412=712⋅1214=714=12\frac{7}{12} : \frac{14}{12} = \frac{7}{12} \cdot \frac{12}{14} = \frac{7}{14} = \frac{1}{2}

(2p)


2. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(1,0)A(1, 0) aparține graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+ax+1f(x) = x^2 + ax + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(1,0)A(1, 0) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(1)=0f(1) = 0:
f(1)=12+a⋅1+1=1+a+1=a+2f(1) = 1^2 + a \cdot 1 + 1 = 1 + a + 1 = a + 2

(3p)

  • Egalăm cu 00:
a+2=0  ⟺  a=−2a + 2 = 0 \iff a = -2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−4=x+203x - 4 = x + 20. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trecem termenii care conțin necunoscuta în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
3x−x=20+4  ⟺  2x=243x - x = 20 + 4 \iff 2x = 24

(3p)

  • Împărțim prin coeficientul lui xx:
x=242  ⟺  x=12x = \frac{24}{2} \iff x = 12

Soluția ecuației este x=12x = 12.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M={10,11,12,13,14,15,16,17,18,19}M = \{10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19\}, acesta să fie număr par. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea MM conține numerele naturale de la 1010 la 1919, deci are 1010 elemente:
numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Numerele pare din mulțimea MM sunt cele care au ultima cifră pară: {10,12,14,16,18}\{10, 12, 14, 16, 18\}. Sunt 55 astfel de numere:
numa˘r cazuri favorabile=5\text{număr cazuri favorabile} = 5

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=510=12p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,4)A(-2, 4), B(4,4)B(4, 4) și C(4,8)C(4, 8). Determinați lungimea înălțimii din CC a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că punctele A(−2,4)A(-2, 4) și B(4,4)B(4, 4) au aceeași ordonată yA=yB=4y_A = y_B = 4, deci dreapta ABAB este o dreaptă orizontală de ecuație y=4y = 4.

Înălțimea din CC a triunghiului ABCABC reprezintă distanța de la punctul C(4,8)C(4, 8) la dreapta ABAB:

hC=d(C,AB)=∣yC−yAB∣=∣8−4∣=4h_C = d(C, AB) = |y_C - y_{AB}| = |8 - 4| = 4

(3p)

  • (Abordare geometrică directă): Punctele B(4,4)B(4, 4) și C(4,8)C(4, 8) au aceeași abscisă xB=xC=4x_B = x_C = 4, deci dreapta BCBC este o dreaptă verticală (x=4x = 4).
    Deoarece dreapta ABAB este orizontală și dreapta BCBC este verticală, rezultă că AB⊥BCAB \perp BC.
    Prin urmare, triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB, iar înălțimea coborâtă din vârful CC pe latura ABAB este chiar cateta BCBC:
hC=BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(4−4)2+(8−4)2=0+16=4h_C = BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(4 - 4)^2 + (8 - 4)^2} = \sqrt{0 + 16} = 4

(2p)


6. Arătați că sin⁡x=1213\sin x = \frac{12}{13}, știind că x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) și cos⁡x=513\cos x = \frac{5}{13}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din formula fundamentală a trigonometriei, sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1, avem:
sin⁡2x=1−cos⁡2x=1−(513)2=1−25169=169−25169=144169\sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{5}{13}\right)^2 = 1 - \frac{25}{169} = \frac{169 - 25}{169} = \frac{144}{169}

(3p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) (primul cadran), funcția sinus ia doar valori strict pozitive, sin⁡x>0\sin x > 0:
sin⁡x=144169=1213\sin x = \sqrt{\frac{144}{169}} = \frac{12}{13}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1234)A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix}, B=(4321)B = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} și C=(1111)C = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=−2\det A = -2. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x(A+B)=Cx(A + B) = C. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A⋅B−B⋅A=2X+CA \cdot B - B \cdot A = 2X + C. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm determinantul matricei AA:

det⁡A=∣1234∣=1⋅4−2⋅3\det A = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{vmatrix} = 1 \cdot 4 - 2 \cdot 3

(3p)

=4−6=−2= 4 - 6 = -2

(2p)


b) Calculăm suma matricelor AA și BB:

A+B=(1234)+(4321)=(1+42+33+24+1)=(5555)A + B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1+4 & 2+3 \\ 3+2 & 4+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 5 \\ 5 & 5 \end{pmatrix}

(3p)

Observăm că A+B=5(1111)=5CA + B = 5 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = 5C. Ecuația x(A+B)=Cx(A + B) = C devine:

x⋅5C=C  ⟺  5x⋅C=C  ⟺  5x=1  ⟺  x=15x \cdot 5C = C \iff 5x \cdot C = C \iff 5x = 1 \iff x = \frac{1}{5}

(2p)


c) Calculăm produsele de matrice:

A⋅B=(1234)(4321)=(1⋅4+2⋅21⋅3+2⋅13⋅4+4⋅23⋅3+4⋅1)=(4+43+212+89+4)=(852013)A \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 4 + 2 \cdot 2 & 1 \cdot 3 + 2 \cdot 1 \\ 3 \cdot 4 + 4 \cdot 2 & 3 \cdot 3 + 4 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4+4 & 3+2 \\ 12+8 & 9+4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 5 \\ 20 & 13 \end{pmatrix} B⋅A=(4321)(1234)=(4⋅1+3⋅34⋅2+3⋅42⋅1+1⋅32⋅2+1⋅4)=(4+98+122+34+4)=(132058)B \cdot A = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \cdot 1 + 3 \cdot 3 & 4 \cdot 2 + 3 \cdot 4 \\ 2 \cdot 1 + 1 \cdot 3 & 2 \cdot 2 + 1 \cdot 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4+9 & 8+12 \\ 2+3 & 4+4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 13 & 20 \\ 5 & 8 \end{pmatrix}

Calculăm comutatorul A⋅B−B⋅AA \cdot B - B \cdot A:

A⋅B−B⋅A=(8−135−2020−513−8)=(−5−15155)A \cdot B - B \cdot A = \begin{pmatrix} 8 - 13 & 5 - 20 \\ 20 - 5 & 13 - 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -5 & -15 \\ 15 & 5 \end{pmatrix}

(3p)

Din relația A⋅B−B⋅A=2X+CA \cdot B - B \cdot A = 2X + C, izolăm 2X2X:

2X=(A⋅B−B⋅A)−C=(−5−15155)−(1111)=(−6−16144)2X = (A \cdot B - B \cdot A) - C = \begin{pmatrix} -5 & -15 \\ 15 & 5 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -6 & -16 \\ 14 & 4 \end{pmatrix}

Împărțim prin 22:

X=12(−6−16144)=(−3−872)X = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -6 & -16 \\ 14 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & -8 \\ 7 & 2 \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∘y=xy+4x+4y+12x \circ y = xy + 4x + 4y + 12

a) Arătați că (−4)∘2020=−4(-4) \circ 2020 = -4. (5p)

b) Demonstrați că x∘y=(x+4)(y+4)−4x \circ y = (x + 4)(y + 4) - 4, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care x∘x=xx \circ x = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim x=−4x = -4 și y=2020y = 2020 în legea de compoziție:

(−4)∘2020=(−4)⋅2020+4⋅(−4)+4⋅2020+12(-4) \circ 2020 = (-4) \cdot 2020 + 4 \cdot (-4) + 4 \cdot 2020 + 12

(3p)

Reducem termenii opuși:

=−4⋅2020−16+4⋅2020+12=−16+12=−4= -4 \cdot 2020 - 16 + 4 \cdot 2020 + 12 = -16 + 12 = -4

(2p)


b) Dezvoltăm expresia din membrul drept:

(x+4)(y+4)−4=xy+4x+4y+16−4(x + 4)(y + 4) - 4 = xy + 4x + 4y + 16 - 4

(2p)

Efectuăm scăderea 16−4=1216 - 4 = 12:

=xy+4x+4y+12=x∘y= xy + 4x + 4y + 12 = x \circ y

Așadar, x∘y=(x+4)(y+4)−4x \circ y = (x + 4)(y + 4) - 4, pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


c) Folosind forma restrânsă a legii demonstrată la punctul b), avem:

x∘x=(x+4)2−4x \circ x = (x + 4)^2 - 4

(2p)

Ecuația x∘x=xx \circ x = x devine:

(x+4)2−4=x  ⟺  x2+8x+16−4=x  ⟺  x2+8x+12=x(x + 4)^2 - 4 = x \iff x^2 + 8x + 16 - 4 = x \iff x^2 + 8x + 12 = x

Trecem toți termenii în membrul stâng:

x2+7x+12=0x^2 + 7x + 12 = 0

Factorizăm trinomul:

(x+3)(x+4)=0  ⟺  x=−4saux=−3(x + 3)(x + 4) = 0 \iff x = -4 \quad \text{sau} \quad x = -3

Ambele soluții sunt numere reale: x∈{−4,−3}x \in \{-4, -3\}.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x3+6x2+5f(x) = 4x^3 + 6x^2 + 5.

a) Arătați că f′(x)=12x(x+1)f'(x) = 12x(x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞f′(x)f(x)−4x3\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x) - 4x^3}. (5p)

c) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aplicăm regulile uzuale de derivare:

f′(x)=(4x3)′+(6x2)′+(5)′=4⋅3x2+6⋅2x+0=12x2+12xf'(x) = (4x^3)' + (6x^2)' + (5)' = 4 \cdot 3x^2 + 6 \cdot 2x + 0 = 12x^2 + 12x

(2p)

Dăm factor comun pe 12x12x:

f′(x)=12x(x+1),x∈Rf'(x) = 12x(x + 1), \quad x \in \mathbb{R}

(3p)


b) Numitorul raportului este:

f(x)−4x3=(4x3+6x2+5)−4x3=6x2+5f(x) - 4x^3 = (4x^3 + 6x^2 + 5) - 4x^3 = 6x^2 + 5

Limita devine:

lim⁡x→+∞f′(x)f(x)−4x3=lim⁡x→+∞12x2+12x6x2+5\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x) - 4x^3} = \lim_{x \to +\infty} \frac{12x^2 + 12x}{6x^2 + 5}

(3p)

Dăm factor comun forțat pe x2x^2 la numărător și numitor:

=lim⁡x→+∞x2(12+12x)x2(6+5x2)=lim⁡x→+∞12+12x6+5x2=12+06+0=126=2= \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(12 + \frac{12}{x}\right)}{x^2\left(6 + \frac{5}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{12 + \frac{12}{x}}{6 + \frac{5}{x^2}} = \frac{12 + 0}{6 + 0} = \frac{12}{6} = 2

(2p)


c) Egalăm derivata cu 00 pentru a determina punctele critice:

f′(x)=0  ⟺  12x(x+1)=0  ⟺  x1=−1saux2=0f'(x) = 0 \iff 12x(x + 1) = 0 \iff x_1 = -1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 0

(2p)

Stabilim semnul funcției de gradul al doilea f′(x)=12x2+12xf'(x) = 12x^2 + 12x (coeficientul 12>012 > 0):

  • Pentru x∈(−∞,−1]x \in (-\infty, -1], avem f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe intervalul (−∞,−1](-\infty, -1].
  • Pentru x∈[−1,0]x \in [-1, 0], avem f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe intervalul [−1,0][-1, 0].
  • Pentru x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty), avem f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe intervalul [0,+∞)[0, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x3+4x2f(x) = 3x^3 + 4x^2.

a) Arătați că ∫02(f(x)−4x2) dx=12\int_0^2 (f(x) - 4x^2) \, dx = 12. (5p)

b) Determinați primitiva FF a funcției ff pentru care F(0)=2020F(0) = 2020. (5p)

c) Determinați numărul real mm, m>1m > 1, știind că ∫1mf(x)x2 dx=172\int_1^m \frac{f(x)}{x^2} \, dx = \frac{17}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim expresia funcției:

f(x)−4x2=(3x3+4x2)−4x2=3x3f(x) - 4x^2 = (3x^3 + 4x^2) - 4x^2 = 3x^3

Integrala devine:

∫02(f(x)−4x2) dx=∫023x3 dx=[3x44]02\int_0^2 (f(x) - 4x^2) \, dx = \int_0^2 3x^3 \, dx = \left[ \frac{3x^4}{4} \right]_0^2

(3p)

Calculăm valoarea:

=3⋅244−3⋅044=3⋅164=3⋅4=12= \frac{3 \cdot 2^4}{4} - \frac{3 \cdot 0^4}{4} = \frac{3 \cdot 16}{4} = 3 \cdot 4 = 12

(2p)


b) Familia primitivelor funcției ff este dată de integrala nedefinită:

F(x)=∫(3x3+4x2) dx=3⋅x44+4⋅x33+c=3x44+4x33+c,c∈RF(x) = \int (3x^3 + 4x^2) \, dx = 3 \cdot \frac{x^4}{4} + 4 \cdot \frac{x^3}{3} + c = \frac{3x^4}{4} + \frac{4x^3}{3} + c, \quad c \in \mathbb{R}

(2p)

Folosim condiția F(0)=2020F(0) = 2020:

F(0)=3⋅044+4⋅033+c=2020  ⟺  c=2020F(0) = \frac{3 \cdot 0^4}{4} + \frac{4 \cdot 0^3}{3} + c = 2020 \iff c = 2020

Așadar, primitiva căutată este:

F:R→R,F(x)=3x44+4x33+2020F: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad F(x) = \frac{3x^4}{4} + \frac{4x^3}{3} + 2020

(3p)


c) Pentru x∈[1,m]x \in [1, m], împărțim funcția prin x2x^2:

f(x)x2=3x3+4x2x2=3x+4\frac{f(x)}{x^2} = \frac{3x^3 + 4x^2}{x^2} = 3x + 4

Calculăm integrala:

∫1mf(x)x2 dx=∫1m(3x+4) dx=[3x22+4x]1m=(3m22+4m)−(3⋅122+4⋅1)\int_1^m \frac{f(x)}{x^2} \, dx = \int_1^m (3x + 4) \, dx = \left[ \frac{3x^2}{2} + 4x \right]_1^m = \left( \frac{3m^2}{2} + 4m \right) - \left( \frac{3 \cdot 1^2}{2} + 4 \cdot 1 \right) =3m22+4m−(32+82)=3m22+4m−112= \frac{3m^2}{2} + 4m - \left( \frac{3}{2} + \frac{8}{2} \right) = \frac{3m^2}{2} + 4m - \frac{11}{2}

(3p)

Egalăm cu 172\frac{17}{2}:

3m22+4m−112=172\frac{3m^2}{2} + 4m - \frac{11}{2} = \frac{17}{2}

Înmulțim întreaga ecuație cu 22:

3m2+8m−11=17  ⟺  3m2+8m−28=03m^2 + 8m - 11 = 17 \iff 3m^2 + 8m - 28 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=82−4⋅3⋅(−28)=64+336=400=202\Delta = 8^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-28) = 64 + 336 = 400 = 20^2 m1=−8+202⋅3=126=2,m2=−8−202⋅3=−286=−143m_1 = \frac{-8 + 20}{2 \cdot 3} = \frac{12}{6} = 2, \quad m_2 = \frac{-8 - 20}{2 \cdot 3} = \frac{-28}{6} = -\frac{14}{3}

Deoarece prin ipoteză m>1m > 1, reținem soluția convenabilă m=2m = 2.

(2p)