Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că ( 1 2 − 2 3 + 3 4 ) : 14 12 = 1 2 \left( \frac{1}{2} - \frac{2}{3} + \frac{3}{4} \right) : \frac{14}{12} = \frac{1}{2} ( 2 1 − 3 2 + 4 3 ) : 12 14 = 2 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun, care este [ 2 , 3 , 4 ] = 12 [2, 3, 4] = 12 [ 2 , 3 , 4 ] = 12 :
1 2 − 2 3 + 3 4 = 6 ⋅ 1 − 4 ⋅ 2 + 3 ⋅ 3 12 = 6 − 8 + 9 12 = 7 12 \frac{1}{2} - \frac{2}{3} + \frac{3}{4} = \frac{6 \cdot 1 - 4 \cdot 2 + 3 \cdot 3}{12} = \frac{6 - 8 + 9}{12} = \frac{7}{12} 2 1 − 3 2 + 4 3 = 12 6 ⋅ 1 − 4 ⋅ 2 + 3 ⋅ 3 = 12 6 − 8 + 9 = 12 7
(3p)
Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa celei de-a doua fracții:
7 12 : 14 12 = 7 12 ⋅ 12 14 = 7 14 = 1 2 \frac{7}{12} : \frac{14}{12} = \frac{7}{12} \cdot \frac{12}{14} = \frac{7}{14} = \frac{1}{2} 12 7 : 12 14 = 12 7 ⋅ 14 12 = 14 7 = 2 1
(2p)
2. Determinați numărul real a a a pentru care punctul A ( 1 , 0 ) A(1, 0) A ( 1 , 0 ) aparține graficului funcției f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + a x + 1 f(x) = x^2 + ax + 1 f ( x ) = x 2 + a x + 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A ( 1 , 0 ) A(1, 0) A ( 1 , 0 ) aparține graficului funcției f f f dacă și numai dacă f ( 1 ) = 0 f(1) = 0 f ( 1 ) = 0 :
f ( 1 ) = 1 2 + a ⋅ 1 + 1 = 1 + a + 1 = a + 2 f(1) = 1^2 + a \cdot 1 + 1 = 1 + a + 1 = a + 2 f ( 1 ) = 1 2 + a ⋅ 1 + 1 = 1 + a + 1 = a + 2
(3p)
a + 2 = 0 ⟺ a = − 2 a + 2 = 0 \iff a = -2 a + 2 = 0 ⟺ a = − 2
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3 x − 4 = x + 20 3x - 4 = x + 20 3 x − 4 = x + 20 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Trecem termenii care conțin necunoscuta în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
3 x − x = 20 + 4 ⟺ 2 x = 24 3x - x = 20 + 4 \iff 2x = 24 3 x − x = 20 + 4 ⟺ 2 x = 24
(3p)
Împărțim prin coeficientul lui x x x :
x = 24 2 ⟺ x = 12 x = \frac{24}{2} \iff x = 12 x = 2 24 ⟺ x = 12
Soluția ecuației este x = 12 x = 12 x = 12 .
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = { 10 , 11 , 12 , 13 , 14 , 15 , 16 , 17 , 18 , 19 } M = \{10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19\} M = { 10 , 11 , 12 , 13 , 14 , 15 , 16 , 17 , 18 , 19 } , acesta să fie număr par. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea M M M conține numerele naturale de la 10 10 10 la 19 19 19 , deci are 10 10 10 elemente:
num a ˘ r cazuri posibile = 10 \text{număr cazuri posibile} = 10 num a ˘ r cazuri posibile = 10
(2p)
Numerele pare din mulțimea M M M sunt cele care au ultima cifră pară: { 10 , 12 , 14 , 16 , 18 } \{10, 12, 14, 16, 18\} { 10 , 12 , 14 , 16 , 18 } . Sunt 5 5 5 astfel de numere:
num a ˘ r cazuri favorabile = 5 \text{număr cazuri favorabile} = 5 num a ˘ r cazuri favorabile = 5
(2p)
p = num a ˘ r cazuri favorabile num a ˘ r cazuri posibile = 5 10 = 1 2 p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2} p = num a ˘ r cazuri posibile num a ˘ r cazuri favorabile = 10 5 = 2 1
(1p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 2 , 4 ) A(-2, 4) A ( − 2 , 4 ) , B ( 4 , 4 ) B(4, 4) B ( 4 , 4 ) și C ( 4 , 8 ) C(4, 8) C ( 4 , 8 ) . Determinați lungimea înălțimii din C C C a triunghiului A B C ABC A B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Observăm că punctele A ( − 2 , 4 ) A(-2, 4) A ( − 2 , 4 ) și B ( 4 , 4 ) B(4, 4) B ( 4 , 4 ) au aceeași ordonată y A = y B = 4 y_A = y_B = 4 y A = y B = 4 , deci dreapta A B AB A B este o dreaptă orizontală de ecuație y = 4 y = 4 y = 4 .
Înălțimea din C C C a triunghiului A B C ABC A B C reprezintă distanța de la punctul C ( 4 , 8 ) C(4, 8) C ( 4 , 8 ) la dreapta A B AB A B :
h C = d ( C , A B ) = ∣ y C − y A B ∣ = ∣ 8 − 4 ∣ = 4 h_C = d(C, AB) = |y_C - y_{AB}| = |8 - 4| = 4 h C = d ( C , A B ) = ∣ y C − y A B ∣ = ∣8 − 4∣ = 4
(3p)
(Abordare geometrică directă): Punctele B ( 4 , 4 ) B(4, 4) B ( 4 , 4 ) și C ( 4 , 8 ) C(4, 8) C ( 4 , 8 ) au aceeași abscisă x B = x C = 4 x_B = x_C = 4 x B = x C = 4 , deci dreapta B C BC B C este o dreaptă verticală (x = 4 x = 4 x = 4 ).
Deoarece dreapta A B AB A B este orizontală și dreapta B C BC B C este verticală, rezultă că A B ⊥ B C AB \perp BC A B ⊥ B C .
Prin urmare, triunghiul A B C ABC A B C este dreptunghic în B B B , iar înălțimea coborâtă din vârful C C C pe latura A B AB A B este chiar cateta B C BC B C :
h C = B C = ( x C − x B ) 2 + ( y C − y B ) 2 = ( 4 − 4 ) 2 + ( 8 − 4 ) 2 = 0 + 16 = 4 h_C = BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(4 - 4)^2 + (8 - 4)^2} = \sqrt{0 + 16} = 4 h C = B C = ( x C − x B ) 2 + ( y C − y B ) 2 = ( 4 − 4 ) 2 + ( 8 − 4 ) 2 = 0 + 16 = 4
(2p)
6. Arătați că sin x = 12 13 \sin x = \frac{12}{13} sin x = 13 12 , știind că x ∈ ( 0 , π 2 ) x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) x ∈ ( 0 , 2 π ) și cos x = 5 13 \cos x = \frac{5}{13} cos x = 13 5 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Din formula fundamentală a trigonometriei, sin 2 x + cos 2 x = 1 \sin^2 x + \cos^2 x = 1 sin 2 x + cos 2 x = 1 , avem:
sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 − ( 5 13 ) 2 = 1 − 25 169 = 169 − 25 169 = 144 169 \sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{5}{13}\right)^2 = 1 - \frac{25}{169} = \frac{169 - 25}{169} = \frac{144}{169} sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 − ( 13 5 ) 2 = 1 − 169 25 = 169 169 − 25 = 169 144
(3p)
Deoarece x ∈ ( 0 , π 2 ) x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) x ∈ ( 0 , 2 π ) (primul cadran), funcția sinus ia doar valori strict pozitive, sin x > 0 \sin x > 0 sin x > 0 :
sin x = 144 169 = 12 13 \sin x = \sqrt{\frac{144}{169}} = \frac{12}{13} sin x = 169 144 = 13 12
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A = ( 1 2 3 4 ) A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} A = ( 1 3 2 4 ) , B = ( 4 3 2 1 ) B = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} B = ( 4 2 3 1 ) și C = ( 1 1 1 1 ) C = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} C = ( 1 1 1 1 ) .
a) Arătați că det A = − 2 \det A = -2 det A = − 2 . (5p)
b) Determinați numărul real x x x pentru care x ( A + B ) = C x(A + B) = C x ( A + B ) = C . (5p)
c) Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) pentru care A ⋅ B − B ⋅ A = 2 X + C A \cdot B - B \cdot A = 2X + C A ⋅ B − B ⋅ A = 2 X + C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculăm determinantul matricei A A A :
det A = ∣ 1 2 3 4 ∣ = 1 ⋅ 4 − 2 ⋅ 3 \det A = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{vmatrix} = 1 \cdot 4 - 2 \cdot 3 det A = 1 3 2 4 = 1 ⋅ 4 − 2 ⋅ 3
(3p)
= 4 − 6 = − 2 = 4 - 6 = -2 = 4 − 6 = − 2
(2p)
b) Calculăm suma matricelor A A A și B B B :
A + B = ( 1 2 3 4 ) + ( 4 3 2 1 ) = ( 1 + 4 2 + 3 3 + 2 4 + 1 ) = ( 5 5 5 5 ) A + B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1+4 & 2+3 \\ 3+2 & 4+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 5 \\ 5 & 5 \end{pmatrix} A + B = ( 1 3 2 4 ) + ( 4 2 3 1 ) = ( 1 + 4 3 + 2 2 + 3 4 + 1 ) = ( 5 5 5 5 )
(3p)
Observăm că A + B = 5 ( 1 1 1 1 ) = 5 C A + B = 5 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = 5C A + B = 5 ( 1 1 1 1 ) = 5 C . Ecuația x ( A + B ) = C x(A + B) = C x ( A + B ) = C devine:
x ⋅ 5 C = C ⟺ 5 x ⋅ C = C ⟺ 5 x = 1 ⟺ x = 1 5 x \cdot 5C = C \iff 5x \cdot C = C \iff 5x = 1 \iff x = \frac{1}{5} x ⋅ 5 C = C ⟺ 5 x ⋅ C = C ⟺ 5 x = 1 ⟺ x = 5 1
(2p)
c) Calculăm produsele de matrice:
A ⋅ B = ( 1 2 3 4 ) ( 4 3 2 1 ) = ( 1 ⋅ 4 + 2 ⋅ 2 1 ⋅ 3 + 2 ⋅ 1 3 ⋅ 4 + 4 ⋅ 2 3 ⋅ 3 + 4 ⋅ 1 ) = ( 4 + 4 3 + 2 12 + 8 9 + 4 ) = ( 8 5 20 13 ) A \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 4 + 2 \cdot 2 & 1 \cdot 3 + 2 \cdot 1 \\ 3 \cdot 4 + 4 \cdot 2 & 3 \cdot 3 + 4 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4+4 & 3+2 \\ 12+8 & 9+4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 5 \\ 20 & 13 \end{pmatrix} A ⋅ B = ( 1 3 2 4 ) ( 4 2 3 1 ) = ( 1 ⋅ 4 + 2 ⋅ 2 3 ⋅ 4 + 4 ⋅ 2 1 ⋅ 3 + 2 ⋅ 1 3 ⋅ 3 + 4 ⋅ 1 ) = ( 4 + 4 12 + 8 3 + 2 9 + 4 ) = ( 8 20 5 13 )
B ⋅ A = ( 4 3 2 1 ) ( 1 2 3 4 ) = ( 4 ⋅ 1 + 3 ⋅ 3 4 ⋅ 2 + 3 ⋅ 4 2 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 4 ) = ( 4 + 9 8 + 12 2 + 3 4 + 4 ) = ( 13 20 5 8 ) B \cdot A = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \cdot 1 + 3 \cdot 3 & 4 \cdot 2 + 3 \cdot 4 \\ 2 \cdot 1 + 1 \cdot 3 & 2 \cdot 2 + 1 \cdot 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4+9 & 8+12 \\ 2+3 & 4+4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 13 & 20 \\ 5 & 8 \end{pmatrix} B ⋅ A = ( 4 2 3 1 ) ( 1 3 2 4 ) = ( 4 ⋅ 1 + 3 ⋅ 3 2 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 4 ⋅ 2 + 3 ⋅ 4 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 4 ) = ( 4 + 9 2 + 3 8 + 12 4 + 4 ) = ( 13 5 20 8 )
Calculăm comutatorul A ⋅ B − B ⋅ A A \cdot B - B \cdot A A ⋅ B − B ⋅ A :
A ⋅ B − B ⋅ A = ( 8 − 13 5 − 20 20 − 5 13 − 8 ) = ( − 5 − 15 15 5 ) A \cdot B - B \cdot A = \begin{pmatrix} 8 - 13 & 5 - 20 \\ 20 - 5 & 13 - 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -5 & -15 \\ 15 & 5 \end{pmatrix} A ⋅ B − B ⋅ A = ( 8 − 13 20 − 5 5 − 20 13 − 8 ) = ( − 5 15 − 15 5 )
(3p)
Din relația A ⋅ B − B ⋅ A = 2 X + C A \cdot B - B \cdot A = 2X + C A ⋅ B − B ⋅ A = 2 X + C , izolăm 2 X 2X 2 X :
2 X = ( A ⋅ B − B ⋅ A ) − C = ( − 5 − 15 15 5 ) − ( 1 1 1 1 ) = ( − 6 − 16 14 4 ) 2X = (A \cdot B - B \cdot A) - C = \begin{pmatrix} -5 & -15 \\ 15 & 5 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -6 & -16 \\ 14 & 4 \end{pmatrix} 2 X = ( A ⋅ B − B ⋅ A ) − C = ( − 5 15 − 15 5 ) − ( 1 1 1 1 ) = ( − 6 14 − 16 4 )
Împărțim prin 2 2 2 :
X = 1 2 ( − 6 − 16 14 4 ) = ( − 3 − 8 7 2 ) X = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -6 & -16 \\ 14 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & -8 \\ 7 & 2 \end{pmatrix} X = 2 1 ( − 6 14 − 16 4 ) = ( − 3 7 − 8 2 )
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∘ y = x y + 4 x + 4 y + 12 x \circ y = xy + 4x + 4y + 12 x ∘ y = x y + 4 x + 4 y + 12
a) Arătați că ( − 4 ) ∘ 2020 = − 4 (-4) \circ 2020 = -4 ( − 4 ) ∘ 2020 = − 4 . (5p)
b) Demonstrați că x ∘ y = ( x + 4 ) ( y + 4 ) − 4 x \circ y = (x + 4)(y + 4) - 4 x ∘ y = ( x + 4 ) ( y + 4 ) − 4 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
c) Determinați numerele reale x x x pentru care x ∘ x = x x \circ x = x x ∘ x = x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Înlocuim x = − 4 x = -4 x = − 4 și y = 2020 y = 2020 y = 2020 în legea de compoziție:
( − 4 ) ∘ 2020 = ( − 4 ) ⋅ 2020 + 4 ⋅ ( − 4 ) + 4 ⋅ 2020 + 12 (-4) \circ 2020 = (-4) \cdot 2020 + 4 \cdot (-4) + 4 \cdot 2020 + 12 ( − 4 ) ∘ 2020 = ( − 4 ) ⋅ 2020 + 4 ⋅ ( − 4 ) + 4 ⋅ 2020 + 12
(3p)
Reducem termenii opuși:
= − 4 ⋅ 2020 − 16 + 4 ⋅ 2020 + 12 = − 16 + 12 = − 4 = -4 \cdot 2020 - 16 + 4 \cdot 2020 + 12 = -16 + 12 = -4 = − 4 ⋅ 2020 − 16 + 4 ⋅ 2020 + 12 = − 16 + 12 = − 4
(2p)
b) Dezvoltăm expresia din membrul drept:
( x + 4 ) ( y + 4 ) − 4 = x y + 4 x + 4 y + 16 − 4 (x + 4)(y + 4) - 4 = xy + 4x + 4y + 16 - 4 ( x + 4 ) ( y + 4 ) − 4 = x y + 4 x + 4 y + 16 − 4
(2p)
Efectuăm scăderea 16 − 4 = 12 16 - 4 = 12 16 − 4 = 12 :
= x y + 4 x + 4 y + 12 = x ∘ y = xy + 4x + 4y + 12 = x \circ y = x y + 4 x + 4 y + 12 = x ∘ y
Așadar, x ∘ y = ( x + 4 ) ( y + 4 ) − 4 x \circ y = (x + 4)(y + 4) - 4 x ∘ y = ( x + 4 ) ( y + 4 ) − 4 , pentru orice numere reale x x x și y y y .
(3p)
c) Folosind forma restrânsă a legii demonstrată la punctul b) , avem:
x ∘ x = ( x + 4 ) 2 − 4 x \circ x = (x + 4)^2 - 4 x ∘ x = ( x + 4 ) 2 − 4
(2p)
Ecuația x ∘ x = x x \circ x = x x ∘ x = x devine:
( x + 4 ) 2 − 4 = x ⟺ x 2 + 8 x + 16 − 4 = x ⟺ x 2 + 8 x + 12 = x (x + 4)^2 - 4 = x \iff x^2 + 8x + 16 - 4 = x \iff x^2 + 8x + 12 = x ( x + 4 ) 2 − 4 = x ⟺ x 2 + 8 x + 16 − 4 = x ⟺ x 2 + 8 x + 12 = x
Trecem toți termenii în membrul stâng:
x 2 + 7 x + 12 = 0 x^2 + 7x + 12 = 0 x 2 + 7 x + 12 = 0
Factorizăm trinomul:
( x + 3 ) ( x + 4 ) = 0 ⟺ x = − 4 sau x = − 3 (x + 3)(x + 4) = 0 \iff x = -4 \quad \text{sau} \quad x = -3 ( x + 3 ) ( x + 4 ) = 0 ⟺ x = − 4 sau x = − 3
Ambele soluții sunt numere reale: x ∈ { − 4 , − 3 } x \in \{-4, -3\} x ∈ { − 4 , − 3 } .
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 4 x 3 + 6 x 2 + 5 f(x) = 4x^3 + 6x^2 + 5 f ( x ) = 4 x 3 + 6 x 2 + 5 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 12 x ( x + 1 ) f'(x) = 12x(x + 1) f ′ ( x ) = 12 x ( x + 1 ) , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Calculați lim x → + ∞ f ′ ( x ) f ( x ) − 4 x 3 \lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x) - 4x^3} lim x → + ∞ f ( x ) − 4 x 3 f ′ ( x ) . (5p)
c) Determinați intervalele de monotonie a funcției f f f . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Aplicăm regulile uzuale de derivare:
f ′ ( x ) = ( 4 x 3 ) ′ + ( 6 x 2 ) ′ + ( 5 ) ′ = 4 ⋅ 3 x 2 + 6 ⋅ 2 x + 0 = 12 x 2 + 12 x f'(x) = (4x^3)' + (6x^2)' + (5)' = 4 \cdot 3x^2 + 6 \cdot 2x + 0 = 12x^2 + 12x f ′ ( x ) = ( 4 x 3 ) ′ + ( 6 x 2 ) ′ + ( 5 ) ′ = 4 ⋅ 3 x 2 + 6 ⋅ 2 x + 0 = 12 x 2 + 12 x
(2p)
Dăm factor comun pe 12 x 12x 12 x :
f ′ ( x ) = 12 x ( x + 1 ) , x ∈ R f'(x) = 12x(x + 1), \quad x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = 12 x ( x + 1 ) , x ∈ R
(3p)
b) Numitorul raportului este:
f ( x ) − 4 x 3 = ( 4 x 3 + 6 x 2 + 5 ) − 4 x 3 = 6 x 2 + 5 f(x) - 4x^3 = (4x^3 + 6x^2 + 5) - 4x^3 = 6x^2 + 5 f ( x ) − 4 x 3 = ( 4 x 3 + 6 x 2 + 5 ) − 4 x 3 = 6 x 2 + 5
Limita devine:
lim x → + ∞ f ′ ( x ) f ( x ) − 4 x 3 = lim x → + ∞ 12 x 2 + 12 x 6 x 2 + 5 \lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x) - 4x^3} = \lim_{x \to +\infty} \frac{12x^2 + 12x}{6x^2 + 5} x → + ∞ lim f ( x ) − 4 x 3 f ′ ( x ) = x → + ∞ lim 6 x 2 + 5 12 x 2 + 12 x
(3p)
Dăm factor comun forțat pe x 2 x^2 x 2 la numărător și numitor:
= lim x → + ∞ x 2 ( 12 + 12 x ) x 2 ( 6 + 5 x 2 ) = lim x → + ∞ 12 + 12 x 6 + 5 x 2 = 12 + 0 6 + 0 = 12 6 = 2 = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(12 + \frac{12}{x}\right)}{x^2\left(6 + \frac{5}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{12 + \frac{12}{x}}{6 + \frac{5}{x^2}} = \frac{12 + 0}{6 + 0} = \frac{12}{6} = 2 = x → + ∞ lim x 2 ( 6 + x 2 5 ) x 2 ( 12 + x 12 ) = x → + ∞ lim 6 + x 2 5 12 + x 12 = 6 + 0 12 + 0 = 6 12 = 2
(2p)
c) Egalăm derivata cu 0 0 0 pentru a determina punctele critice:
f ′ ( x ) = 0 ⟺ 12 x ( x + 1 ) = 0 ⟺ x 1 = − 1 sau x 2 = 0 f'(x) = 0 \iff 12x(x + 1) = 0 \iff x_1 = -1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 0 f ′ ( x ) = 0 ⟺ 12 x ( x + 1 ) = 0 ⟺ x 1 = − 1 sau x 2 = 0
(2p)
Stabilim semnul funcției de gradul al doilea f ′ ( x ) = 12 x 2 + 12 x f'(x) = 12x^2 + 12x f ′ ( x ) = 12 x 2 + 12 x (coeficientul 12 > 0 12 > 0 12 > 0 ):
Pentru x ∈ ( − ∞ , − 1 ] x \in (-\infty, -1] x ∈ ( − ∞ , − 1 ] , avem f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x) \ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , deci funcția f f f este crescătoare pe intervalul ( − ∞ , − 1 ] (-\infty, -1] ( − ∞ , − 1 ] .
Pentru x ∈ [ − 1 , 0 ] x \in [-1, 0] x ∈ [ − 1 , 0 ] , avem f ′ ( x ) ≤ 0 f'(x) \le 0 f ′ ( x ) ≤ 0 , deci funcția f f f este descrescătoare pe intervalul [ − 1 , 0 ] [-1, 0] [ − 1 , 0 ] .
Pentru x ∈ [ 0 , + ∞ ) x \in [0, +\infty) x ∈ [ 0 , + ∞ ) , avem f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x) \ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , deci funcția f f f este crescătoare pe intervalul [ 0 , + ∞ ) [0, +\infty) [ 0 , + ∞ ) .
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 3 x 3 + 4 x 2 f(x) = 3x^3 + 4x^2 f ( x ) = 3 x 3 + 4 x 2 .
a) Arătați că ∫ 0 2 ( f ( x ) − 4 x 2 ) d x = 12 \int_0^2 (f(x) - 4x^2) \, dx = 12 ∫ 0 2 ( f ( x ) − 4 x 2 ) d x = 12 . (5p)
b) Determinați primitiva F F F a funcției f f f pentru care F ( 0 ) = 2020 F(0) = 2020 F ( 0 ) = 2020 . (5p)
c) Determinați numărul real m m m , m > 1 m > 1 m > 1 , știind că ∫ 1 m f ( x ) x 2 d x = 17 2 \int_1^m \frac{f(x)}{x^2} \, dx = \frac{17}{2} ∫ 1 m x 2 f ( x ) d x = 2 17 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Înlocuim expresia funcției:
f ( x ) − 4 x 2 = ( 3 x 3 + 4 x 2 ) − 4 x 2 = 3 x 3 f(x) - 4x^2 = (3x^3 + 4x^2) - 4x^2 = 3x^3 f ( x ) − 4 x 2 = ( 3 x 3 + 4 x 2 ) − 4 x 2 = 3 x 3
Integrala devine:
∫ 0 2 ( f ( x ) − 4 x 2 ) d x = ∫ 0 2 3 x 3 d x = [ 3 x 4 4 ] 0 2 \int_0^2 (f(x) - 4x^2) \, dx = \int_0^2 3x^3 \, dx = \left[ \frac{3x^4}{4} \right]_0^2 ∫ 0 2 ( f ( x ) − 4 x 2 ) d x = ∫ 0 2 3 x 3 d x = [ 4 3 x 4 ] 0 2
(3p)
Calculăm valoarea:
= 3 ⋅ 2 4 4 − 3 ⋅ 0 4 4 = 3 ⋅ 16 4 = 3 ⋅ 4 = 12 = \frac{3 \cdot 2^4}{4} - \frac{3 \cdot 0^4}{4} = \frac{3 \cdot 16}{4} = 3 \cdot 4 = 12 = 4 3 ⋅ 2 4 − 4 3 ⋅ 0 4 = 4 3 ⋅ 16 = 3 ⋅ 4 = 12
(2p)
b) Familia primitivelor funcției f f f este dată de integrala nedefinită:
F ( x ) = ∫ ( 3 x 3 + 4 x 2 ) d x = 3 ⋅ x 4 4 + 4 ⋅ x 3 3 + c = 3 x 4 4 + 4 x 3 3 + c , c ∈ R F(x) = \int (3x^3 + 4x^2) \, dx = 3 \cdot \frac{x^4}{4} + 4 \cdot \frac{x^3}{3} + c = \frac{3x^4}{4} + \frac{4x^3}{3} + c, \quad c \in \mathbb{R} F ( x ) = ∫ ( 3 x 3 + 4 x 2 ) d x = 3 ⋅ 4 x 4 + 4 ⋅ 3 x 3 + c = 4 3 x 4 + 3 4 x 3 + c , c ∈ R
(2p)
Folosim condiția F ( 0 ) = 2020 F(0) = 2020 F ( 0 ) = 2020 :
F ( 0 ) = 3 ⋅ 0 4 4 + 4 ⋅ 0 3 3 + c = 2020 ⟺ c = 2020 F(0) = \frac{3 \cdot 0^4}{4} + \frac{4 \cdot 0^3}{3} + c = 2020 \iff c = 2020 F ( 0 ) = 4 3 ⋅ 0 4 + 3 4 ⋅ 0 3 + c = 2020 ⟺ c = 2020
Așadar, primitiva căutată este:
F : R → R , F ( x ) = 3 x 4 4 + 4 x 3 3 + 2020 F: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad F(x) = \frac{3x^4}{4} + \frac{4x^3}{3} + 2020 F : R → R , F ( x ) = 4 3 x 4 + 3 4 x 3 + 2020
(3p)
c) Pentru x ∈ [ 1 , m ] x \in [1, m] x ∈ [ 1 , m ] , împărțim funcția prin x 2 x^2 x 2 :
f ( x ) x 2 = 3 x 3 + 4 x 2 x 2 = 3 x + 4 \frac{f(x)}{x^2} = \frac{3x^3 + 4x^2}{x^2} = 3x + 4 x 2 f ( x ) = x 2 3 x 3 + 4 x 2 = 3 x + 4
Calculăm integrala:
∫ 1 m f ( x ) x 2 d x = ∫ 1 m ( 3 x + 4 ) d x = [ 3 x 2 2 + 4 x ] 1 m = ( 3 m 2 2 + 4 m ) − ( 3 ⋅ 1 2 2 + 4 ⋅ 1 ) \int_1^m \frac{f(x)}{x^2} \, dx = \int_1^m (3x + 4) \, dx = \left[ \frac{3x^2}{2} + 4x \right]_1^m = \left( \frac{3m^2}{2} + 4m \right) - \left( \frac{3 \cdot 1^2}{2} + 4 \cdot 1 \right) ∫ 1 m x 2 f ( x ) d x = ∫ 1 m ( 3 x + 4 ) d x = [ 2 3 x 2 + 4 x ] 1 m = ( 2 3 m 2 + 4 m ) − ( 2 3 ⋅ 1 2 + 4 ⋅ 1 )
= 3 m 2 2 + 4 m − ( 3 2 + 8 2 ) = 3 m 2 2 + 4 m − 11 2 = \frac{3m^2}{2} + 4m - \left( \frac{3}{2} + \frac{8}{2} \right) = \frac{3m^2}{2} + 4m - \frac{11}{2} = 2 3 m 2 + 4 m − ( 2 3 + 2 8 ) = 2 3 m 2 + 4 m − 2 11
(3p)
Egalăm cu 17 2 \frac{17}{2} 2 17 :
3 m 2 2 + 4 m − 11 2 = 17 2 \frac{3m^2}{2} + 4m - \frac{11}{2} = \frac{17}{2} 2 3 m 2 + 4 m − 2 11 = 2 17
Înmulțim întreaga ecuație cu 2 2 2 :
3 m 2 + 8 m − 11 = 17 ⟺ 3 m 2 + 8 m − 28 = 0 3m^2 + 8m - 11 = 17 \iff 3m^2 + 8m - 28 = 0 3 m 2 + 8 m − 11 = 17 ⟺ 3 m 2 + 8 m − 28 = 0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ = 8 2 − 4 ⋅ 3 ⋅ ( − 28 ) = 64 + 336 = 400 = 20 2 \Delta = 8^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-28) = 64 + 336 = 400 = 20^2 Δ = 8 2 − 4 ⋅ 3 ⋅ ( − 28 ) = 64 + 336 = 400 = 2 0 2
m 1 = − 8 + 20 2 ⋅ 3 = 12 6 = 2 , m 2 = − 8 − 20 2 ⋅ 3 = − 28 6 = − 14 3 m_1 = \frac{-8 + 20}{2 \cdot 3} = \frac{12}{6} = 2, \quad m_2 = \frac{-8 - 20}{2 \cdot 3} = \frac{-28}{6} = -\frac{14}{3} m 1 = 2 ⋅ 3 − 8 + 20 = 6 12 = 2 , m 2 = 2 ⋅ 3 − 8 − 20 = 6 − 28 = − 3 14
Deoarece prin ipoteză m > 1 m > 1 m > 1 , reținem soluția convenabilă m = 2 m = 2 m = 2 .
(2p)