BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 18

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 18

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 23−1−(3+1)=0\frac{2}{\sqrt{3} - 1} - (\sqrt{3} + 1) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raționalizăm numitorul fracției 23−1\frac{2}{\sqrt{3} - 1} amplificând cu conjugata 3+1\sqrt{3} + 1:
23−1=2(3+1)(3−1)(3+1)=2(3+1)(3)2−12=2(3+1)3−1=2(3+1)2=3+1\frac{2}{\sqrt{3} - 1} = \frac{2(\sqrt{3} + 1)}{(\sqrt{3} - 1)(\sqrt{3} + 1)} = \frac{2(\sqrt{3} + 1)}{(\sqrt{3})^2 - 1^2} = \frac{2(\sqrt{3} + 1)}{3 - 1} = \frac{2(\sqrt{3} + 1)}{2} = \sqrt{3} + 1

(3p)

  • Înlocuim în expresia inițială:
23−1−(3+1)=(3+1)−(3+1)=3+1−3−1=0\frac{2}{\sqrt{3} - 1} - (\sqrt{3} + 1) = (\sqrt{3} + 1) - (\sqrt{3} + 1) = \sqrt{3} + 1 - \sqrt{3} - 1 = 0

(2p)


2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției ff cu axa OyOy, unde f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x+3f(x) = x^2 + 2x + 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Axa OyOy are ecuația x=0x = 0. Punctul de intersecție are abscisa x=0x = 0, iar ordonata este dată de valoarea funcției în origine:
f(0)=02+2⋅0+3=3f(0) = 0^2 + 2 \cdot 0 + 3 = 3

(3p)

  • Coordonatele punctului de intersecție sunt x=0x = 0 și y=3y = 3, așadar punctul căutat este:
(0,3)(0, 3)

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 72x+1=74−x7^{2x + 1} = 7^{4 - x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece baza puterilor este aceeași (7>07 > 0, 7≠17 \neq 1) și funcția exponențială este injectivă, egalăm exponenții:
2x+1=4−x2x + 1 = 4 - x

Trecem termenii cu xx în stânga și termenii liberi în dreapta:

2x+x=4−1  ⟺  3x=32x + x = 4 - 1 \iff 3x = 3

(3p)

  • Împărțim prin 33:
x=1x = 1

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie impar. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt de la 1010 la 9999. Numărul total de cazuri posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

Așadar, sunt 9090 de cazuri posibile.

(2p)

  • Numerele impare de două cifre sunt 11,13,15,…,9911, 13, 15, \dots, 99.
    Numărul de cazuri favorabile este:
99−112+1=882+1=44+1=45\frac{99 - 11}{2} + 1 = \frac{88}{2} + 1 = 44 + 1 = 45

Așadar, sunt 4545 de cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=4590=12p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{45}{90} = \frac{1}{2}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,3)A(2, 3) şi B(2,5)B(2, 5). Determinați lungimea segmentului BCBC, unde punctul CC este simetricul punctului BB față de punctul AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea segmentului ABAB:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(2−2)2+(5−3)2=0+22=2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(2 - 2)^2 + (5 - 3)^2} = \sqrt{0 + 2^2} = 2

(2p)

  • Punctul CC fiind simetricul punctului BB față de AA, punctul AA este mijlocul segmentului BCBC.
    Rezultă că:
BC=2⋅AB=2⋅2=4BC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 2 = 4

(3p)

(Metodă alternativă: Coordonatele punctului C(xC,yC)C(x_C, y_C) sunt date de xA=xB+xC2  ⟹  2=2+xC2  ⟹  xC=2x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \implies 2 = \frac{2 + x_C}{2} \implies x_C = 2 și yA=yB+yC2  ⟹  3=5+yC2  ⟹  yC=1y_A = \frac{y_B + y_C}{2} \implies 3 = \frac{5 + y_C}{2} \implies y_C = 1. Lungimea BC=(2−2)2+(1−5)2=16=4BC = \sqrt{(2 - 2)^2 + (1 - 5)^2} = \sqrt{16} = 4.)


6. Calculați sin⁡x\sin x, ştiind că x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) și cos⁡x=35\cos x = \frac{3}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
sin⁡2x=1−cos⁡2x=1−(35)2=1−925=1625\sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{3}{5}\right)^2 = 1 - \frac{9}{25} = \frac{16}{25}

(3p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) (cadranul I), funcția sinus ia valori strict pozitive (sin⁡x>0\sin x > 0):
sin⁡x=1625=45\sin x = \sqrt{\frac{16}{25}} = \frac{4}{5}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(2121)A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care A⋅A=xAA \cdot A = xA. (5p)

c) Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(A+I2)+det⁡(A−I2)=det⁡(aI2)\det(A + I_2) + \det(A - I_2) = \det(a I_2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm determinantul matricei AA:

det⁡A=∣2121∣\det A = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 1 \end{vmatrix}

(2p)

det⁡A=2⋅1−2⋅1=2−2=0\det A = 2 \cdot 1 - 2 \cdot 1 = 2 - 2 = 0

(3p)


b) Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:

A⋅A=(2121)(2121)=(2⋅2+1⋅22⋅1+1⋅12⋅2+1⋅22⋅1+1⋅1)=(6363)A \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \\ 2 \cdot 2 + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ 6 & 3 \end{pmatrix}

Matricea xAxA este:

xA=(2xx2xx)xA = \begin{pmatrix} 2x & x \\ 2x & x \end{pmatrix}

(3p)

Egalând componentele corespunzătoare:

(6363)=(2xx2xx)  ⟺  x=3\begin{pmatrix} 6 & 3 \\ 6 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & x \\ 2x & x \end{pmatrix} \iff x = 3

(2p)


c) Calculăm matricele A+I2A + I_2, A−I2A - I_2 și aI2a I_2:

A+I2=(2121)+(1001)=(3122)  ⟹  det⁡(A+I2)=3⋅2−1⋅2=6−2=4A + I_2 = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} \implies \det(A + I_2) = 3 \cdot 2 - 1 \cdot 2 = 6 - 2 = 4 A−I2=(2121)−(1001)=(1120)  ⟹  det⁡(A−I2)=1⋅0−1⋅2=0−2=−2A - I_2 = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} \implies \det(A - I_2) = 1 \cdot 0 - 1 \cdot 2 = 0 - 2 = -2 aI2=(a00a)  ⟹  det⁡(aI2)=a⋅a−0⋅0=a2a I_2 = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} \implies \det(a I_2) = a \cdot a - 0 \cdot 0 = a^2

(3p)

Înlocuim determinanții în ecuația dată:

4+(−2)=a2  ⟺  a2=24 + (-2) = a^2 \iff a^2 = 2

Rezolvând în R\mathbb{R}:

a=−2saua=2a = -\sqrt{2} \quad \text{sau} \quad a = \sqrt{2}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziţie x∗y=xy+x+y−5x * y = xy + x + y - 5.

a) Arătați că (−1)∗2020=−6(-1) * 2020 = -6. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=−2x * x = -2. (5p)

c) Știind că mm este număr real astfel încât m∗(−2)=1∗(−m)m * (-2) = 1 * (-m), calculați m∗(−m)m * (-m). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aplicăm definiția legii pentru x=−1x = -1 și y=2020y = 2020:

(−1)∗2020=(−1)⋅2020+(−1)+2020−5(-1) * 2020 = (-1) \cdot 2020 + (-1) + 2020 - 5

(3p)

Efectuăm calculele:

(−1)∗2020=−2020−1+2020−5=−1−5=−6(-1) * 2020 = -2020 - 1 + 2020 - 5 = -1 - 5 = -6

(2p)


b) Exprimăm compunerea x∗xx * x:

x∗x=x⋅x+x+x−5=x2+2x−5,pentru orice x∈Rx * x = x \cdot x + x + x - 5 = x^2 + 2x - 5, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)

Ecuația x∗x=−2x * x = -2 devine:

x2+2x−5=−2  ⟺  x2+2x−3=0x^2 + 2x - 5 = -2 \iff x^2 + 2x - 3 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=22−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16 x1=−2−42=−3,x2=−2+42=1x_1 = \frac{-2 - 4}{2} = -3, \quad x_2 = \frac{-2 + 4}{2} = 1

Numerele reale căutate sunt x=−3x = -3 și x=1x = 1.

(3p)


c) Exprimăm cei doi membri ai ecuației date conform legii de compoziție:

m∗(−2)=m⋅(−2)+m+(−2)−5=−2m+m−7=−m−7m * (-2) = m \cdot (-2) + m + (-2) - 5 = -2m + m - 7 = -m - 7 1∗(−m)=1⋅(−m)+1+(−m)−5=−m+1−m−5=−2m−41 * (-m) = 1 \cdot (-m) + 1 + (-m) - 5 = -m + 1 - m - 5 = -2m - 4

Egalăm cele două expresii:

−m−7=−2m−4  ⟺  −m+2m=−4+7  ⟺  m=3-m - 7 = -2m - 4 \iff -m + 2m = -4 + 7 \iff m = 3

(3p)

Calculăm acum m∗(−m)m * (-m) pentru m=3m = 3:

3∗(−3)=3⋅(−3)+3+(−3)−5=−9+0−5=−143 * (-3) = 3 \cdot (-3) + 3 + (-3) - 5 = -9 + 0 - 5 = -14

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−1xf(x) = \frac{x^2 - 1}{x}.

a) Arătați că f′(x)=1+1x2f'(x) = 1 + \frac{1}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este concavă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Scriem funcția sub formă de fracție sau rescrisă ca diferență de termeni:

f(x)=x2−1x=x−1xf(x) = \frac{x^2 - 1}{x} = x - \frac{1}{x}

Derivăm funcția pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):

f′(x)=(x2−1)′⋅x−(x2−1)⋅x′x2=2x⋅x−(x2−1)⋅1x2=2x2−x2+1x2=x2+1x2f'(x) = \frac{(x^2 - 1)' \cdot x - (x^2 - 1) \cdot x'}{x^2} = \frac{2x \cdot x - (x^2 - 1) \cdot 1}{x^2} = \frac{2x^2 - x^2 + 1}{x^2} = \frac{x^2 + 1}{x^2}

(3p)

Despărțim termenii fracției:

f′(x)=x2x2+1x2=1+1x2,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{x^2}{x^2} + \frac{1}{x^2} = 1 + \frac{1}{x^2}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)


b) Căutăm asimptota oblică spre +∞+\infty, y=mx+ny = mx + n:

m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x2−1x2=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 1}{x^2} = 1

(2p)

n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(x2−1x−x)=lim⁡x→+∞(x−1x−x)=lim⁡x→+∞(−1x)=0n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left( \frac{x^2 - 1}{x} - x \right) = \lim_{x \to +\infty} \left( x - \frac{1}{x} - x \right) = \lim_{x \to +\infty} \left( -\frac{1}{x} \right) = 0

Așadar, dreapta de ecuație y=xy = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


c) Calculăm a doua derivată a funcției ff:

f′(x)=1+x−2f'(x) = 1 + x^{-2}

Derivând încă o dată pe (0,+∞)(0, +\infty):

f′′(x)=(1)′+(x−2)′=0−2x−3=−2x3,x∈(0,+∞)f''(x) = (1)' + (x^{-2})' = 0 - 2x^{-3} = -\frac{2}{x^3}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), numitorul x3>0x^3 > 0, deci:

f′′(x)=−2x3<0f''(x) = -\frac{2}{x^3} < 0

Deoarece derivata a doua este strict negativă pe întreg domeniul de definiție (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că funcția ff este concavă.

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+2f(x) = x^3 + 2.

a) Arătați că ∫01(f(x)−2) dx=14\int_0^1 (f(x) - 2) \, dx = \frac{1}{4}. (5p)

b) Determinaţi primitiva FF a funcţiei ff pentru care F(2)=7F(2) = 7. (5p)

c) Arătați că ∫01ex(f(x)−x3+x2) dx=3e−4\int_0^1 e^x (f(x) - x^3 + x^2) \, dx = 3e - 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim expresia funcției f(x)=x3+2f(x) = x^3 + 2 sub integrală:

∫01(f(x)−2) dx=∫01(x3+2−2) dx=∫01x3 dx\int_0^1 (f(x) - 2) \, dx = \int_0^1 (x^3 + 2 - 2) \, dx = \int_0^1 x^3 \, dx

(3p)

Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:

∫01x3 dx=x44∣01=144−044=14\int_0^1 x^3 \, dx = \left. \frac{x^4}{4} \right|_0^1 = \frac{1^4}{4} - \frac{0^4}{4} = \frac{1}{4}

(2p)


b) Primitivele funcției ff sunt date de integrala nedefinită:

F(x)=∫(x3+2) dx=x44+2x+c,unde c∈RF(x) = \int (x^3 + 2) \, dx = \frac{x^4}{4} + 2x + c, \quad \text{unde } c \in \mathbb{R}

(2p)

Impunem condiția F(2)=7F(2) = 7:

244+2⋅2+c=7  ⟺  164+4+c=7  ⟺  4+4+c=7  ⟺  8+c=7  ⟺  c=−1\frac{2^4}{4} + 2 \cdot 2 + c = 7 \iff \frac{16}{4} + 4 + c = 7 \iff 4 + 4 + c = 7 \iff 8 + c = 7 \iff c = -1

Prin urmare, primitiva căutată este funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}:

F(x)=x44+2x−1F(x) = \frac{x^4}{4} + 2x - 1

(3p)


c) Simplificăm expresia din paranteză:

f(x)−x3+x2=(x3+2)−x3+x2=x2+2f(x) - x^3 + x^2 = (x^3 + 2) - x^3 + x^2 = x^2 + 2

Avem de calculat integrala:

I=∫01(x2+2)ex dxI = \int_0^1 (x^2 + 2) e^x \, dx

(3p)

Integrăm prin părți: alegem u=x2+2  ⟹  u′=2xu = x^2 + 2 \implies u' = 2x și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:

I=(x2+2)ex∣01−∫012xex dx=(12+2)e1−(02+2)e0−2∫01xex dx=3e−2−2∫01xex dxI = \left. (x^2 + 2) e^x \right|_0^1 - \int_0^1 2x e^x \, dx = (1^2 + 2) e^1 - (0^2 + 2) e^0 - 2 \int_0^1 x e^x \, dx = 3e - 2 - 2 \int_0^1 x e^x \, dx

Calculăm integrala ∫01xex dx\int_0^1 x e^x \, dx tot prin părți (u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1, v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x):

∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=(1⋅e−0)−ex∣01=e−(e−1)=1\int_0^1 x e^x \, dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (1 \cdot e - 0) - \left. e^x \right|_0^1 = e - (e - 1) = 1

Revenim în expresia integralei II:

I=3e−2−2⋅1=3e−4I = 3e - 2 - 2 \cdot 1 = 3e - 4

Egalitatea este demonstrată.

(2p)