BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 17

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 17

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că media geometrică a numerelor x=25x = 25 și y=144y = 144 este egală cu 6060. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula mediei geometrice pentru două numere reale pozitive xx și yy este:
mg=x⋅ym_g = \sqrt{x \cdot y}

Înlocuim valorile date:

mg=25⋅144m_g = \sqrt{25 \cdot 144}

(3p)

  • Aplicăm proprietatea radicalului a⋅b=a⋅b\sqrt{a \cdot b} = \sqrt{a} \cdot \sqrt{b}:
mg=25⋅144=5⋅12=60m_g = \sqrt{25} \cdot \sqrt{144} = 5 \cdot 12 = 60

(2p)


2. Determinaţi numărul real mm pentru care f(1)=0f(1) = 0, unde f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+mf(x) = x + m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=1+mf(1) = 1 + m

(2p)

  • Impunem condiția dată în enunț, f(1)=0f(1) = 0:
1+m=0  ⟺  m=−11 + m = 0 \iff m = -1

(3p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x+4=5\sqrt{x + 4} = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a radicalului de ordin par este x+4≥0  ⟺  x≥−4x + 4 \ge 0 \iff x \ge -4.
    Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat:
(x+4)2=52  ⟺  x+4=25(\sqrt{x + 4})^2 = 5^2 \iff x + 4 = 25

(3p)

  • Scădem 44 din ambii membri:
x=25−4  ⟺  x=21x = 25 - 4 \iff x = 21

Verificăm condiția de existență: 21≥−421 \ge -4, deci soluția convine.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să nu fie multiplu de 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 99 elemente, deci numărul de cazuri posibile este:
numa˘r cazuri posibile=9\text{număr cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Determinăm elementele din mulțimea AA:
    • Multiplii de 33 din AA sunt {3,6,9}\{3, 6, 9\} (3 elemente).
    • Elementele care nu sunt multipli de 33 sunt {1,2,4,5,7,8}\{1, 2, 4, 5, 7, 8\} (6 elemente).

Așadar:

numa˘r cazuri favorabile=6\text{număr cazuri favorabile} = 6

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=69=23p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,4)A(-2, 4) şi B(8,4)B(8, 4). Determinați lungimea medianei din vârful OO al triunghiului AOBAOB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele punctului MM sunt:
xM=xA+xB2=−2+82=62=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 8}{2} = \frac{6}{2} = 3 yM=yA+yB2=4+42=82=4y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 4}{2} = \frac{8}{2} = 4

Așadar, M(3,4)M(3, 4).

(2p)

  • Mediana din vârful O(0,0)O(0, 0) este segmentul OMOM. Calculăm lungimea sa:
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(3−0)2+(4−0)2=32+42OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} OM=9+16=25=5OM = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(3p)


6. Calculați sin⁡x\sin x, știind că x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) și cos⁡x=32\cos x = \frac{\sqrt{3}}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
sin⁡2x=1−cos⁡2x=1−(32)2=1−34=14\sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{\sqrt{3}}{2}\right)^2 = 1 - \frac{3}{4} = \frac{1}{4}

(3p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) (cadranul I), funcția sinus ia valori strict pozitive (sin⁡x>0\sin x > 0):
sin⁡x=14=12\sin x = \sqrt{\frac{1}{4}} = \frac{1}{2}

(2p)

(Observație didactică: Alternativ, cum cos⁡x=32\cos x = \frac{\sqrt{3}}{2} pe intervalul (0,π2)\left(0, \frac{\pi}{2}\right), unghiul este x=π6x = \frac{\pi}{6}, de unde sin⁡π6=12\sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2}.)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1321)A = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, B=(−4004)B = \begin{pmatrix} -4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} şi M(x)=(x123)M(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=−5\det A = -5. (5p)

b) Arătați că det⁡(A+M(−1))=det⁡B\det(A + M(-1)) = \det B. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care M(x)⋅A−A⋅M(x)=BM(x) \cdot A - A \cdot M(x) = B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm determinantul matricei AA:

det⁡A=∣1321∣=1⋅1−2⋅3\det A = \begin{vmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 2 \cdot 3

(3p)

Efectuăm scăderea:

det⁡A=1−6=−5\det A = 1 - 6 = -5

(2p)


b) Pentru x=−1x = -1, matricea M(−1)M(-1) este:

M(−1)=(−1123)M(-1) = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}

Calculăm suma matricelor AA și M(−1)M(-1):

A+M(−1)=(1321)+(−1123)=(1+(−1)3+12+21+3)=(0444)A + M(-1) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + (-1) & 3 + 1 \\ 2 + 2 & 1 + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 4 \\ 4 & 4 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei sumă:

det⁡(A+M(−1))=∣0444∣=0⋅4−4⋅4=−16\det(A + M(-1)) = \begin{vmatrix} 0 & 4 \\ 4 & 4 \end{vmatrix} = 0 \cdot 4 - 4 \cdot 4 = -16

(3p)

Calculăm determinantul matricei BB:

det⁡B=∣−4004∣=(−4)⋅4−0⋅0=−16\det B = \begin{vmatrix} -4 & 0 \\ 0 & 4 \end{vmatrix} = (-4) \cdot 4 - 0 \cdot 0 = -16

Deoarece det⁡(A+M(−1))=−16\det(A + M(-1)) = -16 și det⁡B=−16\det B = -16, obținem:

det⁡(A+M(−1))=det⁡B\det(A + M(-1)) = \det B

(2p)


c) Calculăm produsul M(x)⋅AM(x) \cdot A:

M(x)⋅A=(x123)(1321)=(x⋅1+1⋅2x⋅3+1⋅12⋅1+3⋅22⋅3+3⋅1)=(x+23x+189)M(x) \cdot A = \begin{pmatrix} x & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot 1 + 1 \cdot 2 & x \cdot 3 + 1 \cdot 1 \\ 2 \cdot 1 + 3 \cdot 2 & 2 \cdot 3 + 3 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 2 & 3x + 1 \\ 8 & 9 \end{pmatrix}

Calculăm produsul A⋅M(x)A \cdot M(x):

A⋅M(x)=(1321)(x123)=(1⋅x+3⋅21⋅1+3⋅32⋅x+1⋅22⋅1+1⋅3)=(x+6102x+25)A \cdot M(x) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot x + 3 \cdot 2 & 1 \cdot 1 + 3 \cdot 3 \\ 2 \cdot x + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 6 & 10 \\ 2x + 2 & 5 \end{pmatrix}

Scădem cele două produse:

M(x)⋅A−A⋅M(x)=((x+2)−(x+6)(3x+1)−108−(2x+2)9−5)=(−43x−96−2x4)M(x) \cdot A - A \cdot M(x) = \begin{pmatrix} (x + 2) - (x + 6) & (3x + 1) - 10 \\ 8 - (2x + 2) & 9 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & 3x - 9 \\ 6 - 2x & 4 \end{pmatrix}

(3p)

Egalăm rezultatul cu matricea B=(−4004)B = \begin{pmatrix} -4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}:

(−43x−96−2x4)=(−4004)  ⟺  {3x−9=06−2x=0\begin{pmatrix} -4 & 3x - 9 \\ 6 - 2x & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} 3x - 9 = 0 \\ 6 - 2x = 0 \end{cases}

Ambele ecuații conduc la:

3x=9  ⟺  x=33x = 9 \iff x = 3

Așadar, valoarea căutată este x=3x = 3.

(2p)


2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie:

x∗y=x+y−90x * y = x + y - 90

a) Arătați că 90∗1=190 * 1 = 1. (5p)

b) Demonstrați că (x∗y)∗z=x∗(y∗z)(x * y) * z = x * (y * z), pentru orice numere reale xx, yy și zz. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care x2∗(2x+1)=−74x^2 * (2x + 1) = -74. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=90x = 90 și y=1y = 1:

90∗1=90+1−9090 * 1 = 90 + 1 - 90

(3p)

Reducem termenii asemenea:

90∗1=190 * 1 = 1

(2p)


b) Calculăm membrul stâng al egalității:

(x∗y)∗z=(x+y−90)∗z=(x+y−90)+z−90=x+y+z−180(x * y) * z = (x + y - 90) * z = (x + y - 90) + z - 90 = x + y + z - 180

(2p)

Calculăm membrul drept al egalității:

x∗(y∗z)=x∗(y+z−90)=x+(y+z−90)−90=x+y+z−180x * (y * z) = x * (y + z - 90) = x + (y + z - 90) - 90 = x + y + z - 180

Deoarece ambii membri conduc la aceeași expresie x+y+z−180x + y + z - 180, rezultă:

(x∗y)∗z=x∗(y∗z)(x * y) * z = x * (y * z)

pentru orice numere reale x,yx, y și zz (legea este asociativă).

(3p)


c) Exprimăm membrul stâng x2∗(2x+1)x^2 * (2x + 1) folosind legea dată:

x2∗(2x+1)=x2+(2x+1)−90=x2+2x−89x^2 * (2x + 1) = x^2 + (2x + 1) - 90 = x^2 + 2x - 89

(2p)

Ecuația din enunț devine:

x2+2x−89=−74  ⟺  x2+2x−89+74=0  ⟺  x2+2x−15=0x^2 + 2x - 89 = -74 \iff x^2 + 2x - 89 + 74 = 0 \iff x^2 + 2x - 15 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=22−4⋅1⋅(−15)=4+60=64\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-15) = 4 + 60 = 64 x1=−2−82=−102=−5,x2=−2+82=62=3x_1 = \frac{-2 - 8}{2} = -\frac{10}{2} = -5, \quad x_2 = \frac{-2 + 8}{2} = \frac{6}{2} = 3

Numerele reale căutate sunt:

x=−5saux=3x = -5 \quad \text{sau} \quad x = 3

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x3−12x+11f(x) = 4x^3 - 12x + 11.

a) Arătați că f′(x)=12(x−1)(x+1)f'(x) = 12(x - 1)(x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞f(x)−4x3x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - 4x^3}{x}. (5p)

c) Demonstrați că 3≤f(x)≤193 \le f(x) \le 19, pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Funcția ff este o funcție polinomială, deci este derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm derivata:

f′(x)=(4x3−12x+11)′=4⋅3x2−12⋅1+0=12x2−12f'(x) = (4x^3 - 12x + 11)' = 4 \cdot 3x^2 - 12 \cdot 1 + 0 = 12x^2 - 12

(3p)

Dăm factor comun pe 1212 și restrângem diferența de pătrate:

f′(x)=12(x2−1)=12(x−1)(x+1)f'(x) = 12(x^2 - 1) = 12(x - 1)(x + 1)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


b) Exprimăm diferența f(x)−4x3f(x) - 4x^3:

f(x)−4x3=4x3−12x+11−4x3=−12x+11f(x) - 4x^3 = 4x^3 - 12x + 11 - 4x^3 = -12x + 11

(2p)

Calculăm limita raportului la +∞+\infty:

lim⁡x→+∞f(x)−4x3x=lim⁡x→+∞−12x+11x=lim⁡x→+∞(−12+11x)=−12+0=−12\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - 4x^3}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-12x + 11}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left( -12 + \frac{11}{x} \right) = -12 + 0 = -12

(3p)


c) Semnul derivatei f′(x)=12(x−1)(x+1)f'(x) = 12(x - 1)(x + 1) pe intervalul [−1,1][-1, 1]:

  • Rădăcinile derivatei sunt x1=−1x_1 = -1 și x2=1x_2 = 1.
  • Pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1], avem x+1≥0x + 1 \ge 0 și x−1≤0x - 1 \le 0, deci produsul (x−1)(x+1)≤0(x - 1)(x + 1) \le 0.
  • Rezultă că f′(x)≤0f'(x) \le 0 pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1], ceea ce înseamnă că funcția ff este continuă și descrescătoare pe intervalul [−1,1][-1, 1].

(2p)

Deoarece ff este descrescătoare pe [−1,1][-1, 1], pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1] avem:

f(1)≤f(x)≤f(−1)f(1) \le f(x) \le f(-1)

Calculăm valorile funcției în extremitățile intervalului:

f(−1)=4(−1)3−12(−1)+11=−4+12+11=19f(-1) = 4(-1)^3 - 12(-1) + 11 = -4 + 12 + 11 = 19 f(1)=4(1)3−12(1)+11=4−12+11=3f(1) = 4(1)^3 - 12(1) + 11 = 4 - 12 + 11 = 3

Înlocuind valorile obținute, deducem:

3≤f(x)≤19,pentru orice x∈[−1,1]3 \le f(x) \le 19, \quad \text{pentru orice } x \in [-1, 1]

(3p)


2. Se consideră funcţia f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=5x+1xf(x) = 5x + \frac{1}{x}.

a) Arătaţi că ∫24(f(x)−1x) dx=30\int_2^4 \left( f(x) - \frac{1}{x} \right) \, dx = 30. (5p)

b) Demonstrați că funcția F:(0,∞)→RF: (0, \infty) \to \mathbb{R}, F(x)=5x2+20202+ln⁡xF(x) = \frac{5x^2 + 2020}{2} + \ln x este o primitivă a funcției ff. (5p)

c) Calculați ∫1e(f(x)−5x)ln⁡x dx\int_1^e (f(x) - 5x) \ln x \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Exprimăm funcția de integrat:

f(x)−1x=5x+1x−1x=5xf(x) - \frac{1}{x} = 5x + \frac{1}{x} - \frac{1}{x} = 5x

Calculăm integrala definită:

∫24(f(x)−1x) dx=∫245x dx=5[x22]24=52[x2]24\int_2^4 \left( f(x) - \frac{1}{x} \right) \, dx = \int_2^4 5x \, dx = 5 \left[ \frac{x^2}{2} \right]_2^4 = \frac{5}{2} \left[ x^2 \right]_2^4

(3p)

Aplicăm formula Leibniz-Newton:

=52(42−22)=52(16−4)=5⋅122=5⋅6=30= \frac{5}{2} (4^2 - 2^2) = \frac{5}{2} (16 - 4) = \frac{5 \cdot 12}{2} = 5 \cdot 6 = 30

(2p)


b) O funcție derivabilă F:(0,∞)→RF: (0, \infty) \to \mathbb{R} este o primitivă a lui ff dacă F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty).
Calculăm derivata funcției FF:

F′(x)=(5x2+20202+ln⁡x)′=(52x2+1010+ln⁡x)′F'(x) = \left( \frac{5x^2 + 2020}{2} + \ln x \right)' = \left( \frac{5}{2}x^2 + 1010 + \ln x \right)'

(2p)

Derivăm fiecare termen:

F′(x)=52⋅2x+0+1x=5x+1x=f(x)F'(x) = \frac{5}{2} \cdot 2x + 0 + \frac{1}{x} = 5x + \frac{1}{x} = f(x)

pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty).
Deoarece FF este derivabilă și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pe (0,∞)(0, \infty), rezultă că FF este o primitivă a funcției ff.

(3p)


c) Exprimăm diferența f(x)−5xf(x) - 5x:

f(x)−5x=5x+1x−5x=1xf(x) - 5x = 5x + \frac{1}{x} - 5x = \frac{1}{x}

Integrala devine:

∫1e(f(x)−5x)ln⁡x dx=∫1e1xln⁡x dx=∫1eln⁡x⋅(ln⁡x)′ dx\int_1^e (f(x) - 5x) \ln x \, dx = \int_1^e \frac{1}{x} \ln x \, dx = \int_1^e \ln x \cdot (\ln x)' \, dx

(3p)

Recunoaștem formula ∫u(x)u′(x) dx=u2(x)2\int u(x) u'(x) \, dx = \frac{u^2(x)}{2}:

=[ln⁡2x2]1e=ln⁡2e2−ln⁡212=122−022=12= \left[ \frac{\ln^2 x}{2} \right]_1^e = \frac{\ln^2 e}{2} - \frac{\ln^2 1}{2} = \frac{1^2}{2} - \frac{0^2}{2} = \frac{1}{2}

(2p)