Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că media geometrică a numerelor x=25 și y=144 este egală cu 60. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Formula mediei geometrice pentru două numere reale pozitive x și y este:
mg=x⋅y
Înlocuim valorile date:
mg=25⋅144
(3p)
- Aplicăm proprietatea radicalului a⋅b=a⋅b:
mg=25⋅144=5⋅12=60
(2p)
2. Determinaţi numărul real m pentru care f(1)=0, unde f:R→R, f(x)=x+m. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției în punctul x=1:
f(1)=1+m
(2p)
- Impunem condiția dată în enunț, f(1)=0:
1+m=0⟺m=−1
(3p)
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x+4=5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Condiția de existență a radicalului de ordin par este x+4≥0⟺x≥−4.
Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat:
(x+4)2=52⟺x+4=25
(3p)
- Scădem 4 din ambii membri:
x=25−4⟺x=21
Verificăm condiția de existență: 21≥−4, deci soluția convine.
(2p)
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}, acesta să nu fie multiplu de 3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Mulțimea A conține 9 elemente, deci numărul de cazuri posibile este:
numa˘r cazuri posibile=9
(2p)
- Determinăm elementele din mulțimea A:
- Multiplii de 3 din A sunt {3,6,9} (3 elemente).
- Elementele care nu sunt multipli de 3 sunt {1,2,4,5,7,8} (6 elemente).
Așadar:
numa˘r cazuri favorabile=6
(2p)
p=numa˘r cazuri posibilenuma˘r cazuri favorabile=96=32
(1p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−2,4) şi B(8,4). Determinați lungimea medianei din vârful O al triunghiului AOB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Fie M mijlocul segmentului AB. Coordonatele punctului M sunt:
xM=2xA+xB=2−2+8=26=3
yM=2yA+yB=24+4=28=4
Așadar, M(3,4).
(2p)
- Mediana din vârful O(0,0) este segmentul OM. Calculăm lungimea sa:
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(3−0)2+(4−0)2=32+42
OM=9+16=25=5
(3p)
6. Calculați sinx, știind că x∈(0,2π) și cosx=23. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Folosim formula fundamentală a trigonometriei sin2x+cos2x=1:
sin2x=1−cos2x=1−(23)2=1−43=41
(3p)
- Deoarece x∈(0,2π) (cadranul I), funcția sinus ia valori strict pozitive (sinx>0):
sinx=41=21
(2p)
(Observație didactică: Alternativ, cum cosx=23 pe intervalul (0,2π), unghiul este x=6π, de unde sin6π=21.)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=(1231), B=(−4004) şi M(x)=(x213), unde x este număr real.
a) Arătați că detA=−5. (5p)
b) Arătați că det(A+M(−1))=detB. (5p)
c) Determinați numărul real x pentru care M(x)⋅A−A⋅M(x)=B. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculăm determinantul matricei A:
detA=1231=1⋅1−2⋅3
(3p)
Efectuăm scăderea:
detA=1−6=−5
(2p)
b) Pentru x=−1, matricea M(−1) este:
M(−1)=(−1213)
Calculăm suma matricelor A și M(−1):
A+M(−1)=(1231)+(−1213)=(1+(−1)2+23+11+3)=(0444)
Calculăm determinantul matricei sumă:
det(A+M(−1))=0444=0⋅4−4⋅4=−16
(3p)
Calculăm determinantul matricei B:
detB=−4004=(−4)⋅4−0⋅0=−16
Deoarece det(A+M(−1))=−16 și detB=−16, obținem:
det(A+M(−1))=detB
(2p)
c) Calculăm produsul M(x)⋅A:
M(x)⋅A=(x213)(1231)=(x⋅1+1⋅22⋅1+3⋅2x⋅3+1⋅12⋅3+3⋅1)=(x+283x+19)
Calculăm produsul A⋅M(x):
A⋅M(x)=(1231)(x213)=(1⋅x+3⋅22⋅x+1⋅21⋅1+3⋅32⋅1+1⋅3)=(x+62x+2105)
Scădem cele două produse:
M(x)⋅A−A⋅M(x)=((x+2)−(x+6)8−(2x+2)(3x+1)−109−5)=(−46−2x3x−94)
(3p)
Egalăm rezultatul cu matricea B=(−4004):
(−46−2x3x−94)=(−4004)⟺{3x−9=06−2x=0
Ambele ecuații conduc la:
3x=9⟺x=3
Așadar, valoarea căutată este x=3.
(2p)
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie:
x∗y=x+y−90
a) Arătați că 90∗1=1. (5p)
b) Demonstrați că (x∗y)∗z=x∗(y∗z), pentru orice numere reale x, y și z. (5p)
c) Determinați numerele reale x pentru care x2∗(2x+1)=−74. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=90 și y=1:
90∗1=90+1−90
(3p)
Reducem termenii asemenea:
90∗1=1
(2p)
b) Calculăm membrul stâng al egalității:
(x∗y)∗z=(x+y−90)∗z=(x+y−90)+z−90=x+y+z−180
(2p)
Calculăm membrul drept al egalității:
x∗(y∗z)=x∗(y+z−90)=x+(y+z−90)−90=x+y+z−180
Deoarece ambii membri conduc la aceeași expresie x+y+z−180, rezultă:
(x∗y)∗z=x∗(y∗z)
pentru orice numere reale x,y și z (legea este asociativă).
(3p)
c) Exprimăm membrul stâng x2∗(2x+1) folosind legea dată:
x2∗(2x+1)=x2+(2x+1)−90=x2+2x−89
(2p)
Ecuația din enunț devine:
x2+2x−89=−74⟺x2+2x−89+74=0⟺x2+2x−15=0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=22−4⋅1⋅(−15)=4+60=64
x1=2−2−8=−210=−5,x2=2−2+8=26=3
Numerele reale căutate sunt:
x=−5saux=3
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=4x3−12x+11.
a) Arătați că f′(x)=12(x−1)(x+1), x∈R. (5p)
b) Calculați limx→+∞xf(x)−4x3. (5p)
c) Demonstrați că 3≤f(x)≤19, pentru orice x∈[−1,1]. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Funcția f este o funcție polinomială, deci este derivabilă pe R. Calculăm derivata:
f′(x)=(4x3−12x+11)′=4⋅3x2−12⋅1+0=12x2−12
(3p)
Dăm factor comun pe 12 și restrângem diferența de pătrate:
f′(x)=12(x2−1)=12(x−1)(x+1)
pentru orice x∈R.
(2p)
b) Exprimăm diferența f(x)−4x3:
f(x)−4x3=4x3−12x+11−4x3=−12x+11
(2p)
Calculăm limita raportului la +∞:
x→+∞limxf(x)−4x3=x→+∞limx−12x+11=x→+∞lim(−12+x11)=−12+0=−12
(3p)
c) Semnul derivatei f′(x)=12(x−1)(x+1) pe intervalul [−1,1]:
- Rădăcinile derivatei sunt x1=−1 și x2=1.
- Pentru orice x∈[−1,1], avem x+1≥0 și x−1≤0, deci produsul (x−1)(x+1)≤0.
- Rezultă că f′(x)≤0 pentru orice x∈[−1,1], ceea ce înseamnă că funcția f este continuă și descrescătoare pe intervalul [−1,1].
(2p)
Deoarece f este descrescătoare pe [−1,1], pentru orice x∈[−1,1] avem:
f(1)≤f(x)≤f(−1)
Calculăm valorile funcției în extremitățile intervalului:
f(−1)=4(−1)3−12(−1)+11=−4+12+11=19
f(1)=4(1)3−12(1)+11=4−12+11=3
Înlocuind valorile obținute, deducem:
3≤f(x)≤19,pentru orice x∈[−1,1]
(3p)
2. Se consideră funcţia f:(0,∞)→R, f(x)=5x+x1.
a) Arătaţi că ∫24(f(x)−x1)dx=30. (5p)
b) Demonstrați că funcția F:(0,∞)→R, F(x)=25x2+2020+lnx este o primitivă a funcției f. (5p)
c) Calculați ∫1e(f(x)−5x)lnxdx. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Exprimăm funcția de integrat:
f(x)−x1=5x+x1−x1=5x
Calculăm integrala definită:
∫24(f(x)−x1)dx=∫245xdx=5[2x2]24=25[x2]24
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=25(42−22)=25(16−4)=25⋅12=5⋅6=30
(2p)
b) O funcție derivabilă F:(0,∞)→R este o primitivă a lui f dacă F′(x)=f(x) pentru orice x∈(0,∞).
Calculăm derivata funcției F:
F′(x)=(25x2+2020+lnx)′=(25x2+1010+lnx)′
(2p)
Derivăm fiecare termen:
F′(x)=25⋅2x+0+x1=5x+x1=f(x)
pentru orice x∈(0,∞).
Deoarece F este derivabilă și F′(x)=f(x) pe (0,∞), rezultă că F este o primitivă a funcției f.
(3p)
c) Exprimăm diferența f(x)−5x:
f(x)−5x=5x+x1−5x=x1
Integrala devine:
∫1e(f(x)−5x)lnxdx=∫1ex1lnxdx=∫1elnx⋅(lnx)′dx
(3p)
Recunoaștem formula ∫u(x)u′(x)dx=2u2(x):
=[2ln2x]1e=2ln2e−2ln21=212−202=21
(2p)