BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 16

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 16

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că log⁡55−(12−13+14):512=0\log_5 5 - \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{3} + \frac{1}{4}\right) : \frac{5}{12} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul logaritmic:
log⁡55=1\log_5 5 = 1
  • Calculăm expresia din paranteză aducând fracțiile la numitorul comun 1212:
12−13+14=612−412+312=6−4+312=512\frac{1}{2} - \frac{1}{3} + \frac{1}{4} = \frac{6}{12} - \frac{4}{12} + \frac{3}{12} = \frac{6 - 4 + 3}{12} = \frac{5}{12}
  • Efectuăm împărțirea:
(12−13+14):512=512:512=1\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{3} + \frac{1}{4}\right) : \frac{5}{12} = \frac{5}{12} : \frac{5}{12} = 1

(3p)

  • Finalizăm calculul expresiei:
log⁡55−(12−13+14):512=1−1=0\log_5 5 - \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{3} + \frac{1}{4}\right) : \frac{5}{12} = 1 - 1 = 0

(2p)


2. Determinați numărul natural nn pentru care punctul A(n,7)A(n, 7) aparține graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+x+1f(x) = x^2 + x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(n,7)A(n, 7) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(n)=7f(n) = 7:
n2+n+1=7  ⟺  n2+n−6=0n^2 + n + 1 = 7 \iff n^2 + n - 6 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea folosind discriminantul:
Δ=12−4⋅1⋅(−6)=1+24=25\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 1 + 24 = 25 n1=−1−52=−3,n2=−1+52=2n_1 = \frac{-1 - 5}{2} = -3, \quad n_2 = \frac{-1 + 5}{2} = 2
  • Deoarece se cere n∈Nn \in \mathbb{N}, reținem doar soluția naturală:
n=2n = 2

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2−9=x−3\sqrt{x^2 - 9} = x - 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de compatibilitate și existență a radicalului:
{x−3≥0  ⟹  x≥3x2−9≥0  ⟹  x∈(−∞,−3]∪[3,+∞)  ⟹  x∈[3,+∞)\begin{cases} x - 3 \ge 0 \implies x \ge 3 \\ x^2 - 9 \ge 0 \implies x \in (-\infty, -3] \cup [3, +\infty) \end{cases} \implies x \in [3, +\infty)
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x2−9=(x−3)2x^2 - 9 = (x - 3)^2 x2−9=x2−6x+9x^2 - 9 = x^2 - 6x + 9

(3p)

  • Reducem termenul x2x^2 și izolăm necunoscuta:
−9=−6x+9  ⟺  6x=18  ⟺  x=3-9 = -6x + 9 \iff 6x = 18 \iff x = 3
  • Deoarece x=3∈[3,+∞)x = 3 \in [3, +\infty), soluția este admisibilă. Verificare: 32−9=0=0=3−3\sqrt{3^2 - 9} = \sqrt{0} = 0 = 3 - 3.
x=3x = 3

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie de forma aa‾\overline{aa}, unde aa este cifră nenulă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul total de cazuri posibile: numerele naturale de două cifre sunt de la 1010 la 9999:
99−10+1=90 cazuri posibile99 - 10 + 1 = 90 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Determinăm numărul de cazuri favorabile: numerele de două cifre cu cifre identice aa‾\overline{aa} sunt:
{11,22,33,44,55,66,77,88,99}  ⟹  9 cazuri favorabile\{11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99\} \implies 9 \text{ cazuri favorabile}

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=990=110P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,4)A(1, 4), B(5,4)B(5, 4) şi C(3,0)C(3, 0). Calculați aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A(1,4)A(1, 4) și B(5,4)B(5, 4) au aceeași ordonată (yA=yB=4y_A = y_B = 4), deci segmentul ABAB este paralel cu axa OxOx.
  • Lungimea segmentului ABAB este:
AB=∣xB−xA∣=∣5−1∣=4AB = |x_B - x_A| = |5 - 1| = 4
  • Înălțimea din vârful C(3,0)C(3, 0) corespunzătoare bazei ABAB reprezintă distanța de la CC la dreapta ABAB de ecuație y=4y = 4:
d(C,AB)=∣4−0∣=4d(C, AB) = |4 - 0| = 4

(3p)

  • Calculăm aria triunghiului ABCABC:
A△ABC=AB⋅d(C,AB)2=4⋅42=8\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot d(C, AB)}{2} = \frac{4 \cdot 4}{2} = 8

(2p)


6. Calculați măsura unghiului BB al triunghiului ABCABC dreptunghic în AA, știind că AC=3AC = 3 și BC=6BC = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cateta opusă unghiului BB este ACAC, iar ipotenuza este BCBC:
sin⁡B=ACBC=36=12\sin B = \frac{AC}{BC} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

(2p)

  • Cum unghiul BB este unghi ascuțit într-un triunghi dreptunghic (m(∢B)∈(0∘,90∘)m(\sphericalangle B) \in (0^\circ, 90^\circ)), avem:
m(∢B)=30∘m(\sphericalangle B) = 30^\circ

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(−22−1−1)A = \begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și O2=(0000)O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=4\det A = 4. (5p)

b) Arătați că A⋅A+3A+4I2=O2A \cdot A + 3A + 4I_2 = O_2. (5p)

c) Determinaţi numerele reale xx și yy astfel încât A⋅A⋅A=xA+yI2A \cdot A \cdot A = xA + yI_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣−22−1−1∣=(−2)⋅(−1)−2⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} -2 & 2 \\ -1 & -1 \end{vmatrix} = (-2) \cdot (-1) - 2 \cdot (-1)

(3p)

det⁡A=2−(−2)=2+2=4\det A = 2 - (-2) = 2 + 2 = 4

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm matricea A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(−22−1−1)(−22−1−1)=(4−2−4−22+1−2+1)=(2−63−1)A \cdot A = \begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}\begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 2 & -4 - 2 \\ 2 + 1 & -2 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -6 \\ 3 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricele 3A3A și 4I24I_2:
3A=(−66−3−3),4I2=(4004)3A = \begin{pmatrix} -6 & 6 \\ -3 & -3 \end{pmatrix}, \quad 4I_2 = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Adunăm matricele:
A⋅A+3A+4I2=(2−6+4−6+6+03−3+0−1−3+4)=(0000)=O2A \cdot A + 3A + 4I_2 = \begin{pmatrix} 2 - 6 + 4 & -6 + 6 + 0 \\ 3 - 3 + 0 & -1 - 3 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = O_2

(2p)


Subpunctul c)

  • Calculăm A⋅A⋅A=A2⋅AA \cdot A \cdot A = A^2 \cdot A:
A3=(2−63−1)(−22−1−1)=(−4+64+6−6+16+1)=(210−57)A^3 = \begin{pmatrix} 2 & -6 \\ 3 & -1 \end{pmatrix}\begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 + 6 & 4 + 6 \\ -6 + 1 & 6 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 10 \\ -5 & 7 \end{pmatrix}
  • Exprimăm matricea xA+yI2xA + yI_2:
xA+yI2=x(−22−1−1)+y(1001)=(−2x+y2x−x−x+y)xA + yI_2 = x\begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} + y\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2x + y & 2x \\ -x & -x + y \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cele două matrice:
(210−57)=(−2x+y2x−x−x+y)\begin{pmatrix} 2 & 10 \\ -5 & 7 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2x + y & 2x \\ -x & -x + y \end{pmatrix}
  • Din identificarea elementelor obținem:
2x=10  ⟹  x=52x = 10 \implies x = 5 −x+y=7  ⟹  −5+y=7  ⟹  y=12-x + y = 7 \implies -5 + y = 7 \implies y = 12
  • Verificare: −2(5)+12=2-2(5) + 12 = 2 și −5=−5-5 = -5, ambele verificate.
  • Prin urmare, x=5x = 5 și y=12y = 12.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=2xy−2x−2y+3x * y = 2xy - 2x - 2y + 3.

a) Arătați că 2020∗1=12020 * 1 = 1. (5p)

b) Demonstraţi că x∗y=2(x−1)(y−1)+1x * y = 2(x - 1)(y - 1) + 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinaţi numerele reale xx pentru care (x∗x)∗x=x(x * x) * x = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm formula legii pentru x=2020x = 2020 și y=1y = 1:
2020∗1=2⋅2020⋅1−2⋅2020−2⋅1+32020 * 1 = 2 \cdot 2020 \cdot 1 - 2 \cdot 2020 - 2 \cdot 1 + 3

(3p)

2020∗1=4040−4040−2+3=12020 * 1 = 4040 - 4040 - 2 + 3 = 1

(2p)


Subpunctul b)

  • Descompunem expresia legii prin grupare de termeni:
x∗y=2xy−2x−2y+2+1=2x(y−1)−2(y−1)+1x * y = 2xy - 2x - 2y + 2 + 1 = 2x(y - 1) - 2(y - 1) + 1

(3p)

  • Dăm factor comun (y−1)(y - 1):
x∗y=2(x−1)(y−1)+1,∀x,y∈Rx * y = 2(x - 1)(y - 1) + 1, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul c)

  • Folosind forma restrânsă de la subpunctul b):
x∗x=2(x−1)2+1x * x = 2(x - 1)^2 + 1
  • Calculăm compunerea (x∗x)∗x(x * x) * x:
(x∗x)∗x=2[(x∗x)−1](x−1)+1=2[2(x−1)2](x−1)+1=4(x−1)3+1(x * x) * x = 2\left[(x * x) - 1\right](x - 1) + 1 = 2\left[2(x - 1)^2\right](x - 1) + 1 = 4(x - 1)^3 + 1

(2p)

  • Ecuația (x∗x)∗x=x(x * x) * x = x devine:
4(x−1)3+1=x  ⟺  4(x−1)3−(x−1)=04(x - 1)^3 + 1 = x \iff 4(x - 1)^3 - (x - 1) = 0
  • Dăm factor comun (x−1)(x - 1):
(x−1)[4(x−1)2−1]=0(x - 1)\left[4(x - 1)^2 - 1\right] = 0
  • Rezolvăm fiecare factor:
    • x−1=0  ⟹  x1=1x - 1 = 0 \implies x_1 = 1
    • 4(x−1)2−1=0  ⟺  (2(x−1)−1)(2(x−1)+1)=0  ⟺  (2x−3)(2x−1)=04(x - 1)^2 - 1 = 0 \iff (2(x - 1) - 1)(2(x - 1) + 1) = 0 \iff (2x - 3)(2x - 1) = 0
    • De unde obținem x2=12x_2 = \frac{1}{2} și x3=32x_3 = \frac{3}{2}.
  • Numerele reale căutate sunt:
x∈{12,1,32}x \in \left\{\frac{1}{2}, 1, \frac{3}{2}\right\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x3−9x+5f(x) = 3x^3 - 9x + 5.

a) Arătați că f′(x)=9(x−1)(x+1)f'(x) = 9(x - 1)(x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstraţi că f(2019)+f(2021)≤f(2020)+f(2022)f(2019) + f(2021) \le f(2020) + f(2022). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Derivăm funcția polinomială termen cu termen:
f′(x)=(3x3−9x+5)′=3⋅3x2−9⋅1+0=9x2−9f'(x) = \left(3x^3 - 9x + 5\right)' = 3 \cdot 3x^2 - 9 \cdot 1 + 0 = 9x^2 - 9

(3p)

  • Dăm factor comun numărul 99 și folosim formula diferenței de pătrate:
f′(x)=9(x2−1)=9(x−1)(x+1),∀x∈Rf'(x) = 9(x^2 - 1) = 9(x - 1)(x + 1), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)
  • Calculăm f(1)f(1) și f′(1)f'(1):
f(1)=3⋅13−9⋅1+5=3−9+5=−1f(1) = 3 \cdot 1^3 - 9 \cdot 1 + 5 = 3 - 9 + 5 = -1 f′(1)=9(1−1)(1+1)=0f'(1) = 9(1 - 1)(1 + 1) = 0

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−(−1)=0⋅(x−1)  ⟹  y+1=0  ⟺  y=−1y - (-1) = 0 \cdot (x - 1) \implies y + 1 = 0 \iff y = -1

(3p)


Subpunctul c)

  • Studiind semnul derivatei f′(x)=9(x−1)(x+1)f'(x) = 9(x - 1)(x + 1):
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x−1≥0x - 1 \ge 0 și x+1>0x + 1 > 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0.
    • Rezultă că funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Deoarece 1≤2019<20201 \le 2019 < 2020, din monotonia lui ff deducem:
f(2019)≤f(2020)f(2019) \le f(2020)
  • Deoarece 1≤2021<20221 \le 2021 < 2022, deducem:
f(2021)≤f(2022)f(2021) \le f(2022)
  • Adunând membru cu membru cele două inegalități, obținem:
f(2019)+f(2021)≤f(2020)+f(2022)f(2019) + f(2021) \le f(2020) + f(2022)

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4f(x) = x^2 - 4.

a) Arătați că ∫03(f(x)+4) dx=9\int_0^3 (f(x) + 4) \, dx = 9. (5p)

b) Calculați ∫011f(x)+5 dx\int_0^1 \frac{1}{f(x) + 5} \, dx. (5p)

c) Determinaţi numărul real aa, a>0a > 0, pentru care ∫1/aaf(1x)dx=−8\int_{1/a}^a f\left(\frac{1}{x}\right) dx = -8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)+4=x2−4+4=x2f(x) + 4 = x^2 - 4 + 4 = x^2 ∫03(f(x)+4) dx=∫03x2 dx\int_0^3 (f(x) + 4) \, dx = \int_0^3 x^2 \, dx

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫03x2 dx=x33∣03=333−033=273=9\int_0^3 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_0^3 = \frac{3^3}{3} - \frac{0^3}{3} = \frac{27}{3} = 9

(3p)


Subpunctul b)

  • Determinăm numitorul:
f(x)+5=x2−4+5=x2+1f(x) + 5 = x^2 - 4 + 5 = x^2 + 1
  • Integrala devine:
∫011f(x)+5 dx=∫011x2+1 dx=arctg(x)∣01\int_0^1 \frac{1}{f(x) + 5} \, dx = \int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} \, dx = \left. \text{arctg}(x) \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
arctg(x)∣01=arctg(1)−arctg(0)=π4−0=π4\left. \text{arctg}(x) \right|_0^1 = \text{arctg}(1) - \text{arctg}(0) = \frac{\pi}{4} - 0 = \frac{\pi}{4}

(2p)


Subpunctul c)

  • Determinăm expresia funcției f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right):
f(1x)=(1x)2−4=1x2−4f\left(\frac{1}{x}\right) = \left(\frac{1}{x}\right)^2 - 4 = \frac{1}{x^2} - 4
  • Integrăm pe intervalul [1a,a]\left[\frac{1}{a}, a\right]:
∫1/aaf(1x)dx=∫1/aa(1x2−4)dx=(−1x−4x)∣1/aa\int_{1/a}^a f\left(\frac{1}{x}\right) dx = \int_{1/a}^a \left(\frac{1}{x^2} - 4\right) dx = \left. \left(-\frac{1}{x} - 4x\right) \right|_{1/a}^a =(−1a−4a)−(−11a−4⋅1a)=−1a−4a+a+4a=3a−3a= \left(-\frac{1}{a} - 4a\right) - \left(-\frac{1}{\frac{1}{a}} - 4 \cdot \frac{1}{a}\right) = -\frac{1}{a} - 4a + a + \frac{4}{a} = \frac{3}{a} - 3a

(3p)

  • Egalăm cu −8-8:
3a−3a=−8\frac{3}{a} - 3a = -8
  • Înmulțind cu a>0a > 0:
3−3a2=−8a  ⟺  3a2−8a−3=03 - 3a^2 = -8a \iff 3a^2 - 8a - 3 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−8)2−4⋅3⋅(−3)=64+36=100\Delta = (-8)^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-3) = 64 + 36 = 100 a1=8−106=−13,a2=8+106=186=3a_1 = \frac{8 - 10}{6} = -\frac{1}{3}, \quad a_2 = \frac{8 + 10}{6} = \frac{18}{6} = 3
  • Cum a>0a > 0, reținem soluția pozitivă:
a=3a = 3

(2p)