BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 15

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 15

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că:

(1−23+34−45):1760=1\left(1 - \frac{2}{3} + \frac{3}{4} - \frac{4}{5}\right) : \frac{17}{60} = 1

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitor comun. Cel mai mic multiplu comun al numitorilor 1,3,4,51, 3, 4, 5 este:
[1,3,4,5]=60[1, 3, 4, 5] = 60
  • Amplificăm fiecare termen corespunzător:
1−23+34−45=6060−4060+4560−4860=60−40+45−4860=17601 - \frac{2}{3} + \frac{3}{4} - \frac{4}{5} = \frac{60}{60} - \frac{40}{60} + \frac{45}{60} - \frac{48}{60} = \frac{60 - 40 + 45 - 48}{60} = \frac{17}{60}

(3p)

  • Efectuăm împărțirea:
1760:1760=1760⋅6017=1\frac{17}{60} : \frac{17}{60} = \frac{17}{60} \cdot \frac{60}{17} = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−1f(x) = x^2 - 1. Calculați f(0)⋅f(1)⋅f(2)⋅f(3)⋅f(4)⋅f(5)f(0) \cdot f(1) \cdot f(2) \cdot f(3) \cdot f(4) \cdot f(5).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff pentru x=1x = 1:
f(1)=12−1=1−1=0f(1) = 1^2 - 1 = 1 - 1 = 0

(3p)

  • Deoarece unul dintre factorii produsului este nul (f(1)=0f(1) = 0), întregul produs devine nul:
f(0)⋅f(1)⋅f(2)⋅f(3)⋅f(4)⋅f(5)=f(0)⋅0⋅f(2)⋅f(3)⋅f(4)⋅f(5)=0f(0) \cdot f(1) \cdot f(2) \cdot f(3) \cdot f(4) \cdot f(5) = f(0) \cdot 0 \cdot f(2) \cdot f(3) \cdot f(4) \cdot f(5) = 0

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

4x−3=5\sqrt{4x - 3} = 5

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a radicalului de ordin par este:
4x−3≥0  ⟺  4x≥3  ⟺  x≥344x - 3 \ge 0 \iff 4x \ge 3 \iff x \ge \frac{3}{4}
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
(4x−3)2=52  ⟺  4x−3=25(\sqrt{4x - 3})^2 = 5^2 \iff 4x - 3 = 25 4x=284x = 28

(3p)

  • Împărțim la 44:
x=7x = 7
  • Verificare: 7≥347 \ge \frac{3}{4} (sau direct 4⋅7−3=25=5\sqrt{4 \cdot 7 - 3} = \sqrt{25} = 5), deci soluția convine.
x=7x = 7

(2p)


**4.**融Calculați probabilitatea ca, alegând un număr xx din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10\}, acesta să verifice inegalitatea x2−2x≤0x^2 - 2x \le 0.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are 1010 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nposibile=10n_{\text{posibile}} = 10

(2p)

  • Rezolvăm inegalitatea pe R\mathbb{R}:
x2−2x≤0  ⟺  x(x−2)≤0x^2 - 2x \le 0 \iff x(x - 2) \le 0
  • Rădăcinile ecuației atașate x(x−2)=0x(x - 2) = 0 sunt x1=0x_1 = 0 și x2=2x_2 = 2.
  • Semnul funcției de gradul al doilea este negativ sau nul între rădăcini:
x∈[0,2]x \in [0, 2]
  • Determinăm numerele din mulțimea AA care aparțin intervalului [0,2][0, 2]:
x∈{1,2}x \in \{1, 2\}
  • Numărul cazurilor favorabile este nfavorabile=2n_{\text{favorabile}} = 2.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
P=nfavorabilenposibile=210=15P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,6)A(0, 6) și B(6,0)B(6, 0). Arătați că triunghiul AOBAOB este isoscel.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul O(0,0)O(0, 0) este originea reperului cartezian.
  • Calculăm lungimea segmentului OAOA:
OA=(xA−xO)2+(yA−yO)2=(0−0)2+(6−0)2=36=6OA = \sqrt{(x_A - x_O)^2 + (y_A - y_O)^2} = \sqrt{(0 - 0)^2 + (6 - 0)^2} = \sqrt{36} = 6

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului OBOB:
OB=(xB−xO)2+(yB−yO)2=(6−0)2+(0−0)2=36=6OB = \sqrt{(x_B - x_O)^2 + (y_B - y_O)^2} = \sqrt{(6 - 0)^2 + (0 - 0)^2} = \sqrt{36} = 6
  • Deoarece OA=OB=6OA = OB = 6, triunghiul AOBAOB are două laturi egale, deci este isoscel (mai mult, axele fiind perpendiculare, este triunghi dreptunghic isoscel).

(3p)


**6.**融Calculați aria triunghiului ABCABC dreptunghic în AA, cu AB=6AB = 6 și AC=8AC = 8.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un triunghi dreptunghic, aria este egală cu semiprodusul catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2}

(3p)

  • Înlocuim lungimile catetelor AB=6AB = 6 și AC=8AC = 8:
A△ABC=6⋅82=482=24\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{6 \cdot 8}{2} = \frac{48}{2} = 24

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1211)A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B(x)=(−1xx−1−1)B(x) = \begin{pmatrix} -1 & x \\ x - 1 & -1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(B(1))=1\det(B(1)) = 1.

(5p)

b) Arătați că A⋅A−2A=I2A \cdot A - 2A = I_2.

(5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A⋅B(x)=I2A \cdot B(x) = I_2.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru x=1x = 1, matricea B(1)B(1) este:
B(1)=(−111−1−1)=(−110−1)B(1) = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ 1 - 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ 0 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei B(1)B(1):
det⁡(B(1))=∣−110−1∣=(−1)⋅(−1)−0⋅1\det(B(1)) = \begin{vmatrix} -1 & 1 \\ 0 & -1 \end{vmatrix} = (-1) \cdot (-1) - 0 \cdot 1

(3p)

det⁡(B(1))=1−0=1\det(B(1)) = 1 - 0 = 1

(2p)


b)

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(1211)(1211)=(1⋅1+2⋅11⋅2+2⋅11⋅1+1⋅11⋅2+1⋅1)=(3423)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 2 + 2 \cdot 1 \\ 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot 2 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea 2A2A:
2A=2(1211)=(2422)2A = 2 \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm scăderea:
A⋅A−2A=(3423)−(2422)=(3−24−42−23−2)=(1001)=I2A \cdot A - 2A = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 2 & 4 - 4 \\ 2 - 2 & 3 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)


c)

  • Calculăm produsul A⋅B(x)A \cdot B(x):
A⋅B(x)=(1211)(−1xx−1−1)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & x \\ x - 1 & -1 \end{pmatrix} A⋅B(x)=(1⋅(−1)+2(x−1)1⋅x+2⋅(−1)1⋅(−1)+1⋅(x−1)1⋅x+1⋅(−1))=(2x−3x−2x−2x−1)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 1 \cdot (-1) + 2(x - 1) & 1 \cdot x + 2 \cdot (-1) \\ 1 \cdot (-1) + 1 \cdot (x - 1) & 1 \cdot x + 1 \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x - 3 & x - 2 \\ x - 2 & x - 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm produsul cu matricea unitate I2I_2:
(2x−3x−2x−2x−1)=(1001)\begin{pmatrix} 2x - 3 & x - 2 \\ x - 2 & x - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Obținem sistemul de ecuații:
{2x−3=1  ⟹  2x=4  ⟹  x=2x−2=0  ⟹  x=2x−1=1  ⟹  x=2\begin{cases} 2x - 3 = 1 \implies 2x = 4 \implies x = 2 \\ x - 2 = 0 \implies x = 2 \\ x - 1 = 1 \implies x = 2 \end{cases}
  • Soluția unică este numărul real x=2x = 2.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy+x+y−2x * y = xy + x + y - 2

a) Arătați că (−1)∗2020=−3(-1) * 2020 = -3.

(5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗(2x)=3x * (2x) = 3.

(5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care m∗n=−1m * n = -1.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii pentru x=−1x = -1 și y=2020y = 2020:
(−1)∗2020=(−1)⋅2020+(−1)+2020−2(-1) * 2020 = (-1) \cdot 2020 + (-1) + 2020 - 2

(3p)

(−1)∗2020=−2020−1+2020−2=−3(-1) * 2020 = -2020 - 1 + 2020 - 2 = -3

(2p)


b)

  • Calculăm x∗(2x)x * (2x) conform definiției legii:
x∗(2x)=x⋅(2x)+x+2x−2=2x2+3x−2x * (2x) = x \cdot (2x) + x + 2x - 2 = 2x^2 + 3x - 2
  • Egalăm cu 33:
2x2+3x−2=3  ⟺  2x2+3x−5=02x^2 + 3x - 2 = 3 \iff 2x^2 + 3x - 5 = 0

(3p)

  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=32−4⋅2⋅(−5)=9+40=49\Delta = 3^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-5) = 9 + 40 = 49
  • Rădăcinile ecuației sunt:
x1,2=−3±492⋅2=−3±74x_{1,2} = \frac{-3 \pm \sqrt{49}}{2 \cdot 2} = \frac{-3 \pm 7}{4} x1=−3+74=44=1,x2=−3−74=−104=−52x_1 = \frac{-3 + 7}{4} = \frac{4}{4} = 1, \quad x_2 = \frac{-3 - 7}{4} = \frac{-10}{4} = -\frac{5}{2}
  • Numerele reale căutate sunt x=−52x = -\frac{5}{2} și x=1x = 1.

(2p)


c)

  • Rescriem legea de compoziție prin gruparea termenilor:
m∗n=mn+m+n−2=m(n+1)+(n+1)−1−2=(m+1)(n+1)−3m * n = mn + m + n - 2 = m(n + 1) + (n + 1) - 1 - 2 = (m + 1)(n + 1) - 3

(2p)

  • Egalăm expresia cu −1-1:
(m+1)(n+1)−3=−1  ⟺  (m+1)(n+1)=2(m + 1)(n + 1) - 3 = -1 \iff (m + 1)(n + 1) = 2
  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, numerele m+1m + 1 și n+1n + 1 sunt numere naturale strict pozitive (m+1≥1m + 1 \ge 1, n+1≥1n + 1 \ge 1).
  • Divizorii naturali ai numărului 22 sunt 11 și 22, ceea ce conduce la două cazuri posibile:
    • Cazul 1: {m+1=1  ⟹  m=0n+1=2  ⟹  n=1\begin{cases} m + 1 = 1 \implies m = 0 \\ n + 1 = 2 \implies n = 1 \end{cases}, obținem perechea (0,1)(0, 1).
    • Cazul 2: {m+1=2  ⟹  m=1n+1=1  ⟹  n=0\begin{cases} m + 1 = 2 \implies m = 1 \\ n + 1 = 1 \implies n = 0 \end{cases}, obținem perechea (1,0)(1, 0).
  • Perechile de numere naturale sunt (0,1)(0, 1) și (1,0)(1, 0).

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x2−5x+ln⁡xf(x) = 2x^2 - 5x + \ln x.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)(4x−1)xf'(x) = \frac{(x - 1)(4x - 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞ln⁡xf(x)=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln x}{f(x)} = 0.

(5p)

c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Derivăm fiecare termen:
f′(x)=(2x2−5x+ln⁡x)′=(2x2)′−(5x)′+(ln⁡x)′=4x−5+1xf'(x) = (2x^2 - 5x + \ln x)' = (2x^2)' - (5x)' + (\ln x)' = 4x - 5 + \frac{1}{x}

(2p)

  • Aducem termenii la același numitor:
f′(x)=4x2−5x+1xf'(x) = \frac{4x^2 - 5x + 1}{x}
  • Rădăcinile trinomului de la numărător 4x2−5x+1=04x^2 - 5x + 1 = 0 au discriminantul Δ=25−16=9\Delta = 25 - 16 = 9:
x1=5+38=1,x2=5−38=14x_1 = \frac{5 + 3}{8} = 1, \quad x_2 = \frac{5 - 3}{8} = \frac{1}{4}
  • Descompunem în factori: 4x2−5x+1=4(x−1)(x−14)=(x−1)(4x−1)4x^2 - 5x + 1 = 4(x - 1)\left(x - \frac{1}{4}\right) = (x - 1)(4x - 1).
  • Așadar:
f′(x)=(x−1)(4x−1)x,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{(x - 1)(4x - 1)}{x}, \quad x \in (0, +\infty)

(3p)


b)

  • Limita de calculat este:
L=lim⁡x→+∞ln⁡x2x2−5x+ln⁡xL = \lim_{x \to +\infty} \frac{\ln x}{2x^2 - 5x + \ln x}
  • Deoarece lim⁡x→+∞ln⁡x=+∞\lim_{x \to +\infty} \ln x = +\infty și lim⁡x→+∞(2x2−5x+ln⁡x)=+∞\lim_{x \to +\infty} (2x^2 - 5x + \ln x) = +\infty, avem o nedeterminare de tipul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right].
  • Aplicăm regula lui l’Hospital:
L=lim⁡x→+∞(ln⁡x)′(2x2−5x+ln⁡x)′=lim⁡x→+∞1xf′(x)=lim⁡x→+∞1x4x2−5x+1xL = \lim_{x \to +\infty} \frac{(\ln x)'}{(2x^2 - 5x + \ln x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{1}{x}}{f'(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{1}{x}}{\frac{4x^2 - 5x + 1}{x}}

(3p)

  • Simplificăm cu 1x\frac{1}{x}:
L=lim⁡x→+∞14x2−5x+1=1+∞=0L = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{4x^2 - 5x + 1} = \frac{1}{+\infty} = 0

(2p)


c)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=2⋅12−5⋅1+ln⁡1=2−5+0=−3f(1) = 2 \cdot 1^2 - 5 \cdot 1 + \ln 1 = 2 - 5 + 0 = -3
  • Calculăm panta tangentei, reprezentată de valoarea derivatei în x=1x = 1:
f′(1)=(1−1)(4⋅1−1)1=0⋅31=0f'(1) = \frac{(1 - 1)(4 \cdot 1 - 1)}{1} = \frac{0 \cdot 3}{1} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1) y−(−3)=0⋅(x−1)  ⟺  y+3=0  ⟺  y=−3y - (-3) = 0 \cdot (x - 1) \iff y + 3 = 0 \iff y = -3

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+x2+x+1f(x) = x^3 + x^2 + x + 1.

a) Arătați că ∫−11(f(x)−x2−x−1) dx=0\int_{-1}^1 (f(x) - x^2 - x - 1) \, dx = 0.

(5p)

b) Arătați că funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, F(x)=x44+x33+x22+xF(x) = \frac{x^4}{4} + \frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} + x este o primitivă a funcției ff.

(5p)

c) Determinați numerele reale aa pentru care ∫12f(x)x2+1⋅ex dx=(ae)2−e\int_1^2 \frac{f(x)}{x^2 + 1} \cdot e^x \, dx = (ae)^2 - e.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)−x2−x−1=(x3+x2+x+1)−x2−x−1=x3f(x) - x^2 - x - 1 = (x^3 + x^2 + x + 1) - x^2 - x - 1 = x^3
  • Calculăm integrala definită:
∫−11x3 dx=x44∣−11\int_{-1}^1 x^3 \, dx = \left. \frac{x^4}{4} \right|_{-1}^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x44∣−11=144−(−1)44=14−14=0\left. \frac{x^4}{4} \right|_{-1}^1 = \frac{1^4}{4} - \frac{(-1)^4}{4} = \frac{1}{4} - \frac{1}{4} = 0

(Observație didactică: integrala este nulă direct deoarece funcția g(x)=x3g(x) = x^3 este impară, iar intervalul de integrare [−1,1][-1, 1] este simetric față de origine).

(2p)


b)

  • O funcție F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este o primitivă a funcției ff dacă FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Funcția FF este o funcție polinomială, deci este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Calculăm derivata funcției FF:
F′(x)=(x44+x33+x22+x)′=4x34+3x23+2x2+1F'(x) = \left(\frac{x^4}{4} + \frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} + x\right)' = \frac{4x^3}{4} + \frac{3x^2}{3} + \frac{2x}{2} + 1

(3p)

F′(x)=x3+x2+x+1=f(x),∀x∈RF'(x) = x^3 + x^2 + x + 1 = f(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Deoarece F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pe R\mathbb{R}, funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(2p)


c)

  • Descompunem expresia funcției f(x)f(x) prin factor comun pe grupe:
f(x)=x2(x+1)+1(x+1)=(x2+1)(x+1)f(x) = x^2(x + 1) + 1(x + 1) = (x^2 + 1)(x + 1)
  • Fracția de sub integrală devine:
f(x)x2+1=(x2+1)(x+1)x2+1=x+1\frac{f(x)}{x^2 + 1} = \frac{(x^2 + 1)(x + 1)}{x^2 + 1} = x + 1
  • Integrala de calculat este:
I=∫12(x+1)ex dxI = \int_1^2 (x + 1)e^x \, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând:
{u=x+1  ⟹  u′=1v′=ex  ⟹  v=ex\begin{cases} u = x + 1 \implies u' = 1 \\ v' = e^x \implies v = e^x \end{cases} I=(x+1)ex∣12−∫12ex dx=(x+1)ex∣12−ex∣12I = \left. (x + 1)e^x \right|_1^2 - \int_1^2 e^x \, dx = \left. (x + 1)e^x \right|_1^2 - \left. e^x \right|_1^2 I=xex∣12=2e2−1e1=2e2−eI = \left. x e^x \right|_1^2 = 2e^2 - 1e^1 = 2e^2 - e

(3p)

  • Egalăm rezultatul integralei cu membrul drept din enunț:
2e2−e=(ae)2−e  ⟺  2e2−e=a2e2−e2e^2 - e = (ae)^2 - e \iff 2e^2 - e = a^2 e^2 - e a2e2=2e2  ⟺  a2=2a^2 e^2 = 2e^2 \iff a^2 = 2
  • Deducem valorile posibile ale numărului real aa:
a=−2saua=2a = -\sqrt{2} \quad \text{sau} \quad a = \sqrt{2}

(2p)