BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 14

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 14

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (2+13−15)⋅1516+−83=0\left(2 + \frac{1}{3} - \frac{1}{5}\right) \cdot \frac{15}{16} + \sqrt[3]{-8} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem termenii din paranteză la numitorul comun 1515:
2+13−15=2⋅15+1⋅5−1⋅315=30+5−315=32152 + \frac{1}{3} - \frac{1}{5} = \frac{2 \cdot 15 + 1 \cdot 5 - 1 \cdot 3}{15} = \frac{30 + 5 - 3}{15} = \frac{32}{15}
  • Calculăm radicalul de ordin impar:
−83=−2\sqrt[3]{-8} = -2

(3p)

  • Efectuăm înmulțirea și adunarea finală:
3215⋅1516+(−2)=3216−2=2−2=0\frac{32}{15} \cdot \frac{15}{16} + (-2) = \frac{32}{16} - 2 = 2 - 2 = 0

(2p)


2. Determinați numărul real aa, știind că punctul A(4,0)A(4,0) aparține graficului funcţiei f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x+af(x) = -x + a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(4,0)A(4,0) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(4)=0f(4) = 0:
A(4,0)∈Gf  ⟺  f(4)=0A(4,0) \in G_f \iff f(4) = 0

(3p)

  • Înlocuim x=4x = 4 în expresia funcției:
−4+a=0  ⟹  a=4-4 + a = 0 \implies a = 4

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2x+1=5\sqrt{2x + 1} = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a radicalului de ordin par:
2x+1≥0  ⟺  2x≥−1  ⟺  x≥−122x + 1 \ge 0 \iff 2x \ge -1 \iff x \ge -\frac{1}{2}
  • Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat:
2x+1=52  ⟺  2x+1=252x + 1 = 5^2 \iff 2x + 1 = 25

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2x=24  ⟺  x=122x = 24 \iff x = 12

Deoarece 12≥−1212 \ge -\frac{1}{2}, soluția este validă și convine.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M={10,20,30,40,50,60,70,80,90}M = \{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\}, acesta să fie multiplu de 66. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile: Mulțimea MM conține 99 elemente, deci numărul cazurilor posibile este 99.

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile: Dintre elementele mulțimii MM, multiplii de 66 sunt numerele divizibile și cu 22 și cu 33 (adică cele cu suma cifrelor divizibilă cu 33): 3030 (6⋅56 \cdot 5), 6060 (6⋅106 \cdot 10) și 9090 (6⋅156 \cdot 15). Așadar, avem 33 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=39=13p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,5)A(3,5) și B(7,5)B(7,5). Determinaţi lungimea segmentului OMOM, unde punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB sunt:
xM=xA+xB2=3+72=102=5x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + 7}{2} = \frac{10}{2} = 5 yM=yA+yB2=5+52=102=5y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + 5}{2} = \frac{10}{2} = 5

Deci punctul MM are coordonatele M(5,5)M(5,5).

(3p)

  • Calculăm lungimea segmentului OMOM, unde O(0,0)O(0,0) este originea reperului cartezian:
OM=xM2+yM2=52+52=25+25=50=52OM = \sqrt{x_M^2 + y_M^2} = \sqrt{5^2 + 5^2} = \sqrt{25 + 25} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}

(2p)


6. Pentru x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) astfel încât cos⁡x=513\cos x = \frac{5}{13}, arătați că tg⁡x=125\operatorname{tg} x = \frac{12}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din formula fundamentală a trigonometriei, sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1, calculăm sin⁡2x\sin^2 x:
sin⁡2x=1−cos⁡2x=1−(513)2=1−25169=169−25169=144169\sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{5}{13}\right)^2 = 1 - \frac{25}{169} = \frac{169 - 25}{169} = \frac{144}{169}

Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), avem sin⁡x>0\sin x > 0, deci:

sin⁡x=144169=1213\sin x = \sqrt{\frac{144}{169}} = \frac{12}{13}

(3p)

  • Calculăm tangenta unghiului xx:
tg⁡x=sin⁡xcos⁡x=1213513=1213⋅135=125\operatorname{tg} x = \frac{\sin x}{\cos x} = \frac{\frac{12}{13}}{\frac{5}{13}} = \frac{12}{13} \cdot \frac{13}{5} = \frac{12}{5}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(11−10)A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}, B=(0−111)B = \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} şi O2=(0000)O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1. (5p)

b) Arătați că B⋅B+A=O2B \cdot B + A = O_2. (5p)

c) Determinați x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty), pentru care A⋅B+B⋅A−(A+B)=(log⁡2x00log⁡3y)A \cdot B + B \cdot A - (A + B) = \begin{pmatrix} \log_2 x & 0 \\ 0 & \log_3 y \end{pmatrix}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣11−10∣=1⋅0−1⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 1 \cdot 0 - 1 \cdot (-1)

(3p)

det⁡A=0−(−1)=0+1=1\det A = 0 - (-1) = 0 + 1 = 1

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm produsul matricial B⋅BB \cdot B:
B⋅B=(0−111)(0−111)=(0⋅0+(−1)⋅10⋅(−1)+(−1)⋅11⋅0+1⋅11⋅(−1)+1⋅1)B \cdot B = \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 0 + (-1) \cdot 1 & 0 \cdot (-1) + (-1) \cdot 1 \\ 1 \cdot 0 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} B⋅B=(−1−110)B \cdot B = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Adunăm matricea AA:
B⋅B+A=(−1−110)+(11−10)=(−1+1−1+11+(−1)0+0)=(0000)=O2B \cdot B + A = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 + 1 & -1 + 1 \\ 1 + (-1) & 0 + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = O_2

(2p)


Subpunctul c)

  • Calculăm produsele A⋅BA \cdot B și B⋅AB \cdot A:
A⋅B=(11−10)(0−111)=(1⋅0+1⋅11⋅(−1)+1⋅1−1⋅0+0⋅1−1⋅(−1)+0⋅1)=(1001)=I2A \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 0 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 \\ -1 \cdot 0 + 0 \cdot 1 & -1 \cdot (-1) + 0 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2 B⋅A=(0−111)(11−10)=(0⋅1+(−1)⋅(−1)0⋅1+(−1)⋅01⋅1+1⋅(−1)1⋅1+1⋅0)=(1001)=I2B \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) & 0 \cdot 1 + (-1) \cdot 0 \\ 1 \cdot 1 + 1 \cdot (-1) & 1 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2
  • Calculăm suma A+BA + B:
A+B=(11−10)+(0−111)=(1+01+(−1)−1+10+1)=(1001)=I2A + B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 0 & 1 + (-1) \\ -1 + 1 & 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2
  • Obținem membrul stâng al relației:
A⋅B+B⋅A−(A+B)=I2+I2−I2=I2=(1001)A \cdot B + B \cdot A - (A + B) = I_2 + I_2 - I_2 = I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cu matricea din enunț:
(log⁡2x00log⁡3y)=(1001)  ⟺  {log⁡2x=1log⁡3y=1\begin{pmatrix} \log_2 x & 0 \\ 0 & \log_3 y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} \log_2 x = 1 \\ \log_3 y = 1 \end{cases}
  • Rezolvăm ecuațiile logaritmice:
log⁡2x=1  ⟹  x=21=2∈(0,+∞)\log_2 x = 1 \implies x = 2^1 = 2 \in (0, +\infty) log⁡3y=1  ⟹  y=31=3∈(0,+∞)\log_3 y = 1 \implies y = 3^1 = 3 \in (0, +\infty)

Ambele valori sunt strict pozitive, deci soluțiile sunt x=2x = 2 și y=3y = 3.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x+y5+1x * y = x + \frac{y}{5} + 1.

a) Arătaţi că 2020∗5=20222020 * 5 = 2022. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care (x∗x)∗x=245(x * x) * x = \frac{24}{5}. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care 5x∗5x+1=115^x * 5^{x+1} = 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm definiția legii pentru x=2020x = 2020 și y=5y = 5:
2020∗5=2020+55+12020 * 5 = 2020 + \frac{5}{5} + 1

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
2020∗5=2020+1+1=20222020 * 5 = 2020 + 1 + 1 = 2022

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm mai întâi x∗xx * x:
x∗x=x+x5+1=6x5+1x * x = x + \frac{x}{5} + 1 = \frac{6x}{5} + 1
  • Calculăm (x∗x)∗x=(6x5+1)∗x(x * x) * x = \left(\frac{6x}{5} + 1\right) * x:
(x∗x)∗x=(6x5+1)+x5+1=7x5+2(x * x) * x = \left(\frac{6x}{5} + 1\right) + \frac{x}{5} + 1 = \frac{7x}{5} + 2

(2p)

  • Egalăm expresia cu 245\frac{24}{5}:
7x5+2=245  ⟺  7x5=245−2  ⟺  7x5=24−105  ⟺  7x5=145\frac{7x}{5} + 2 = \frac{24}{5} \iff \frac{7x}{5} = \frac{24}{5} - 2 \iff \frac{7x}{5} = \frac{24 - 10}{5} \iff \frac{7x}{5} = \frac{14}{5}
  • Rezultă:
7x=14  ⟺  x=27x = 14 \iff x = 2

(3p)


Subpunctul c)

  • Observăm că 5x+1=5⋅5x5^{x+1} = 5 \cdot 5^x. Aplicăm legea de compoziție pentru elementele 5x5^x și 5x+15^{x+1}:
5x∗5x+1=5x+5x+15+1=5x+5⋅5x5+1=5x+5x+1=2⋅5x+15^x * 5^{x+1} = 5^x + \frac{5^{x+1}}{5} + 1 = 5^x + \frac{5 \cdot 5^x}{5} + 1 = 5^x + 5^x + 1 = 2 \cdot 5^x + 1

(3p)

  • Egalăm cu 1111:
2⋅5x+1=11  ⟺  2⋅5x=10  ⟺  5x=52 \cdot 5^x + 1 = 11 \iff 2 \cdot 5^x = 10 \iff 5^x = 5
  • Cum 5=515 = 5^1, din injectivitatea funcției exponențiale obținem:
x=1x = 1

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x3+3x+9f(x) = -x^3 + 3x + 9.

a) Arătați că f′(x)=3(1−x)(1+x)f'(x) = 3(1 - x)(1 + x), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→2f(x)−7x−2=−9\lim_{x \to 2} \frac{f(x) - 7}{x - 2} = -9. (5p)

c) Demonstrați că f(x)≤11f(x) \le 11, pentru orice x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Derivăm funcția polinomială ff:
f′(x)=(−x3+3x+9)′=−3x2+3f'(x) = (-x^3 + 3x + 9)' = -3x^2 + 3

(3p)

  • Factorizăm expresia derivatei:
f′(x)=3(1−x2)=3(1−x)(1+x),pentru orice x∈Rf'(x) = 3(1 - x^2) = 3(1 - x)(1 + x), \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=2x = 2:
f(2)=−(23)+3⋅2+9=−8+6+9=7f(2) = -(2^3) + 3 \cdot 2 + 9 = -8 + 6 + 9 = 7
  • Limita cerută reprezintă chiar definiția derivatei funcției în punctul x0=2x_0 = 2:
lim⁡x→2f(x)−7x−2=lim⁡x→2f(x)−f(2)x−2=f′(2)\lim_{x \to 2} \frac{f(x) - 7}{x - 2} = \lim_{x \to 2} \frac{f(x) - f(2)}{x - 2} = f'(2)

(3p)

  • Calculăm f′(2)f'(2) folosind expresia de la subpunctul a):
f′(2)=3(1−2)(1+2)=3⋅(−1)⋅3=−9f'(2) = 3(1 - 2)(1 + 2) = 3 \cdot (-1) \cdot 3 = -9

(2p)


Subpunctul c)

  • Aflăm rădăcinile derivatei f′(x)=0f'(x) = 0:
3(1−x)(1+x)=0  ⟹  x1=−1,x2=13(1 - x)(1 + x) = 0 \implies x_1 = -1, \quad x_2 = 1
  • Analizăm semnul derivatei pe intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty):
    • Pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1], avem 1−x≥01 - x \ge 0 și 1+x≥01 + x \ge 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0, ceea ce înseamnă că funcția ff este crescătoare pe intervalul [−1,1][-1, 1].
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem 1−x≤01 - x \le 0 și 1+x>01 + x > 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0, ceea ce înseamnă că funcția ff este descrescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)

  • Deoarece funcția crește de la x=−1x = -1 până la x=1x = 1, iar apoi descrește pentru x≥1x \ge 1, punctul x=1x = 1 este punct de maxim absolut pe intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty).
  • Calculăm valoarea maximă a funcției:
f(1)=−(13)+3⋅1+9=−1+3+9=11f(1) = -(1^3) + 3 \cdot 1 + 9 = -1 + 3 + 9 = 11
  • Rezultă că:
f(x)≤f(1)=11,pentru orice x∈[−1,+∞)f(x) \le f(1) = 11, \quad \text{pentru orice } x \in [-1, +\infty)

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+1f(x) = \frac{x}{x^2 + 1}.

a) Arătaţi că ∫−11f(x)(x2+1) dx=0\int_{-1}^1 f(x)(x^2 + 1)\, dx = 0. (5p)

b) Calculați ∫01(x2+1)exf(x) dx\int_0^1 (x^2 + 1) e^x f(x)\, dx. (5p)

c) Determinaţi a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care ∫0a(f(x)−f(−x)) dx=ln⁡(2a)\int_0^a (f(x) - f(-x))\, dx = \ln(2a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)(x2+1)=xx2+1⋅(x2+1)=xf(x)(x^2 + 1) = \frac{x}{x^2 + 1} \cdot (x^2 + 1) = x
  • Calculăm integrala definită:
∫−11f(x)(x2+1) dx=∫−11x dx=x22∣−11\int_{-1}^1 f(x)(x^2 + 1)\, dx = \int_{-1}^1 x\, dx = \left.\frac{x^2}{2}\right|_{-1}^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x22∣−11=122−(−1)22=12−12=0\left.\frac{x^2}{2}\right|_{-1}^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{(-1)^2}{2} = \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0

(2p)


Subpunctul b)

  • Simplificăm expresia de sub integrală:
(x2+1)exf(x)=(x2+1)ex⋅xx2+1=xex(x^2 + 1) e^x f(x) = (x^2 + 1) e^x \cdot \frac{x}{x^2 + 1} = x e^x
  • Integrala devine:
∫01(x2+1)exf(x) dx=∫01xex dx\int_0^1 (x^2 + 1) e^x f(x)\, dx = \int_0^1 x e^x\, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând:
u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x

(3p)

  • Calculăm integrala:
∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=(1⋅e1−0⋅e0)−ex∣01=e−(e1−e0)=e−e+1=1\int_0^1 x e^x\, dx = \left.x e^x\right|_0^1 - \int_0^1 e^x\, dx = (1 \cdot e^1 - 0 \cdot e^0) - \left.e^x\right|_0^1 = e - (e^1 - e^0) = e - e + 1 = 1

(2p)


Subpunctul c)

  • Observăm că funcția ff este impară:
f(−x)=−x(−x)2+1=−xx2+1=−f(x)f(-x) = \frac{-x}{(-x)^2 + 1} = -\frac{x}{x^2 + 1} = -f(x)
  • Expresia de integrat devine:
f(x)−f(−x)=f(x)−(−f(x))=2f(x)=2xx2+1f(x) - f(-x) = f(x) - (-f(x)) = 2f(x) = \frac{2x}{x^2 + 1}
  • Integrala este:
∫0a(f(x)−f(−x)) dx=∫0a2xx2+1 dx=∫0a(x2+1)′x2+1 dx=ln⁡(x2+1)∣0a\int_0^a (f(x) - f(-x))\, dx = \int_0^a \frac{2x}{x^2 + 1}\, dx = \int_0^a \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1}\, dx = \left.\ln(x^2 + 1)\right|_0^a =ln⁡(a2+1)−ln⁡(02+1)=ln⁡(a2+1)−ln⁡1=ln⁡(a2+1)= \ln(a^2 + 1) - \ln(0^2 + 1) = \ln(a^2 + 1) - \ln 1 = \ln(a^2 + 1)

(2p)

  • Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
ln⁡(a2+1)=ln⁡(2a)\ln(a^2 + 1) = \ln(2a)
  • Datorită injectivității funcției logaritmice pe (0,+∞)(0, +\infty), obținem:
a2+1=2a  ⟺  a2−2a+1=0  ⟺  (a−1)2=0a^2 + 1 = 2a \iff a^2 - 2a + 1 = 0 \iff (a - 1)^2 = 0
  • Soluția este:
a=1a = 1

Deoarece 1∈(0,+∞)1 \in (0, +\infty), valoarea găsită convine.

(3p)