BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 13

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 13

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 16−32+18+2−22=0\sqrt{16} - \sqrt{32} + \sqrt{18} + \sqrt{2} - 2^2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenii raționali și scoatem factorii de sub radical:
16=4,22=4\sqrt{16} = 4, \quad 2^2 = 4 32=16⋅2=42\sqrt{32} = \sqrt{16 \cdot 2} = 4\sqrt{2} 18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}
  • Înlocuim în expresia dată:
16−32+18+2−22=4−42+32+2−4\sqrt{16} - \sqrt{32} + \sqrt{18} + \sqrt{2} - 2^2 = 4 - 4\sqrt{2} + 3\sqrt{2} + \sqrt{2} - 4

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
(4−4)+(−42+32+2)=0+(−4+3+1)2=0+0=0(4 - 4) + (-4\sqrt{2} + 3\sqrt{2} + \sqrt{2}) = 0 + (-4 + 3 + 1)\sqrt{2} = 0 + 0 = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+a2f(x) = x^2 + a^2, unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa, pentru care f(1)=2f(1) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=12+a2=1+a2f(1) = 1^2 + a^2 = 1 + a^2
  • Egalăm cu 22:
1+a2=21 + a^2 = 2

(2p)

  • Rezolvăm ecuația algebrică:
a2=2−1  ⟺  a2=1a^2 = 2 - 1 \iff a^2 = 1
  • Deducem valorile posibile pentru numărul real aa:
a=−1saua=1a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 33x+1=343^{3x + 1} = 3^4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece bazele sunt egale (3>0,3≠13 > 0, 3 \neq 1), egalăm exponenții datorită injectivității funcției exponențiale:
3x+1=43x + 1 = 4

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară de gradul I:
3x=4−1  ⟺  3x=3  ⟺  x=13x = 4 - 1 \iff 3x = 3 \iff x = 1

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să fie impar. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile: Mulțimea numerelor naturale de o cifră este {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, având în total 1010 elemente, deci sunt 1010 cazuri posibile.

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile: Numerele impare din această mulțime sunt {1,3,5,7,9}\{1, 3, 5, 7, 9\}, deci avem 55 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea folosind formula clasică:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=510=12p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,1)A(3,1) și B(3,7)B(3,7). Determinați coordonatele simetricului punctului BB față de punctul AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie C(xC,yC)C(x_C, y_C) simetricul punctului BB față de punctul AA. Prin definiția simetriei centrale, punctul AA este mijlocul segmentului BCBC.

  • Scriem relațiile pentru coordonatele mijlocului:

xA=xB+xC2  ⟹  3=3+xC2x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \implies 3 = \frac{3 + x_C}{2} yA=yB+yC2  ⟹  1=7+yC2y_A = \frac{y_B + y_C}{2} \implies 1 = \frac{7 + y_C}{2}

(3p)

  • Rezolvăm fiecare ecuație:
3+xC=6  ⟹  xC=33 + x_C = 6 \implies x_C = 3 7+yC=2  ⟹  yC=2−7=−57 + y_C = 2 \implies y_C = 2 - 7 = -5
  • Coordonatele simetricului sunt C(3,−5)C(3, -5).

(2p)


6. Dacă x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) și cos⁡x=22\cos x = \frac{\sqrt{2}}{2}, arătați că sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=0\sin^2 x - 2\sin x \cos x + \cos^2 x = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din formula fundamentală a trigonometriei, sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1, deducem:
sin⁡2x=1−cos⁡2x=1−(22)2=1−24=1−12=12\sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = 1 - \frac{2}{4} = 1 - \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), sinusul este strict pozitiv, deci:

sin⁡x=12=22\sin x = \sqrt{\frac{1}{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3p)

  • Observăm că expresia dată este pătratul unui binom:
sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=(sin⁡x−cos⁡x)2\sin^2 x - 2\sin x \cos x + \cos^2 x = (\sin x - \cos x)^2

Înlocuind valorile obținute:

(sin⁡x−cos⁡x)2=(22−22)2=02=0(\sin x - \cos x)^2 = \left(\frac{\sqrt{2}}{2} - \frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = 0^2 = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(2332)A = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix}, B=(0110)B = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(x)=B+xI2M(x) = B + x I_2, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=−5\det A = -5. (5p)

b) Arătați că A⋅M(x)=M(x)⋅AA \cdot M(x) = M(x) \cdot A, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A⋅A−3(A+M(x))=I2A \cdot A - 3(A + M(x)) = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Calculăm determinantul matricei AA după formula det⁡A=a11a22−a12a21\det A = a_{11}a_{22} - a_{12}a_{21}:
det⁡A=∣2332∣=2⋅2−3⋅3\det A = \begin{vmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 3 \cdot 3

(2p)

det⁡A=4−9=−5\det A = 4 - 9 = -5

(3p)


Subpunctul b)

  • Folosim proprietatea de distributivitate a înmulțirii matricelor față de adunare:
A⋅M(x)=A⋅(B+xI2)=A⋅B+x(A⋅I2)=A⋅B+xAA \cdot M(x) = A \cdot (B + x I_2) = A \cdot B + x(A \cdot I_2) = A \cdot B + xA M(x)⋅A=(B+xI2)⋅A=B⋅A+x(I2⋅A)=B⋅A+xAM(x) \cdot A = (B + x I_2) \cdot A = B \cdot A + x(I_2 \cdot A) = B \cdot A + xA

(3p)

  • Calculăm produsele matriciale A⋅BA \cdot B și B⋅AB \cdot A:
A⋅B=(2332)(0110)=(2⋅0+3⋅12⋅1+3⋅03⋅0+2⋅13⋅1+2⋅0)=(3223)A \cdot B = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 0 + 3 \cdot 1 & 2 \cdot 1 + 3 \cdot 0 \\ 3 \cdot 0 + 2 \cdot 1 & 3 \cdot 1 + 2 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} B⋅A=(0110)(2332)=(0⋅2+1⋅30⋅3+1⋅21⋅2+0⋅31⋅3+0⋅2)=(3223)B \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 2 + 1 \cdot 3 & 0 \cdot 3 + 1 \cdot 2 \\ 1 \cdot 2 + 0 \cdot 3 & 1 \cdot 3 + 0 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}

Deoarece A⋅B=B⋅AA \cdot B = B \cdot A, obținem A⋅M(x)=M(x)⋅AA \cdot M(x) = M(x) \cdot A pentru orice număr real xx.

(2p)


Subpunctul c)

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(2332)(2332)=(2⋅2+3⋅32⋅3+3⋅23⋅2+2⋅33⋅3+2⋅2)=(13121213)A \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 3 \cdot 3 & 2 \cdot 3 + 3 \cdot 2 \\ 3 \cdot 2 + 2 \cdot 3 & 3 \cdot 3 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 13 & 12 \\ 12 & 13 \end{pmatrix}
  • Exprimăm matricea M(x)M(x) și suma A+M(x)A + M(x):
M(x)=(0110)+(x00x)=(x11x)M(x) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix} A+M(x)=(2332)+(x11x)=(x+244x+2)A + M(x) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 2 & 4 \\ 4 & x + 2 \end{pmatrix} 3(A+M(x))=(3x+612123x+6)3(A + M(x)) = \begin{pmatrix} 3x + 6 & 12 \\ 12 & 3x + 6 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul stâng al ecuației:
A⋅A−3(A+M(x))=(13−(3x+6)12−1212−1213−(3x+6))=(7−3x007−3x)A \cdot A - 3(A + M(x)) = \begin{pmatrix} 13 - (3x + 6) & 12 - 12 \\ 12 - 12 & 13 - (3x + 6) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 - 3x & 0 \\ 0 & 7 - 3x \end{pmatrix}

(3p)

  • Ecuația dată devine:
(7−3x007−3x)=(1001)  ⟺  7−3x=1\begin{pmatrix} 7 - 3x & 0 \\ 0 & 7 - 3x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \iff 7 - 3x = 1 3x=6  ⟺  x=23x = 6 \iff x = 2

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=13xy+x+yx * y = \frac{1}{3}xy + x + y.

a) Arătați că 2020∗(−3)=−32020 * (-3) = -3. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care (x∗6)∗6=6(x * 6) * 6 = 6. (5p)

c) Determinați numerele reale nenule xx pentru care x∗1x=−3x * \frac{1}{x} = -3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Înlocuim x=2020x = 2020 și y=−3y = -3 în formula legii de compoziție:
2020∗(−3)=13⋅2020⋅(−3)+2020+(−3)2020 * (-3) = \frac{1}{3} \cdot 2020 \cdot (-3) + 2020 + (-3)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2020∗(−3)=−2020+2020−3=−32020 * (-3) = -2020 + 2020 - 3 = -3

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm mai întâi expresia x∗6x * 6:
x∗6=13⋅x⋅6+x+6=2x+x+6=3x+6x * 6 = \frac{1}{3} \cdot x \cdot 6 + x + 6 = 2x + x + 6 = 3x + 6
  • Calculăm apoi (x∗6)∗6=(3x+6)∗6(x * 6) * 6 = (3x + 6) * 6:
(3x+6)∗6=13(3x+6)⋅6+(3x+6)+6=2(3x+6)+3x+12(3x + 6) * 6 = \frac{1}{3}(3x + 6) \cdot 6 + (3x + 6) + 6 = 2(3x + 6) + 3x + 12 (3x+6)∗6=6x+12+3x+12=9x+24(3x + 6) * 6 = 6x + 12 + 3x + 12 = 9x + 24

(3p)

  • Rezolvăm ecuația dată:
9x+24=6  ⟺  9x=6−24  ⟺  9x=−18  ⟺  x=−29x + 24 = 6 \iff 9x = 6 - 24 \iff 9x = -18 \iff x = -2

(2p)


Subpunctul c)

  • Pentru orice număr real nenul xx, calculăm x∗1xx * \frac{1}{x}:
x∗1x=13⋅x⋅1x+x+1x=13+x+1xx * \frac{1}{x} = \frac{1}{3} \cdot x \cdot \frac{1}{x} + x + \frac{1}{x} = \frac{1}{3} + x + \frac{1}{x}

(3p)

  • Egalăm cu −3-3:
13+x+1x=−3  ⟺  x+1x+13+3=0  ⟺  x+1x+103=0\frac{1}{3} + x + \frac{1}{x} = -3 \iff x + \frac{1}{x} + \frac{1}{3} + 3 = 0 \iff x + \frac{1}{x} + \frac{10}{3} = 0
  • Înmulțim întreaga ecuație cu 3x≠03x \neq 0:
3x2+10x+3=03x^2 + 10x + 3 = 0
  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=102−4⋅3⋅3=100−36=64\Delta = 10^2 - 4 \cdot 3 \cdot 3 = 100 - 36 = 64
  • Determinăm soluțiile ecuației de gradul al doilea:
x1,2=−10±642⋅3=−10±86x_{1,2} = \frac{-10 \pm \sqrt{64}}{2 \cdot 3} = \frac{-10 \pm 8}{6} x1=−10−86=−186=−3x_1 = \frac{-10 - 8}{6} = \frac{-18}{6} = -3 x2=−10+86=−26=−13x_2 = \frac{-10 + 8}{6} = \frac{-2}{6} = -\frac{1}{3}

Ambele valori sunt numere reale nenule, deci soluțiile sunt x=−3x = -3 și x=−13x = -\frac{1}{3}.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x(x2−3)+3f(x) = x(x^2 - 3) + 3.

a) Arătați că f′(x)=3(x−1)(x+1)f'(x) = 3(x - 1)(x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)−x3x+1=−3\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^3}{x + 1} = -3. (5p)

c) Determinaţi ecuația tangentei la graficul funcţiei ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Rescriem funcția sub formă polinomială desfăcută:
f(x)=x(x2−3)+3=x3−3x+3f(x) = x(x^2 - 3) + 3 = x^3 - 3x + 3
  • Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(x3−3x+3)′=3x2−3f'(x) = (x^3 - 3x + 3)' = 3x^2 - 3

(3p)

  • Dăm factor comun pe 33 și aplicăm formula diferenței de pătrate:
f′(x)=3(x2−1)=3(x−1)(x+1),pentru orice x∈Rf'(x) = 3(x^2 - 1) = 3(x - 1)(x + 1), \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b)

  • Exprimăm diferența f(x)−x3f(x) - x^3:
f(x)−x3=(x3−3x+3)−x3=−3x+3f(x) - x^3 = (x^3 - 3x + 3) - x^3 = -3x + 3
  • Înlocuim în limită:
lim⁡x→+∞f(x)−x3x+1=lim⁡x→+∞−3x+3x+1\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^3}{x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-3x + 3}{x + 1}

(2p)

  • Calculăm limita raportului la infinit dând factor comun forțat pe xx:
lim⁡x→+∞x(−3+3x)x(1+1x)=lim⁡x→+∞−3+3x1+1x=−3+01+0=−3\lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(-3 + \frac{3}{x}\right)}{x\left(1 + \frac{1}{x}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-3 + \frac{3}{x}}{1 + \frac{1}{x}} = \frac{-3 + 0}{1 + 0} = -3

(3p)


Subpunctul c)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=0x_0 = 0 este dată de formula:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)
  • Calculăm valorile f(0)f(0) și f′(0)f'(0):
f(0)=0⋅(02−3)+3=3f(0) = 0 \cdot (0^2 - 3) + 3 = 3 f′(0)=3(02−1)=−3f'(0) = 3(0^2 - 1) = -3

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−3=−3(x−0)  ⟹  y−3=−3x  ⟺  y=−3x+3y - 3 = -3(x - 0) \implies y - 3 = -3x \iff y = -3x + 3

sau sub formă generală: 3x+y−3=03x + y - 3 = 0.

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x4+x+exf(x) = x^4 + x + e^x.

a) Arătaţi că ∫−11(f(x)−x−ex) dx=25\int_{-1}^1 (f(x) - x - e^x)\, dx = \frac{2}{5}. (5p)

b) Arătaţi că ∫1e(f(x)−x4−ex)ln⁡x dx=e2+14\int_1^e (f(x) - x^4 - e^x) \ln x\, dx = \frac{e^2 + 1}{4}. (5p)

c) Determinaţi numărul real aa pentru care ∫0af(x) dx=5a2+5410+ea\int_0^a f(x)\, dx = \frac{5a^2 + 54}{10} + e^a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)−x−ex=(x4+x+ex)−x−ex=x4f(x) - x - e^x = (x^4 + x + e^x) - x - e^x = x^4
  • Calculăm integrala definită:
∫−11(f(x)−x−ex) dx=∫−11x4 dx=x55∣−11\int_{-1}^1 (f(x) - x - e^x)\, dx = \int_{-1}^1 x^4\, dx = \left.\frac{x^5}{5}\right|_{-1}^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x55∣−11=155−(−1)55=15−(−15)=15+15=25\left.\frac{x^5}{5}\right|_{-1}^1 = \frac{1^5}{5} - \frac{(-1)^5}{5} = \frac{1}{5} - \left(-\frac{1}{5}\right) = \frac{1}{5} + \frac{1}{5} = \frac{2}{5}

(2p)


Subpunctul b)

  • Simplificăm expresia din paranteză:
f(x)−x4−ex=(x4+x+ex)−x4−ex=xf(x) - x^4 - e^x = (x^4 + x + e^x) - x^4 - e^x = x
  • Integrala devine:
∫1e(f(x)−x4−ex)ln⁡x dx=∫1exln⁡x dx\int_1^e (f(x) - x^4 - e^x) \ln x\, dx = \int_1^e x \ln x\, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând:
u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} v′(x)=x  ⟹  v(x)=x22v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2}{2}

(3p)

  • Obținem:
∫1exln⁡x dx=x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx=(e22⋅ln⁡e−122⋅ln⁡1)−12∫1ex dx\int_1^e x \ln x\, dx = \left.\frac{x^2}{2}\ln x\right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x}\, dx = \left(\frac{e^2}{2} \cdot \ln e - \frac{1^2}{2} \cdot \ln 1\right) - \frac{1}{2}\int_1^e x\, dx =e22−x24∣1e=e22−(e24−14)=2e2−e2+14=e2+14= \frac{e^2}{2} - \left.\frac{x^2}{4}\right|_1^e = \frac{e^2}{2} - \left(\frac{e^2}{4} - \frac{1}{4}\right) = \frac{2e^2 - e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}

(2p)


Subpunctul c)

  • Calculăm integrala definită a funcției ff:
∫0af(x) dx=∫0a(x4+x+ex) dx=(x55+x22+ex)∣0a\int_0^a f(x)\, dx = \int_0^a (x^4 + x + e^x)\, dx = \left.\left(\frac{x^5}{5} + \frac{x^2}{2} + e^x\right)\right|_0^a =(a55+a22+ea)−(0+0+e0)=a55+a22+ea−1= \left(\frac{a^5}{5} + \frac{a^2}{2} + e^a\right) - \left(0 + 0 + e^0\right) = \frac{a^5}{5} + \frac{a^2}{2} + e^a - 1

(3p)

  • Aducem termenii algebrici la același numitor comun 1010:
a55+a22+ea−1=2a5+5a2−1010+ea\frac{a^5}{5} + \frac{a^2}{2} + e^a - 1 = \frac{2a^5 + 5a^2 - 10}{10} + e^a
  • Egalăm cu membrul drept din enunț:
2a5+5a2−1010+ea=5a2+5410+ea\frac{2a^5 + 5a^2 - 10}{10} + e^a = \frac{5a^2 + 54}{10} + e^a
  • Reducem termenul eae^a și înmulțim cu 1010:
2a5+5a2−10=5a2+542a^5 + 5a^2 - 10 = 5a^2 + 54 2a5−10=54  ⟺  2a5=64  ⟺  a5=322a^5 - 10 = 54 \iff 2a^5 = 64 \iff a^5 = 32
  • Deoarece 25=322^5 = 32, obținem numărul real:
a=2a = 2

(2p)