BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 12

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 12

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1+12+13+14−12:0,5)⋅1213=1\left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{4} - \frac{1}{2} : 0{,}5\right) \cdot \frac{12}{13} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că 0,5=120{,}5 = \frac{1}{2}, deci împărțirea din paranteză este:
12:0,5=12:12=1\frac{1}{2} : 0{,}5 = \frac{1}{2} : \frac{1}{2} = 1
  • Calculul din paranteză devine:
1+12+13+14−1=12+13+141 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{4} - 1 = \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{4}

Aducem la numitorul comun 1212:

12+13+14=612+412+312=6+4+312=1312\frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{4} = \frac{6}{12} + \frac{4}{12} + \frac{3}{12} = \frac{6 + 4 + 3}{12} = \frac{13}{12}

(3p)

  • Înmulțim rezultatul cu 1213\frac{12}{13}:
1312⋅1213=1\frac{13}{12} \cdot \frac{12}{13} = 1

(2p)


2. Arătați că 2(x1+x2)−x1x2=42(x_1 + x_2) - x_1 x_2 = 4, unde x1x_1 și x2x_2 sunt soluțiile ecuației x2−7x+10=0x^2 - 7x + 10 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim relațiile lui Viète pentru ecuația de gradul al doilea x2−7x+10=0x^2 - 7x + 10 = 0, unde a=1a = 1, b=−7b = -7, c=10c = 10:
x1+x2=−ba=−(−7)=7x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -(-7) = 7 x1x2=ca=10x_1 x_2 = \frac{c}{a} = 10

(2p)

  • Înlocuim sumele și produsele în expresia cerută:
2(x1+x2)−x1x2=2⋅7−10=14−10=42(x_1 + x_2) - x_1 x_2 = 2 \cdot 7 - 10 = 14 - 10 = 4

(3p)

(Metodă didactică alternativă: ecuația x2−7x+10=0x^2 - 7x + 10 = 0 are Δ=49−40=9\Delta = 49 - 40 = 9, deci soluțiile sunt x1=2x_1 = 2 și x2=5x_2 = 5. Atunci 2(2+5)−2⋅5=2⋅7−10=42(2 + 5) - 2 \cdot 5 = 2 \cdot 7 - 10 = 4.)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+1=6\sqrt{5x + 1} = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a radicalului:
5x+1≥0  ⟺  x≥−155x + 1 \ge 0 \iff x \ge -\frac{1}{5}
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
5x+1=62  ⟺  5x+1=365x + 1 = 6^2 \iff 5x + 1 = 36

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
5x=35  ⟺  x=75x = 35 \iff x = 7

Deoarece 7≥−157 \ge -\frac{1}{5}, soluția este validă: x=7x = 7.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}. Numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Multiplii de 1111 de două cifre sunt numerele de forma 11k11k, cu 1≤k≤91 \le k \le 9: {11,22,33,44,55,66,77,88,99}\{11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99\}. Numărul cazurilor favorabile este 99.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=990=110P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(6,0)A(6,0) și B(0,8)B(0,8). Determinați lungimea înălțimii din vârful OO al triunghiului AOBAOB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece A(6,0)A(6,0) se află pe axa OxOx și B(0,8)B(0,8) se află pe axa OyOy, triunghiul AOBAOB este dreptunghic în originea O(0,0)O(0,0), având catetele:
OA=6,OB=8OA = 6, \quad OB = 8
  • Calculăm lungimea ipotenuzei ABAB cu teorema lui Pitagora:
AB=OA2+OB2=62+82=36+64=100=10AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{6^2 + 8^2} = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10

(3p)

  • Înălțimea hOh_O corespunzătoare ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic este dată de formula h=c1⋅c2iph = \frac{c_1 \cdot c_2}{ip}:
hO=OA⋅OBAB=6⋅810=4810=245=4,8h_O = \frac{OA \cdot OB}{AB} = \frac{6 \cdot 8}{10} = \frac{48}{10} = \frac{24}{5} = 4{,}8

(2p)


6. Calculați lungimea laturii ABAB a triunghiului ABCABC dreptunghic în AA, știind că BC=52BC = 5\sqrt{2} și m(∢B)=45∘m(\sphericalangle B) = 45^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cosinusul unghiului BB este raportul dintre cateta alăturată ABAB și ipotenuza BCBC:
cos⁡B=ABBC  ⟹  cos⁡45∘=AB52\cos B = \frac{AB}{BC} \implies \cos 45^\circ = \frac{AB}{5\sqrt{2}}

(3p)

  • Știind că cos⁡45∘=22\cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, obținem:
22=AB52  ⟹  AB=52⋅22=5⋅22=5\frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{AB}{5\sqrt{2}} \implies AB = 5\sqrt{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{5 \cdot 2}{2} = 5

(2p)

(Observație didactică: triunghiul dreptunghic cu un unghi de 45∘45^\circ este dreptunghic isoscel, deci AB=ACAB = AC, iar ipotenuza este BC=AB2BC = AB\sqrt{2}. Astfel, 52=AB2  ⟹  AB=55\sqrt{2} = AB\sqrt{2} \implies AB = 5.)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(10−21)A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 1 \end{pmatrix}, O2=(0000)O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1. (5p)

b) Arătați că 2A−A⋅A=I22A - A \cdot A = I_2. (5p)

c) Determinați numerele reale xx, yy și zz, pentru care A⋅(x−2yz+11)−I2=O2A \cdot \begin{pmatrix} x - 2 & y \\ z + 1 & 1 \end{pmatrix} - I_2 = O_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣10−21∣=1⋅1−0⋅(−2)\det A = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 0 \cdot (-2)

(3p)

det⁡A=1−0=1\det A = 1 - 0 = 1

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm produsul matricial A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(10−21)(10−21)=(1⋅1+0⋅(−2)1⋅0+0⋅1−2⋅1+1⋅(−2)−2⋅0+1⋅1)=(10−41)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 0 \cdot (-2) & 1 \cdot 0 + 0 \cdot 1 \\ -2 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) & -2 \cdot 0 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -4 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm 2A2A:
2A=2(10−21)=(20−42)2A = 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -4 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm scăderea 2A−A⋅A2A - A \cdot A:
2A−A⋅A=(20−42)−(10−41)=(2−10−0−4−(−4)2−1)=(1001)=I22A - A \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -4 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -4 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 0 - 0 \\ -4 - (-4) & 2 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)


Subpunctul c)

  • Ecuația dată se scrie echivalent:
A⋅(x−2yz+11)=I2A \cdot \begin{pmatrix} x - 2 & y \\ z + 1 & 1 \end{pmatrix} = I_2
  • Calculăm produsul matricial din membrul stâng:
A⋅(x−2yz+11)=(10−21)(x−2yz+11)=(1⋅(x−2)+0⋅(z+1)1⋅y+0⋅1−2(x−2)+1⋅(z+1)−2y+1⋅1)A \cdot \begin{pmatrix} x - 2 & y \\ z + 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x - 2 & y \\ z + 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot (x - 2) + 0 \cdot (z + 1) & 1 \cdot y + 0 \cdot 1 \\ -2(x - 2) + 1 \cdot (z + 1) & -2y + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} A⋅(x−2yz+11)=(x−2y−2x+z+5−2y+1)A \cdot \begin{pmatrix} x - 2 & y \\ z + 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 2 & y \\ -2x + z + 5 & -2y + 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm această matrice cu matricea unitate I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}:
{x−2=1y=0−2x+z+5=0−2y+1=1\begin{cases} x - 2 = 1 \\ y = 0 \\ -2x + z + 5 = 0 \\ -2y + 1 = 1 \end{cases}

Rezolvăm sistemul:

  • Din prima ecuație: x=1+2  ⟹  x=3x = 1 + 2 \implies x = 3.
  • Din a doua ecuație: y=0y = 0.
  • A patra ecuație este verificată: −2(0)+1=1-2(0) + 1 = 1.
  • Înlocuind x=3x = 3 în a treia ecuație: −2⋅3+z+5=0  ⟺  −6+z+5=0  ⟺  z−1=0  ⟺  z=1-2 \cdot 3 + z + 5 = 0 \iff -6 + z + 5 = 0 \iff z - 1 = 0 \iff z = 1.

Așadar, numerele reale căutate sunt:

x=3,y=0,z=1x = 3, \quad y = 0, \quad z = 1

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=xy+x2+y2−1x \circ y = xy + x^2 + y^2 - 1.

a) Arătați că 1∘(0∘2)=121 \circ (0 \circ 2) = 12. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∘(−x)=3x \circ (-x) = 3. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care m∘n=−mnm \circ n = -mn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Calculăm mai întâi compunerea din paranteză, 0∘20 \circ 2:
0∘2=0⋅2+02+22−1=0+0+4−1=30 \circ 2 = 0 \cdot 2 + 0^2 + 2^2 - 1 = 0 + 0 + 4 - 1 = 3

(3p)

  • Calculăm apoi 1∘31 \circ 3:
1∘(0∘2)=1∘3=1⋅3+12+32−1=3+1+9−1=121 \circ (0 \circ 2) = 1 \circ 3 = 1 \cdot 3 + 1^2 + 3^2 - 1 = 3 + 1 + 9 - 1 = 12

(2p)


Subpunctul b)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru y=−xy = -x:
x∘(−x)=x(−x)+x2+(−x)2−1=−x2+x2+x2−1=x2−1x \circ (-x) = x(-x) + x^2 + (-x)^2 - 1 = -x^2 + x^2 + x^2 - 1 = x^2 - 1

(2p)

  • Ecuația devine:
x2−1=3  ⟺  x2=4x^2 - 1 = 3 \iff x^2 = 4

Extrăgând rădăcina pătrată, obținem soluțiile reale:

x=−2saux=2x = -2 \quad \text{sau} \quad x = 2

(3p)


Subpunctul c)

  • Scriem ecuația dată folosind definiția legii de compoziție:
m∘n=−mn  ⟺  mn+m2+n2−1=−mnm \circ n = -mn \iff mn + m^2 + n^2 - 1 = -mn
  • Trecem toți termenii în membrul stâng:
m2+2mn+n2−1=0  ⟺  (m+n)2−1=0  ⟺  (m+n)2=1m^2 + 2mn + n^2 - 1 = 0 \iff (m + n)^2 - 1 = 0 \iff (m + n)^2 = 1

(3p)

  • Deoarece mm și nn sunt numere naturale (m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}), suma lor m+nm + n este un număr natural, deci m+n≥0m + n \ge 0. Rezultă:
m+n=1m + n = 1

Singurele perechi de numere naturale a căror sumă este 11 sunt:

(0,1)și(1,0)(0, 1) \quad \text{și} \quad (1, 0)

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−1x2+1f(x) = \frac{x^2 - 1}{x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=4x(x2+1)2f'(x) = \frac{4x}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→1f(x)x−1\lim_{x \to 1} \frac{f(x)}{x - 1}. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este convexă pe [−33,33]\left[-\frac{\sqrt{3}}{3}, \frac{\sqrt{3}}{3}\right]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x2−1)′(x2+1)−(x2−1)(x2+1)′(x2+1)2=2x(x2+1)−(x2−1)(2x)(x2+1)2f'(x) = \frac{(x^2 - 1)'(x^2 + 1) - (x^2 - 1)(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x(x^2 + 1) - (x^2 - 1)(2x)}{(x^2 + 1)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun pe 2x2x la numărător și simplificăm:
f′(x)=2x[(x2+1)−(x2−1)](x2+1)2=2x(x2+1−x2+1)(x2+1)2=2x⋅2(x2+1)2=4x(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{2x\left[(x^2 + 1) - (x^2 - 1)\right]}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x(x^2 + 1 - x^2 + 1)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x \cdot 2}{(x^2 + 1)^2} = \frac{4x}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în limită:
lim⁡x→1f(x)x−1=lim⁡x→1x2−1x2+1x−1=lim⁡x→1x2−1(x−1)(x2+1)\lim_{x \to 1} \frac{f(x)}{x - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{\frac{x^2 - 1}{x^2 + 1}}{x - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{x^2 - 1}{(x - 1)(x^2 + 1)}
  • Descompunem numărătorul prin diferență de pătrate x2−1=(x−1)(x+1)x^2 - 1 = (x - 1)(x + 1):
lim⁡x→1(x−1)(x+1)(x−1)(x2+1)=lim⁡x→1x+1x2+1\lim_{x \to 1} \frac{(x - 1)(x + 1)}{(x - 1)(x^2 + 1)} = \lim_{x \to 1} \frac{x + 1}{x^2 + 1}

(3p)

  • Trecem la limită:
1+112+1=22=1\frac{1 + 1}{1^2 + 1} = \frac{2}{2} = 1

(2p)

(Metodă alternativă: deoarece f(1)=0f(1) = 0, limita este chiar derivata funcției în 11: lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1=f′(1)=4⋅1(12+1)2=44=1\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} = f'(1) = \frac{4 \cdot 1}{(1^2 + 1)^2} = \frac{4}{4} = 1.)


Subpunctul c)

  • Calculăm derivata a doua f′′(x)=(f′(x))′f''(x) = (f'(x))':
f′′(x)=(4x(x2+1)2)′=(4x)′(x2+1)2−4x((x2+1)2)′(x2+1)4f''(x) = \left( \frac{4x}{(x^2 + 1)^2} \right)' = \frac{(4x)'(x^2 + 1)^2 - 4x \left((x^2 + 1)^2\right)'}{(x^2 + 1)^4} f′′(x)=4(x2+1)2−4x⋅2(x2+1)⋅2x(x2+1)4=4(x2+1)[(x2+1)−4x2](x2+1)4=4(1−3x2)(x2+1)3f''(x) = \frac{4(x^2 + 1)^2 - 4x \cdot 2(x^2 + 1) \cdot 2x}{(x^2 + 1)^4} = \frac{4(x^2 + 1)\left[(x^2 + 1) - 4x^2\right]}{(x^2 + 1)^4} = \frac{4(1 - 3x^2)}{(x^2 + 1)^3}

(2p)

  • Studiem semnul derivatei a doua pe intervalul [−33,33]\left[-\frac{\sqrt{3}}{3}, \frac{\sqrt{3}}{3}\right]: Numitorul (x2+1)3>0(x^2 + 1)^3 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Pentru orice x∈[−33,33]x \in \left[-\frac{\sqrt{3}}{3}, \frac{\sqrt{3}}{3}\right], avem:
∣x∣≤33  ⟹  x2≤(33)2=39=13  ⟹  3x2≤1  ⟹  1−3x2≥0|x| \le \frac{\sqrt{3}}{3} \implies x^2 \le \left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right)^2 = \frac{3}{9} = \frac{1}{3} \implies 3x^2 \le 1 \implies 1 - 3x^2 \ge 0
  • Rezultă că f′′(x)≥0f''(x) \ge 0 pentru orice x∈[−33,33]x \in \left[-\frac{\sqrt{3}}{3}, \frac{\sqrt{3}}{3}\right], ceea ce demonstrează că funcția ff este convexă pe intervalul [−33,33]\left[-\frac{\sqrt{3}}{3}, \frac{\sqrt{3}}{3}\right].

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+x2+3xf(x) = x^3 + x^2 + 3x.

a) Arătați că ∫01(f(x)−x2−3x) dx=14\int_0^1 (f(x) - x^2 - 3x) \, dx = \frac{1}{4}. (5p)

b) Arătați că ∫01(f(x)−x3−x2)ex dx=3\int_0^1 (f(x) - x^3 - x^2) e^x \, dx = 3. (5p)

c) Se consideră funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, primitiva funcției ff pentru care F(0)=1F(0) = 1. Demonstrați că ∫01f(x)F2(x) dx=2537\int_0^1 \frac{f(x)}{F^2(x)} \, dx = \frac{25}{37}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Reducem expresia integrandului:
f(x)−x2−3x=(x3+x2+3x)−x2−3x=x3f(x) - x^2 - 3x = (x^3 + x^2 + 3x) - x^2 - 3x = x^3
  • Calculăm integrala definită:
∫01x3 dx=x44∣01\int_0^1 x^3 \, dx = \left. \frac{x^4}{4} \right|_0^1

(2p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
144−044=14−0=14\frac{1^4}{4} - \frac{0^4}{4} = \frac{1}{4} - 0 = \frac{1}{4}

(3p)


Subpunctul b)

  • Simplificăm integrandul:
f(x)−x3−x2=(x3+x2+3x)−x3−x2=3xf(x) - x^3 - x^2 = (x^3 + x^2 + 3x) - x^3 - x^2 = 3x

Integrala devine:

∫013xex dx=3∫01xex dx\int_0^1 3x e^x \, dx = 3 \int_0^1 x e^x \, dx
  • Aplicăm formula integrării prin părți alegând u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=(1⋅e1−0)−ex∣01=e−(e1−e0)=e−e+1=1\int_0^1 x e^x \, dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (1 \cdot e^1 - 0) - \left. e^x \right|_0^1 = e - (e^1 - e^0) = e - e + 1 = 1

(3p)

  • Înmulțim cu constanta 33:
3∫01xex dx=3⋅1=33 \int_0^1 x e^x \, dx = 3 \cdot 1 = 3

(2p)


Subpunctul c)

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff, avem F′(x)=f(x)F'(x) = f(x). Mulțimea primitivelor funcției ff este dată de:
F(x)=∫(x3+x2+3x) dx=x44+x33+3x22+c,c∈RF(x) = \int (x^3 + x^2 + 3x) \, dx = \frac{x^4}{4} + \frac{x^3}{3} + \frac{3x^2}{2} + c, \quad c \in \mathbb{R}
  • Folosim condiția F(0)=1F(0) = 1:
F(0)=0+0+0+c=1  ⟹  c=1F(0) = 0 + 0 + 0 + c = 1 \implies c = 1

Așadar, primitiva căutată este:

F(x)=x44+x33+3x22+1F(x) = \frac{x^4}{4} + \frac{x^3}{3} + \frac{3x^2}{2} + 1

(3p)

  • Calculăm valoarea lui F(1)F(1):
F(1)=14+13+32+1=3+4+18+1212=3712F(1) = \frac{1}{4} + \frac{1}{3} + \frac{3}{2} + 1 = \frac{3 + 4 + 18 + 12}{12} = \frac{37}{12}
  • Observăm că f(x)F2(x)=F′(x)F2(x)=−(1F(x))′\frac{f(x)}{F^2(x)} = \frac{F'(x)}{F^2(x)} = - \left(\frac{1}{F(x)}\right)'. Calculăm integrala:
∫01f(x)F2(x) dx=∫01F′(x)F2(x) dx=(−1F(x))∣01=−1F(1)−(−1F(0))=1F(0)−1F(1)\int_0^1 \frac{f(x)}{F^2(x)} \, dx = \int_0^1 \frac{F'(x)}{F^2(x)} \, dx = \left. \left( -\frac{1}{F(x)} \right) \right|_0^1 = -\frac{1}{F(1)} - \left( -\frac{1}{F(0)} \right) = \frac{1}{F(0)} - \frac{1}{F(1)}
  • Înlocuim F(0)=1F(0) = 1 și F(1)=3712F(1) = \frac{37}{12}:
11−13712=1−1237=37−1237=2537\frac{1}{1} - \frac{1}{\frac{37}{12}} = 1 - \frac{12}{37} = \frac{37 - 12}{37} = \frac{25}{37}

(2p)