Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 21:0,5−41:0,25=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Transformăm fracțiile zecimale în fracții ordinare:
0,5=105=21
0,25=10025=41
- Efectuăm împărțirile din fiecare termen:
21:0,5=21:21=1
41:0,25=41:41=1
(3p)
- Calculăm valoarea expresiei:
21:0,5−41:0,25=1−1=0
(2p)
2. Calculați f(−1)⋅f(1), unde f:R→R, f(x)=x2−3x+2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției în punctul x=1:
f(1)=12−3⋅1+2=1−3+2=0
(3p)
- Deoarece unul dintre factori este nul, produsul este nul:
f(−1)⋅f(1)=f(−1)⋅0=0
(2p)
(Observație didactică: putem verifica și f(−1)=(−1)2−3(−1)+2=1+3+2=6, deci 6⋅0=0.)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−2=5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Punem condiția de existență a radicalului de ordin par:
3x−2≥0⟺3x≥2⟺x≥32
- Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x−2=52⟺3x−2=25
(3p)
- Rezolvăm ecuația liniară obținută:
3x=27⟺x=9
Deoarece 9≥32, soluția este validă: x=9.
(2p)
4. Un obiect costă 1000 de lei. Determinați prețul obiectului după o scumpire cu 20%. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea scumpirii:
20% din 1000=10020⋅1000=200 lei
(3p)
- Adunăm scumpirea la prețul inițial al obiectului:
1000+200=1200 lei
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2,3) și B(6,3). Calculați distanța de la punctul O la mijlocul segmentului AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Fie M mijlocul segmentului AB. Determinăm coordonatele punctului M:
xM=2xA+xB=22+6=4
yM=2yA+yB=23+3=3
Așadar, M(4,3).
(3p)
- Calculăm distanța de la originea reperului O(0,0) la punctul M(4,3):
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=42+32=16+9=25=5
(2p)
6. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A, știind că AC=4 și B=4π. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Triunghiul ABC este dreptunghic în A, deci măsura unghiului A este de 2π (90∘).
- Deoarece măsura unghiului B este 4π (45∘), măsura unghiului C este:
C=π−2π−4π=4π
Prin urmare, triunghiul ABC este dreptunghic isoscel cu catetele egale AB=AC.
(3p)
- Cum AC=4, deducem direct:
AB=4
(2p)
(Metodă trigonometrică alternativă: tanB=ABAC⟹tan4π=AB4⟹1=AB4⟹AB=4.)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=(112−2) și B(x,y)=(xy1−1), unde x și y sunt numere reale.
a) Arătați că detA=−4. (5p)
b) Arătați că det(A−2B(x,y))=0, pentru orice numere reale x și y. (5p)
c) Determinați numerele reale x și y pentru care A⋅B(x,y)=B(x,y)⋅A. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Subpunctul a)
- Calculăm determinantul matricei A:
detA=112−2=1⋅(−2)−2⋅1
(3p)
detA=−2−2=−4
(2p)
Subpunctul b)
- Calculăm matricea 2B(x,y):
2B(x,y)=(2x2y2−2)
- Efectuăm scăderea matricelor:
A−2B(x,y)=(112−2)−(2x2y2−2)=(1−2x1−2y2−2−2−(−2))=(1−2x1−2y00)
(2p)
- Calculăm determinantul matricei rezultate:
det(A−2B(x,y))=1−2x1−2y00=(1−2x)⋅0−0⋅(1−2y)=0−0=0
pentru orice numere reale x și y.
(3p)
Subpunctul c)
- Calculăm produsul A⋅B(x,y):
A⋅B(x,y)=(112−2)(xy1−1)=(1⋅x+2⋅y1⋅x+(−2)⋅y1⋅1+2⋅(−1)1⋅1+(−2)⋅(−1))=(x+2yx−2y−13)
- Calculăm produsul B(x,y)⋅A:
B(x,y)⋅A=(xy1−1)(112−2)=(x⋅1+1⋅1y⋅1+(−1)⋅1x⋅2+1⋅(−2)y⋅2+(−1)⋅(−2))=(x+1y−12x−22y+2)
(2p)
- Egalăm cele două matrice element cu element:
(x+2yx−2y−13)=(x+1y−12x−22y+2)
Egalitatea elementelor din poziția (1,2) și respectiv (2,2) ne dă:
2x−2=−1⟺2x=1⟺x=21
2y+2=3⟺2y=1⟺y=21
Verificăm elementele rămase pentru x=21 și y=21:
- Poziția (1,1): x+2y=21+2⋅21=23 și x+1=21+1=23 (adevărat).
- Poziția (2,1): x−2y=21−1=−21 și y−1=21−1=−21 (adevărat).
Așadar, numerele reale căutate sunt:
x=21,y=21
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy+2(x+y)+2.
a) Arătați că 2020∗(−2)=−2. (5p)
b) Demonstrați că x∗y=(x+2)(y+2)−2, pentru orice numere reale x și y. (5p)
c) Determinați numerele reale nenule x pentru care x∗x1=x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Subpunctul a)
- Aplicăm definiția legii pentru x=2020 și y=−2:
2020∗(−2)=2020⋅(−2)+2(2020+(−2))+2
(3p)
- Efectuăm calculele numerice:
2020∗(−2)=−4040+2⋅2018+2=−4040+4036+2=−2
(2p)
Subpunctul b)
(x+2)(y+2)−2=xy+2x+2y+4−2
(3p)
(x+2)(y+2)−2=xy+2(x+y)+2=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(2p)
Subpunctul c)
- Folosind forma restrânsă din subpunctul b), exprimăm x∗x1:
x∗x1=(x+2)(x1+2)−2
- Ecuația x∗x1=x devine:
(x+2)(x1+2)−2=x⟺(x+2)(x2x+1)=x+2
(3p)
- Trecem toți termenii în membrul stâng și dăm factor comun pe (x+2):
(x+2)(x2x+1−1)=0⟺(x+2)(xx+1)=0
Deoarece x=0, obținem două posibilități:
- x+2=0⟹x=−2
- x+1=0⟹x=−1
Ambele valori sunt nenule, deci soluțiile sunt:
x=−2saux=−1
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x3+(x−1)2.
a) Arătați că f′(x)=3x2+2x−2, x∈R. (5p)
b) Arătați că limx→+∞f(x)xf′(x)=3. (5p)
c) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcţiei f în care tangenta la graficul funcţiei f este paralelă cu dreapta y=3x+1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Subpunctul a)
- Aplicăm regulile de derivare a sumei și a funcției compuse:
f′(x)=(x3)′+((x−1)2)′=3x2+2(x−1)⋅(x−1)′
(2p)
f′(x)=3x2+2(x−1)⋅1=3x2+2x−2,x∈R
(3p)
Subpunctul b)
- Scriem expresia funcției f(x) sub formă polinomială dezvoltată:
f(x)=x3+x2−2x+1
- Exprimăm numărătorul raportului:
xf′(x)=x(3x2+2x−2)=3x3+2x2−2x
(2p)
- Calculăm limita la +∞:
x→+∞limf(x)xf′(x)=x→+∞limx3+x2−2x+13x3+2x2−2x
Dând factor forțat pe x3 la numărător și la numitor:
x→+∞limx3(1+x1−x22+x31)x3(3+x2−x22)=1+0−0+03+0−0=3
(3p)
Subpunctul c)
- Panta tangentei la graficul funcției f într-un punct de abscisă x este egală cu f′(x).
- Dreapta y=3x+1 are panta m=3. Tangenta este paralelă cu dreapta dacă și numai dacă cele două pante sunt egale:
f′(x)=3
(2p)
- Înlocuim expresia derivatei:
3x2+2x−2=3⟺3x2+2x−5=0
Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=22−4⋅3⋅(−5)=4+60=64
Rădăcinile ecuației sunt:
x1=2⋅3−2−64=6−2−8=−610=−35
x2=2⋅3−2+64=6−2+8=66=1
Așadar, abscisele punctelor căutate sunt:
x=−35șix=1
(3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x5+x3+2x+2.
a) Arătați că ∫01(f(x)−x3−2x−2)dx=61. (5p)
b) Arătați că ∫02ex(f(x)−x5−x3−3x−1)dx=−2. (5p)
c) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este convexă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Subpunctul a)
f(x)−x3−2x−2=(x5+x3+2x+2)−x3−2x−2=x5
- Calculăm integrala definită:
∫01x5dx=6x601
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
616−606=61−0=61
(2p)
Subpunctul b)
- Reducem expresia din paranteză:
f(x)−x5−x3−3x−1=(x5+x3+2x+2)−x5−x3−3x−1=−x+1
Integrala devine:
∫02ex(−x+1)dx
- Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând u(x)=−x+1⟹u′(x)=−1 și v′(x)=ex⟹v(x)=ex:
∫02ex(−x+1)dx=ex(−x+1)∣02−∫02ex(−1)dx=ex(−x+1)∣02+∫02exdx
(3p)
- Calculăm valorile la capetele de integrare:
ex(−x+1)∣02=e2(−2+1)−e0(−0+1)=−e2−1
ex∣02=e2−e0=e2−1
Adunăm cele două rezultate:
(−e2−1)+(e2−1)=−e2−1+e2−1=−2
(2p)
Subpunctul c)
- Fie F:R→R o primitivă oarecare a funcției f. Prin definiția primitivei, F este derivabilă pe R și:
F′(x)=f(x),∀x∈R
(2p)
- Pentru a stabili convexitatea funcției F, calculăm derivata a doua F′′(x):
F′′(x)=(F′(x))′=f′(x)=(x5+x3+2x+2)′=5x4+3x2+2
Deoarece x4≥0 și x2≥0 pentru orice număr real x, rezultă că:
F′′(x)=5x4+3x2+2≥2>0,∀x∈R
Cum F′′(x)>0 pe întreg domeniul R, funcția F este strict convexă, deci orice primitivă a funcției f este convexă.
(3p)