BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 11

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 11

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 12:0,5−14:0,25=0\frac{1}{2} : 0{,}5 - \frac{1}{4} : 0{,}25 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Transformăm fracțiile zecimale în fracții ordinare:
0,5=510=120{,}5 = \frac{5}{10} = \frac{1}{2} 0,25=25100=140{,}25 = \frac{25}{100} = \frac{1}{4}
  • Efectuăm împărțirile din fiecare termen:
12:0,5=12:12=1\frac{1}{2} : 0{,}5 = \frac{1}{2} : \frac{1}{2} = 1 14:0,25=14:14=1\frac{1}{4} : 0{,}25 = \frac{1}{4} : \frac{1}{4} = 1

(3p)

  • Calculăm valoarea expresiei:
12:0,5−14:0,25=1−1=0\frac{1}{2} : 0{,}5 - \frac{1}{4} : 0{,}25 = 1 - 1 = 0

(2p)


2. Calculați f(−1)⋅f(1)f(-1) \cdot f(1), unde f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=12−3⋅1+2=1−3+2=0f(1) = 1^2 - 3 \cdot 1 + 2 = 1 - 3 + 2 = 0

(3p)

  • Deoarece unul dintre factori este nul, produsul este nul:
f(−1)⋅f(1)=f(−1)⋅0=0f(-1) \cdot f(1) = f(-1) \cdot 0 = 0

(2p)

(Observație didactică: putem verifica și f(−1)=(−1)2−3(−1)+2=1+3+2=6f(-1) = (-1)^2 - 3(-1) + 2 = 1 + 3 + 2 = 6, deci 6⋅0=06 \cdot 0 = 0.)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−2=5\sqrt{3x - 2} = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a radicalului de ordin par:
3x−2≥0  ⟺  3x≥2  ⟺  x≥233x - 2 \ge 0 \iff 3x \ge 2 \iff x \ge \frac{2}{3}
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x−2=52  ⟺  3x−2=253x - 2 = 5^2 \iff 3x - 2 = 25

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
3x=27  ⟺  x=93x = 27 \iff x = 9

Deoarece 9≥239 \ge \frac{2}{3}, soluția este validă: x=9x = 9.

(2p)


4. Un obiect costă 10001000 de lei. Determinați prețul obiectului după o scumpire cu 20%20\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii:
20% din 1000=20100⋅1000=200 lei20\% \text{ din } 1000 = \frac{20}{100} \cdot 1000 = 200 \text{ lei}

(3p)

  • Adunăm scumpirea la prețul inițial al obiectului:
1000+200=1200 lei1000 + 200 = 1200 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,3)A(2,3) și B(6,3)B(6,3). Calculați distanța de la punctul OO la mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Determinăm coordonatele punctului MM:
xM=xA+xB2=2+62=4x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + 6}{2} = 4 yM=yA+yB2=3+32=3y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + 3}{2} = 3

Așadar, M(4,3)M(4,3).

(3p)

  • Calculăm distanța de la originea reperului O(0,0)O(0,0) la punctul M(4,3)M(4,3):
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=42+32=16+9=25=5OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(2p)


6. Calculați lungimea laturii ABAB a triunghiului ABCABC dreptunghic în AA, știind că AC=4AC = 4 și B=π4B = \frac{\pi}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, deci măsura unghiului AA este de π2\frac{\pi}{2} (90∘90^\circ).
  • Deoarece măsura unghiului BB este π4\frac{\pi}{4} (45∘45^\circ), măsura unghiului CC este:
C=π−π2−π4=π4C = \pi - \frac{\pi}{2} - \frac{\pi}{4} = \frac{\pi}{4}

Prin urmare, triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel cu catetele egale AB=ACAB = AC.

(3p)

  • Cum AC=4AC = 4, deducem direct:
AB=4AB = 4

(2p)

(Metodă trigonometrică alternativă: tan⁡B=ACAB  ⟹  tan⁡π4=4AB  ⟹  1=4AB  ⟹  AB=4\tan B = \frac{AC}{AB} \implies \tan \frac{\pi}{4} = \frac{4}{AB} \implies 1 = \frac{4}{AB} \implies AB = 4.)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(121−2)A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} și B(x,y)=(x1y−1)B(x, y) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ y & -1 \end{pmatrix}, unde xx și yy sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡A=−4\det A = -4. (5p)

b) Arătați că det⁡(A−2B(x,y))=0\det(A - 2B(x, y)) = 0, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale xx și yy pentru care A⋅B(x,y)=B(x,y)⋅AA \cdot B(x, y) = B(x, y) \cdot A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣121−2∣=1⋅(−2)−2⋅1\det A = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -2 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-2) - 2 \cdot 1

(3p)

det⁡A=−2−2=−4\det A = -2 - 2 = -4

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm matricea 2B(x,y)2B(x, y):
2B(x,y)=(2x22y−2)2B(x, y) = \begin{pmatrix} 2x & 2 \\ 2y & -2 \end{pmatrix}
  • Efectuăm scăderea matricelor:
A−2B(x,y)=(121−2)−(2x22y−2)=(1−2x2−21−2y−2−(−2))=(1−2x01−2y0)A - 2B(x, y) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2x & 2 \\ 2y & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 2x & 2 - 2 \\ 1 - 2y & -2 - (-2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 2x & 0 \\ 1 - 2y & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei rezultate:
det⁡(A−2B(x,y))=∣1−2x01−2y0∣=(1−2x)⋅0−0⋅(1−2y)=0−0=0\det(A - 2B(x, y)) = \begin{vmatrix} 1 - 2x & 0 \\ 1 - 2y & 0 \end{vmatrix} = (1 - 2x) \cdot 0 - 0 \cdot (1 - 2y) = 0 - 0 = 0

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


Subpunctul c)

  • Calculăm produsul A⋅B(x,y)A \cdot B(x, y):
A⋅B(x,y)=(121−2)(x1y−1)=(1⋅x+2⋅y1⋅1+2⋅(−1)1⋅x+(−2)⋅y1⋅1+(−2)⋅(−1))=(x+2y−1x−2y3)A \cdot B(x, y) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1 \\ y & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot x + 2 \cdot y & 1 \cdot 1 + 2 \cdot (-1) \\ 1 \cdot x + (-2) \cdot y & 1 \cdot 1 + (-2) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 2y & -1 \\ x - 2y & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(x,y)⋅AB(x, y) \cdot A:
B(x,y)⋅A=(x1y−1)(121−2)=(x⋅1+1⋅1x⋅2+1⋅(−2)y⋅1+(−1)⋅1y⋅2+(−1)⋅(−2))=(x+12x−2y−12y+2)B(x, y) \cdot A = \begin{pmatrix} x & 1 \\ y & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot 1 + 1 \cdot 1 & x \cdot 2 + 1 \cdot (-2) \\ y \cdot 1 + (-1) \cdot 1 & y \cdot 2 + (-1) \cdot (-2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 1 & 2x - 2 \\ y - 1 & 2y + 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cele două matrice element cu element:
(x+2y−1x−2y3)=(x+12x−2y−12y+2)\begin{pmatrix} x + 2y & -1 \\ x - 2y & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 1 & 2x - 2 \\ y - 1 & 2y + 2 \end{pmatrix}

Egalitatea elementelor din poziția (1,2)(1,2) și respectiv (2,2)(2,2) ne dă:

2x−2=−1  ⟺  2x=1  ⟺  x=122x - 2 = -1 \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2} 2y+2=3  ⟺  2y=1  ⟺  y=122y + 2 = 3 \iff 2y = 1 \iff y = \frac{1}{2}

Verificăm elementele rămase pentru x=12x = \frac{1}{2} și y=12y = \frac{1}{2}:

  • Poziția (1,1)(1,1): x+2y=12+2⋅12=32x + 2y = \frac{1}{2} + 2 \cdot \frac{1}{2} = \frac{3}{2} și x+1=12+1=32x + 1 = \frac{1}{2} + 1 = \frac{3}{2} (adevărat).
  • Poziția (2,1)(2,1): x−2y=12−1=−12x - 2y = \frac{1}{2} - 1 = -\frac{1}{2} și y−1=12−1=−12y - 1 = \frac{1}{2} - 1 = -\frac{1}{2} (adevărat).

Așadar, numerele reale căutate sunt:

x=12,y=12x = \frac{1}{2}, \quad y = \frac{1}{2}

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy+2(x+y)+2x * y = xy + 2(x + y) + 2.

a) Arătați că 2020∗(−2)=−22020 * (-2) = -2. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x+2)(y+2)−2x * y = (x + 2)(y + 2) - 2, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale nenule xx pentru care x∗1x=xx * \frac{1}{x} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm definiția legii pentru x=2020x = 2020 și y=−2y = -2:
2020∗(−2)=2020⋅(−2)+2(2020+(−2))+22020 * (-2) = 2020 \cdot (-2) + 2(2020 + (-2)) + 2

(3p)

  • Efectuăm calculele numerice:
2020∗(−2)=−4040+2⋅2018+2=−4040+4036+2=−22020 * (-2) = -4040 + 2 \cdot 2018 + 2 = -4040 + 4036 + 2 = -2

(2p)


Subpunctul b)

  • Dezvoltăm membrul drept:
(x+2)(y+2)−2=xy+2x+2y+4−2(x + 2)(y + 2) - 2 = xy + 2x + 2y + 4 - 2

(3p)

  • Grupăm termenii:
(x+2)(y+2)−2=xy+2(x+y)+2=x∗y(x + 2)(y + 2) - 2 = xy + 2(x + y) + 2 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


Subpunctul c)

  • Folosind forma restrânsă din subpunctul b), exprimăm x∗1xx * \frac{1}{x}:
x∗1x=(x+2)(1x+2)−2x * \frac{1}{x} = (x + 2)\left(\frac{1}{x} + 2\right) - 2
  • Ecuația x∗1x=xx * \frac{1}{x} = x devine:
(x+2)(1x+2)−2=x  ⟺  (x+2)(2x+1x)=x+2(x + 2)\left(\frac{1}{x} + 2\right) - 2 = x \iff (x + 2)\left(\frac{2x + 1}{x}\right) = x + 2

(3p)

  • Trecem toți termenii în membrul stâng și dăm factor comun pe (x+2)(x + 2):
(x+2)(2x+1x−1)=0  ⟺  (x+2)(x+1x)=0(x + 2)\left(\frac{2x + 1}{x} - 1\right) = 0 \iff (x + 2)\left(\frac{x + 1}{x}\right) = 0

Deoarece x≠0x \neq 0, obținem două posibilități:

  1. x+2=0  ⟹  x=−2x + 2 = 0 \implies x = -2
  2. x+1=0  ⟹  x=−1x + 1 = 0 \implies x = -1

Ambele valori sunt nenule, deci soluțiile sunt:

x=−2saux=−1x = -2 \quad \text{sau} \quad x = -1

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+(x−1)2f(x) = x^3 + (x - 1)^2.

a) Arătați că f′(x)=3x2+2x−2f'(x) = 3x^2 + 2x - 2, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞xf′(x)f(x)=3\lim_{x \to +\infty} \frac{x f'(x)}{f(x)} = 3. (5p)

c) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcţiei ff în care tangenta la graficul funcţiei ff este paralelă cu dreapta y=3x+1y = 3x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm regulile de derivare a sumei și a funcției compuse:
f′(x)=(x3)′+((x−1)2)′=3x2+2(x−1)⋅(x−1)′f'(x) = \left(x^3\right)' + \left((x - 1)^2\right)' = 3x^2 + 2(x - 1) \cdot (x - 1)'

(2p)

  • Efectuăm calculele:
f′(x)=3x2+2(x−1)⋅1=3x2+2x−2,x∈Rf'(x) = 3x^2 + 2(x - 1) \cdot 1 = 3x^2 + 2x - 2, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)


Subpunctul b)

  • Scriem expresia funcției f(x)f(x) sub formă polinomială dezvoltată:
f(x)=x3+x2−2x+1f(x) = x^3 + x^2 - 2x + 1
  • Exprimăm numărătorul raportului:
xf′(x)=x(3x2+2x−2)=3x3+2x2−2xx f'(x) = x(3x^2 + 2x - 2) = 3x^3 + 2x^2 - 2x

(2p)

  • Calculăm limita la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞xf′(x)f(x)=lim⁡x→+∞3x3+2x2−2xx3+x2−2x+1\lim_{x \to +\infty} \frac{x f'(x)}{f(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{3x^3 + 2x^2 - 2x}{x^3 + x^2 - 2x + 1}

Dând factor forțat pe x3x^3 la numărător și la numitor:

lim⁡x→+∞x3(3+2x−2x2)x3(1+1x−2x2+1x3)=3+0−01+0−0+0=3\lim_{x \to +\infty} \frac{x^3 \left(3 + \frac{2}{x} - \frac{2}{x^2}\right)}{x^3 \left(1 + \frac{1}{x} - \frac{2}{x^2} + \frac{1}{x^3}\right)} = \frac{3 + 0 - 0}{1 + 0 - 0 + 0} = 3

(3p)


Subpunctul c)

  • Panta tangentei la graficul funcției ff într-un punct de abscisă xx este egală cu f′(x)f'(x).
  • Dreapta y=3x+1y = 3x + 1 are panta m=3m = 3. Tangenta este paralelă cu dreapta dacă și numai dacă cele două pante sunt egale:
f′(x)=3f'(x) = 3

(2p)

  • Înlocuim expresia derivatei:
3x2+2x−2=3  ⟺  3x2+2x−5=03x^2 + 2x - 2 = 3 \iff 3x^2 + 2x - 5 = 0

Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:

Δ=22−4⋅3⋅(−5)=4+60=64\Delta = 2^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-5) = 4 + 60 = 64

Rădăcinile ecuației sunt:

x1=−2−642⋅3=−2−86=−106=−53x_1 = \frac{-2 - \sqrt{64}}{2 \cdot 3} = \frac{-2 - 8}{6} = -\frac{10}{6} = -\frac{5}{3} x2=−2+642⋅3=−2+86=66=1x_2 = \frac{-2 + \sqrt{64}}{2 \cdot 3} = \frac{-2 + 8}{6} = \frac{6}{6} = 1

Așadar, abscisele punctelor căutate sunt:

x=−53șix=1x = -\frac{5}{3} \quad \text{și} \quad x = 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x5+x3+2x+2f(x) = x^5 + x^3 + 2x + 2.

a) Arătați că ∫01(f(x)−x3−2x−2) dx=16\int_0^1 (f(x) - x^3 - 2x - 2) \, dx = \frac{1}{6}. (5p)

b) Arătați că ∫02ex(f(x)−x5−x3−3x−1) dx=−2\int_0^2 e^x (f(x) - x^5 - x^3 - 3x - 1) \, dx = -2. (5p)

c) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Exprimăm integrandul:
f(x)−x3−2x−2=(x5+x3+2x+2)−x3−2x−2=x5f(x) - x^3 - 2x - 2 = (x^5 + x^3 + 2x + 2) - x^3 - 2x - 2 = x^5
  • Calculăm integrala definită:
∫01x5 dx=x66∣01\int_0^1 x^5 \, dx = \left. \frac{x^6}{6} \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
166−066=16−0=16\frac{1^6}{6} - \frac{0^6}{6} = \frac{1}{6} - 0 = \frac{1}{6}

(2p)


Subpunctul b)

  • Reducem expresia din paranteză:
f(x)−x5−x3−3x−1=(x5+x3+2x+2)−x5−x3−3x−1=−x+1f(x) - x^5 - x^3 - 3x - 1 = (x^5 + x^3 + 2x + 2) - x^5 - x^3 - 3x - 1 = -x + 1

Integrala devine:

∫02ex(−x+1) dx\int_0^2 e^x (-x + 1) \, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând u(x)=−x+1  ⟹  u′(x)=−1u(x) = -x + 1 \implies u'(x) = -1 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫02ex(−x+1) dx=ex(−x+1)∣02−∫02ex(−1) dx=ex(−x+1)∣02+∫02ex dx\int_0^2 e^x (-x + 1) \, dx = \left. e^x (-x + 1) \right|_0^2 - \int_0^2 e^x (-1) \, dx = \left. e^x (-x + 1) \right|_0^2 + \int_0^2 e^x \, dx

(3p)

  • Calculăm valorile la capetele de integrare:
ex(−x+1)∣02=e2(−2+1)−e0(−0+1)=−e2−1\left. e^x (-x + 1) \right|_0^2 = e^2 (-2 + 1) - e^0 (-0 + 1) = -e^2 - 1 ex∣02=e2−e0=e2−1\left. e^x \right|_0^2 = e^2 - e^0 = e^2 - 1

Adunăm cele două rezultate:

(−e2−1)+(e2−1)=−e2−1+e2−1=−2(-e^2 - 1) + (e^2 - 1) = -e^2 - 1 + e^2 - 1 = -2

(2p)


Subpunctul c)

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiția primitivei, FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și:
F′(x)=f(x),∀x∈RF'(x) = f(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Pentru a stabili convexitatea funcției FF, calculăm derivata a doua F′′(x)F''(x):
F′′(x)=(F′(x))′=f′(x)=(x5+x3+2x+2)′=5x4+3x2+2F''(x) = (F'(x))' = f'(x) = \left(x^5 + x^3 + 2x + 2\right)' = 5x^4 + 3x^2 + 2

Deoarece x4≥0x^4 \ge 0 și x2≥0x^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, rezultă că:

F′′(x)=5x4+3x2+2≥2>0,∀x∈RF''(x) = 5x^4 + 3x^2 + 2 \ge 2 > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Cum F′′(x)>0F''(x) > 0 pe întreg domeniul R\mathbb{R}, funcția FF este strict convexă, deci orice primitivă a funcției ff este convexă.

(3p)