BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 10

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2,5:0,5−5⋅(6,5−112)=02{,}5 : 0{,}5 - 5 \cdot \left(6{,}5 - \frac{11}{2}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm împărțirea numerelor zecimale și transformăm fracția ordinară 112\frac{11}{2} în fracție zecimală:
2,5:0,5=25:5=52{,}5 : 0{,}5 = 25 : 5 = 5 112=5,5\frac{11}{2} = 5{,}5

Calculul din paranteză devine:

6,5−112=6,5−5,5=16{,}5 - \frac{11}{2} = 6{,}5 - 5{,}5 = 1

(3p)

  • Înlocuim în expresia inițială și respectăm ordinea operațiilor:
2,5:0,5−5⋅(6,5−112)=5−5⋅1=5−5=02{,}5 : 0{,}5 - 5 \cdot \left(6{,}5 - \frac{11}{2}\right) = 5 - 5 \cdot 1 = 5 - 5 = 0

(2p)


2. Se consideră x1x_1 și x2x_2 soluțiile ecuației x2+mx+1=0x^2 + mx + 1 = 0, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, știind că x1+x2+2x1x2=1x_1 + x_2 + 2x_1 x_2 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem relațiile lui Viète pentru ecuația de gradul al doilea x2+mx+1=0x^2 + mx + 1 = 0:
S=x1+x2=−ba=−mS = x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -m P=x1x2=ca=1P = x_1 x_2 = \frac{c}{a} = 1

(2p)

  • Înlocuim suma x1+x2x_1 + x_2 și produsul x1x2x_1 x_2 în relația din enunț:
x1+x2+2x1x2=1  ⟺  −m+2⋅1=1x_1 + x_2 + 2x_1 x_2 = 1 \iff -m + 2 \cdot 1 = 1 −m+2=1  ⟺  −m=1−2  ⟺  −m=−1  ⟹  m=1-m + 2 = 1 \iff -m = 1 - 2 \iff -m = -1 \implies m = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 1+x−2=31 + \sqrt{x - 2} = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de existență a radicalului de ordin par:
x−2≥0  ⟹  x∈[2,+∞)x - 2 \ge 0 \implies x \in [2, +\infty)
  • Izolăm radicalul scăzând 11 din ambii membri:
x−2=3−1  ⟺  x−2=2\sqrt{x - 2} = 3 - 1 \iff \sqrt{x - 2} = 2

Ridicăm la pătrat ambii membri:

x−2=22  ⟺  x−2=4x - 2 = 2^2 \iff x - 2 = 4

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
x=4+2  ⟹  x=6x = 4 + 2 \implies x = 6

Deoarece 6≥26 \ge 2, soluția convine (verificare directă: 1+6−2=1+4=1+2=31 + \sqrt{6 - 2} = 1 + \sqrt{4} = 1 + 2 = 3).

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie divizibil cu 1010. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile:

Mulțimea numerelor naturale de două cifre conține numerele de la 1010 la 9999. Numărul total de cazuri posibile este:

99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Numărul cazurilor favorabile:

Un număr de două cifre este divizibil cu 1010 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 00. Numerele favorabile sunt:

{10,20,30,40,50,60,70,80,90}\{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\}

Numărul de cazuri favorabile este 99.

(2p)

  • Calculul probabilității:

Formula probabilității este:

P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=990=110P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−4,6)A(-4, 6), B(4,6)B(4, 6) și C(−4,0)C(-4, 0). Determinați perimetrul triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului folosind formula distanței dintre două puncte:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(4−(−4))2+(6−6)2=82+0=8AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(4 - (-4))^2 + (6 - 6)^2} = \sqrt{8^2 + 0} = 8 AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(−4−(−4))2+(0−6)2=0+(−6)2=6AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(-4 - (-4))^2 + (0 - 6)^2} = \sqrt{0 + (-6)^2} = 6 BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(−4−4)2+(0−6)2=(−8)2+(−6)2=64+36=100=10BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(-4 - 4)^2 + (0 - 6)^2} = \sqrt{(-8)^2 + (-6)^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10

(2p)

  • Perimetrul triunghiului ABCABC este suma lungimilor laturilor sale:
PΔABC=AB+AC+BC=8+6+10=24\mathcal{P}_{\Delta ABC} = AB + AC + BC = 8 + 6 + 10 = 24

(3p)


6. Calculați cos⁡A\cos A, știind că AA este unghi ascuțit astfel încât sin⁡A=45\sin A = \frac{4}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece unghiul AA este ascuțit (A∈(0,π2)A \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right)), cosinusul său este strict pozitiv:
cos⁡A>0\cos A > 0
  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei:
sin⁡2A+cos⁡2A=1  ⟹  cos⁡2A=1−sin⁡2A\sin^2 A + \cos^2 A = 1 \implies \cos^2 A = 1 - \sin^2 A

Înlocuim valoarea sin⁡A=45\sin A = \frac{4}{5}:

cos⁡2A=1−(45)2=1−1625=25−1625=925\cos^2 A = 1 - \left(\frac{4}{5}\right)^2 = 1 - \frac{16}{25} = \frac{25 - 16}{25} = \frac{9}{25}

(3p)

  • Extragem rădăcina pătrată, ținând cont de semn:
cos⁡A=925=35\cos A = \sqrt{\frac{9}{25}} = \frac{3}{5}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A=(1133)A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡(A+I2)=5\det(A + I_2) = 5. (5p)

b) Arătați că A⋅A=4AA \cdot A = 4A. (5p)

c) Demonstrați că există o infinitate de matrice X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), pentru care A⋅X=X⋅AA \cdot X = X \cdot A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm suma matricelor AA și I2I_2:
A+I2=(1133)+(1001)=(2134)A + I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 3 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei rezultate:
det⁡(A+I2)=∣2134∣=2⋅4−1⋅3=8−3=5\det(A + I_2) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 3 & 4 \end{vmatrix} = 2 \cdot 4 - 1 \cdot 3 = 8 - 3 = 5

(2p)


b)

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(1133)(1133)=(1⋅1+1⋅31⋅1+1⋅33⋅1+3⋅33⋅1+3⋅3)=(1+31+33+93+9)=(441212)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 & 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \\ 3 \cdot 1 + 3 \cdot 3 & 3 \cdot 1 + 3 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3 & 1 + 3 \\ 3 + 9 & 3 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 4 \\ 12 & 12 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm matricea 4A4A:
4A=4(1133)=(4⋅14⋅14⋅34⋅3)=(441212)4A = 4 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \cdot 1 & 4 \cdot 1 \\ 4 \cdot 3 & 4 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 4 \\ 12 & 12 \end{pmatrix}

Prin urmare, A⋅A=4AA \cdot A = 4A.

(2p)


c)

  • Fie o matrice generală X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), X=(xyzt)X = \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix}, cu x,y,z,t∈Rx, y, z, t \in \mathbb{R}.

  • Calculăm produsele AXAX și XAXA:

AX=(1133)(xyzt)=(x+zy+t3x+3z3y+3t)AX = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + z & y + t \\ 3x + 3z & 3y + 3t \end{pmatrix} XA=(xyzt)(1133)=(x+3yx+3yz+3tz+3t)XA = \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 3y & x + 3y \\ z + 3t & z + 3t \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cele două matrice AX=XAAX = XA:
{x+z=x+3y  ⟹  z=3yy+t=x+3y  ⟹  t=x+2y3x+3z=z+3t3y+3t=z+3t  ⟹  3y=z\begin{cases} x + z = x + 3y \implies z = 3y \\ y + t = x + 3y \implies t = x + 2y \\ 3x + 3z = z + 3t \\ 3y + 3t = z + 3t \implies 3y = z \end{cases}

Verificăm a treia ecuație cu z=3yz = 3y și t=x+2yt = x + 2y:

3x+3(3y)=3y+3(x+2y)  ⟺  3x+9y=3y+3x+6y=3x+9y(identitate)3x + 3(3y) = 3y + 3(x + 2y) \iff 3x + 9y = 3y + 3x + 6y = 3x + 9y \quad \text{(identitate)}

Așadar, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, matricea:

X=(xy3yx+2y)X = \begin{pmatrix} x & y \\ 3y & x + 2y \end{pmatrix}

satisface relația A⋅X=X⋅AA \cdot X = X \cdot A. Deoarece parametrii reali xx și yy pot lua o infinitate de valori (de exemplu, alegând y=0y = 0, matricele X=xI2=(x00x)X = x I_2 = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} comută cu AA pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}), rezultă că există o infinitate de matrice X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A⋅X=X⋅AA \cdot X = X \cdot A.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xy+x+y−12x * y = \frac{xy + x + y - 1}{2}.

a) Arătați că 1∗2=21 * 2 = 2. (5p)

b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care x∗x≤1x * x \le 1. (5p)

c) Calculați (−1)∗0∗1∗⋯∗2020(-1) * 0 * 1 * \dots * 2020. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=2y = 2:
1∗2=1⋅2+1+2−121 * 2 = \frac{1 \cdot 2 + 1 + 2 - 1}{2}

(3p)

1∗2=2+1+2−12=42=21 * 2 = \frac{2 + 1 + 2 - 1}{2} = \frac{4}{2} = 2

(2p)


b)

  • Calculăm x∗xx * x conform definiției legii:
x∗x=x⋅x+x+x−12=x2+2x−12x * x = \frac{x \cdot x + x + x - 1}{2} = \frac{x^2 + 2x - 1}{2}
  • Inecuația x∗x≤1x * x \le 1 devine:
x2+2x−12≤1  ⟺  x2+2x−1≤2  ⟺  x2+2x−3≤0\frac{x^2 + 2x - 1}{2} \le 1 \iff x^2 + 2x - 1 \le 2 \iff x^2 + 2x - 3 \le 0

Descompunem trinomul în factori:

(x+3)(x−1)≤0(x + 3)(x - 1) \le 0

(3p)

  • Rădăcinile ecuației atașate sunt x1=−3x_1 = -3 și x2=1x_2 = 1. Coeficientul termenului de gradul doi este a=1>0a = 1 > 0, deci trinomul ia valori negative sau nule între rădăcini:
x∈[−3,1]x \in [-3, 1]

Mulțimea căutată a valorilor reale este intervalul [−3,1][-3, 1].

(2p)


c)

  • Căutăm elementul absorbant (anulator) al legii de compoziție. Calculăm compunerea unui element arbitrar x∈Rx \in \mathbb{R} cu un număr constant kk astfel încât x∗k=kx * k = k:
xk+x+k−12=k  ⟺  x(k+1)+k−1=2k  ⟺  x(k+1)−(k+1)=0  ⟺  (x−1)(k+1)=0\frac{xk + x + k - 1}{2} = k \iff x(k + 1) + k - 1 = 2k \iff x(k + 1) - (k + 1) = 0 \iff (x - 1)(k + 1) = 0

Pentru a fi satisfăcută pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, trebuie ca k+1=0  ⟹  k=−1k + 1 = 0 \implies k = -1.

Verificăm direct:

(−1)∗x=(−1)⋅x+(−1)+x−12=−x−1+x−12=−22=−1(-1) * x = \frac{(-1) \cdot x + (-1) + x - 1}{2} = \frac{-x - 1 + x - 1}{2} = \frac{-2}{2} = -1

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Deoarece legea „∗*” este asociativă, putem grupa operațiile:
(−1)∗0∗1∗⋯∗2020=(−1)∗(0∗1∗⋯∗2020)(-1) * 0 * 1 * \dots * 2020 = (-1) * (0 * 1 * \dots * 2020)

Notând E=0∗1∗⋯∗2020∈RE = 0 * 1 * \dots * 2020 \in \mathbb{R}, aplicăm proprietatea demonstrată:

(−1)∗E=−1(-1) * E = -1

Așadar, rezultatul calculului este −1-1.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2ln⁡xf(x) = x^2 - 2\ln x.

a) Arătați că f′(x)=2(x−1)(x+1)xf'(x) = \frac{2(x - 1)(x + 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ln⁡23≤−518\ln \frac{2}{3} \le -\frac{5}{18}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm termen cu termen funcția ff:
f′(x)=(x2)′−2(ln⁡x)′=2x−2⋅1x=2x−2xf'(x) = (x^2)' - 2(\ln x)' = 2x - 2 \cdot \frac{1}{x} = 2x - \frac{2}{x}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=2x2−2x=2(x2−1)x=2(x−1)(x+1)xf'(x) = \frac{2x^2 - 2}{x} = \frac{2(x^2 - 1)}{x} = \frac{2(x - 1)(x + 1)}{x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b)

  • Aflăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 pe domeniul (0,+∞)(0, +\infty):
2(x−1)(x+1)x=0  ⟺  x−1=0  ⟺  x=1(deoarece x>0  ⟹  x+1>0)\frac{2(x - 1)(x + 1)}{x} = 0 \iff x - 1 = 0 \iff x = 1 \quad (\text{deoarece } x > 0 \implies x + 1 > 0)

(1p)

  • Studiem semnul derivatei f′f' pe (0,+∞)(0, +\infty):
    • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], avem x−1≤0x - 1 \le 0, iar 2(x+1)>02(x + 1) > 0 și x>0x > 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0. Prin urmare, funcția ff este descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1]. (2p)
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x−1≥0x - 1 \ge 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0. Prin urmare, funcția ff este crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty). (2p)

c)

  • Din monotonia stabilită la punctul b), punctul x=1x = 1 este punct de minim global al funcției ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty).

Prin urmare, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):

f(x)≥f(1)f(x) \ge f(1)

Calculăm f(1)f(1):

f(1)=12−2ln⁡1=1−0=1f(1) = 1^2 - 2\ln 1 = 1 - 0 = 1

Obținem inegalitatea:

x2−2ln⁡x≥1,pentru orice x∈(0,+∞)x^2 - 2\ln x \ge 1, \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)

(2p)

  • Alegem valoarea particulară x=23∈(0,+∞)x = \frac{2}{3} \in (0, +\infty):
(23)2−2ln⁡23≥1  ⟺  49−2ln⁡23≥1\left(\frac{2}{3}\right)^2 - 2\ln \frac{2}{3} \ge 1 \iff \frac{4}{9} - 2\ln \frac{2}{3} \ge 1

Izolăm termenul cu logaritm:

−2ln⁡23≥1−49  ⟺  −2ln⁡23≥59-2\ln \frac{2}{3} \ge 1 - \frac{4}{9} \iff -2\ln \frac{2}{3} \ge \frac{5}{9}

Împărțim prin −2-2 (schimbând sensul inegalității):

ln⁡23≤−518\ln \frac{2}{3} \le -\frac{5}{18}

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2020−2020x+1f(x) = x^{2020} - 2020x + 1.

a) Arătați că ∫01(f(x)+2020x−1) dx=12021\int_0^1 (f(x) + 2020x - 1) \, dx = \frac{1}{2021}. (5p)

b) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este convexă pe [1,+∞)[1, +\infty). (5p)

c) Calculați ∫01(f(−x)−f(x))ex dx\int_0^1 (f(-x) - f(x)) e^x \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Simplificăm expresia de integrat:
f(x)+2020x−1=(x2020−2020x+1)+2020x−1=x2020f(x) + 2020x - 1 = (x^{2020} - 2020x + 1) + 2020x - 1 = x^{2020}

Integrala devine:

∫01(f(x)+2020x−1) dx=∫01x2020 dx=x20212021∣01\int_0^1 (f(x) + 2020x - 1) \, dx = \int_0^1 x^{2020} \, dx = \left. \frac{x^{2021}}{2021} \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
120212021−020212021=12021−0=12021\frac{1^{2021}}{2021} - \frac{0^{2021}}{2021} = \frac{1}{2021} - 0 = \frac{1}{2021}

(2p)


b)

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiția primitivei:
F′(x)=f(x),pentru orice x∈RF'(x) = f(x), \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Calculăm a doua derivată a primitivei FF:
F′′(x)=(F′(x))′=f′(x)=(x2020−2020x+1)′=2020x2019−2020=2020(x2019−1)F''(x) = (F'(x))' = f'(x) = (x^{2020} - 2020x + 1)' = 2020x^{2019} - 2020 = 2020(x^{2019} - 1)
  • Pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x≥1  ⟹  x2019≥1  ⟹  x2019−1≥0x \ge 1 \implies x^{2019} \ge 1 \implies x^{2019} - 1 \ge 0.

Deoarece 2020>02020 > 0, rezultă:

F′′(x)=2020(x2019−1)≥0,pentru orice x∈[1,+∞)F''(x) = 2020(x^{2019} - 1) \ge 0, \quad \text{pentru orice } x \in [1, +\infty)

Cum derivata a doua a primitivei FF este mai mare sau egală cu 00 pe [1,+∞)[1, +\infty), rezultă că orice primitivă FF a funcției ff este convexă pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)


c)

  • Calculăm expresia f(−x)−f(x)f(-x) - f(x):
f(−x)=(−x)2020−2020(−x)+1=x2020+2020x+1f(-x) = (-x)^{2020} - 2020(-x) + 1 = x^{2020} + 2020x + 1 f(x)=x2020−2020x+1f(x) = x^{2020} - 2020x + 1 f(−x)−f(x)=(x2020+2020x+1)−(x2020−2020x+1)=4040xf(-x) - f(x) = (x^{2020} + 2020x + 1) - (x^{2020} - 2020x + 1) = 4040x

Integrala devine:

∫01(f(−x)−f(x))ex dx=∫014040xex dx=4040∫01xex dx\int_0^1 (f(-x) - f(x)) e^x \, dx = \int_0^1 4040x e^x \, dx = 4040 \int_0^1 x e^x \, dx

(3p)

  • Aplicăm metoda integrării prin părți pentru ∫01xex dx\int_0^1 x e^x \, dx, alegând u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=(1⋅e1−0⋅e0)−ex∣01=e−(e1−e0)=e−e+1=1\int_0^1 x e^x \, dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (1 \cdot e^1 - 0 \cdot e^0) - \left. e^x \right|_0^1 = e - (e^1 - e^0) = e - e + 1 = 1
  • Finalizăm calculul integralei:
4040∫01xex dx=4040⋅1=40404040 \int_0^1 x e^x \, dx = 4040 \cdot 1 = 4040

(2p)