Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calculați suma primilor patru termeni ai unei progresii aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , în care a 1 = 2 a_1 = 2 a 1 = 2 și a 4 = 11 a_4 = 11 a 4 = 11 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Formula sumei unei progresii aritmetice):
Suma primilor n n n termeni ai unei progresii aritmetice este dată de formula:
S n = ( a 1 + a n ) ⋅ n 2 S_n = \frac{(a_1 + a_n) \cdot n}{2} S n = 2 ( a 1 + a n ) ⋅ n
Pentru n = 4 n = 4 n = 4 , avem:
S 4 = a 1 + a 2 + a 3 + a 4 = ( a 1 + a 4 ) ⋅ 4 2 S_4 = a_1 + a_2 + a_3 + a_4 = \frac{(a_1 + a_4) \cdot 4}{2} S 4 = a 1 + a 2 + a 3 + a 4 = 2 ( a 1 + a 4 ) ⋅ 4
(3p)
Înlocuim valorile a 1 = 2 a_1 = 2 a 1 = 2 și a 4 = 11 a_4 = 11 a 4 = 11 :
S 4 = ( 2 + 11 ) ⋅ 4 2 = 13 ⋅ 2 = 26 S_4 = \frac{(2 + 11) \cdot 4}{2} = 13 \cdot 2 = 26 S 4 = 2 ( 2 + 11 ) ⋅ 4 = 13 ⋅ 2 = 26
(2p)
Metoda 2 (Determinarea rației r r r ):
Formula termenului general este a n = a 1 + ( n − 1 ) r a_n = a_1 + (n - 1)r a n = a 1 + ( n − 1 ) r . Pentru n = 4 n = 4 n = 4 :
a 4 = a 1 + 3 r ⟺ 11 = 2 + 3 r ⟺ 3 r = 9 ⟺ r = 3 a_4 = a_1 + 3r \iff 11 = 2 + 3r \iff 3r = 9 \iff r = 3 a 4 = a 1 + 3 r ⟺ 11 = 2 + 3 r ⟺ 3 r = 9 ⟺ r = 3
Termenii sunt: a 1 = 2 a_1 = 2 a 1 = 2 , a 2 = 2 + 3 = 5 a_2 = 2 + 3 = 5 a 2 = 2 + 3 = 5 , a 3 = 5 + 3 = 8 a_3 = 5 + 3 = 8 a 3 = 5 + 3 = 8 , a 4 = 11 a_4 = 11 a 4 = 11 . Suma lor este:
S 4 = 2 + 5 + 8 + 11 = 26 S_4 = 2 + 5 + 8 + 11 = 26 S 4 = 2 + 5 + 8 + 11 = 26
2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 2 x f(x) = x^2 - 2x f ( x ) = x 2 − 2 x și g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = 2 x − 4 g(x) = 2x - 4 g ( x ) = 2 x − 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a găsi punctul de intersecție, egalăm legile celor două funcții:
f ( x ) = g ( x ) ⟺ x 2 − 2 x = 2 x − 4 f(x) = g(x) \iff x^2 - 2x = 2x - 4 f ( x ) = g ( x ) ⟺ x 2 − 2 x = 2 x − 4
Trecem toți termenii în membrul stâng:
x 2 − 4 x + 4 = 0 ⟺ ( x − 2 ) 2 = 0 x^2 - 4x + 4 = 0 \iff (x - 2)^2 = 0 x 2 − 4 x + 4 = 0 ⟺ ( x − 2 ) 2 = 0
Obținem soluția unică:
x = 2 x = 2 x = 2
(3p)
Determinăm ordonata y y y prin calcularea valorii uneia dintre funcții în punctul x = 2 x = 2 x = 2 :
y = g ( 2 ) = 2 ⋅ 2 − 4 = 4 − 4 = 0 y = g(2) = 2 \cdot 2 - 4 = 4 - 4 = 0 y = g ( 2 ) = 2 ⋅ 2 − 4 = 4 − 4 = 0
(verificare: f ( 2 ) = 2 2 − 2 ⋅ 2 = 0 f(2) = 2^2 - 2 \cdot 2 = 0 f ( 2 ) = 2 2 − 2 ⋅ 2 = 0 )
Coordonatele punctului de intersecție sunt:
x = 2 , y = 0 x = 2, \quad y = 0 x = 2 , y = 0
Punctul de intersecție este A ( 2 , 0 ) A(2, 0) A ( 2 , 0 ) .
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x + 2 3 − 2 = 0 \sqrt[3]{x + 2} - 2 = 0 3 x + 2 − 2 = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Izolăm radicalul de ordinul 3 în membrul stâng:
x + 2 3 = 2 \sqrt[3]{x + 2} = 2 3 x + 2 = 2
Ridicăm ambii membri la puterea a 3-a:
( x + 2 3 ) 3 = 2 3 ⟺ x + 2 = 8 (\sqrt[3]{x + 2})^3 = 2^3 \iff x + 2 = 8 ( 3 x + 2 ) 3 = 2 3 ⟺ x + 2 = 8
(3p)
Scădem 2 2 2 din ambii membri și obținem:
x = 8 − 2 ⟹ x = 6 x = 8 - 2 \implies x = 6 x = 8 − 2 ⟹ x = 6
(Ecuația cu radical de ordin impar este definită pe tot R \mathbb{R} R , iar verificarea directă dă 6 + 2 3 − 2 = 8 3 − 2 = 2 − 2 = 0 \sqrt[3]{6 + 2} - 2 = \sqrt[3]{8} - 2 = 2 - 2 = 0 3 6 + 2 − 2 = 3 8 − 2 = 2 − 2 = 0 , adevărat.)
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie format doar din cifre pare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul cazurilor posibile:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este { 10 , 11 , 12 , … , 99 } \{10, 11, 12, \dots, 99\} { 10 , 11 , 12 , … , 99 } . Numărul total de elemente este:
99 − 10 + 1 = 90 99 - 10 + 1 = 90 99 − 10 + 1 = 90
Deci sunt 90 90 90 de cazuri posibile.
(2p)
Numărul cazurilor favorabile:
Fie a b ‾ \overline{ab} ab un număr de două cifre format doar din cifre pare.
Cifra zecilor a ∈ { 2 , 4 , 6 , 8 } a \in \{2, 4, 6, 8\} a ∈ { 2 , 4 , 6 , 8 } (nu poate fi 0 0 0 ), deci sunt 4 4 4 posibilități.
Cifra unităților b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } , deci sunt 5 5 5 posibilități.
Conform regulii produsului, numărul numerelor formate doar din cifre pare este:
4 ⋅ 5 = 20 4 \cdot 5 = 20 4 ⋅ 5 = 20
Deci sunt 20 20 20 de cazuri favorabile.
(2p)
Formula probabilității este:
P = num a ˘ r cazuri favorabile num a ˘ r cazuri posibile = 20 90 = 2 9 P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{20}{90} = \frac{2}{9} P = num a ˘ r cazuri posibile num a ˘ r cazuri favorabile = 90 20 = 9 2
(1p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 1 , 5 ) A(-1, 5) A ( − 1 , 5 ) și B ( 3 , 1 ) B(3, 1) B ( 3 , 1 ) . Determinați coordonatele simetricului punctului A A A față de punctul B B B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie C ( a , b ) C(a, b) C ( a , b ) simetricul punctului A A A față de punctul B B B . Prin definiția simetriei centrale, punctul B B B este mijlocul segmentului A C AC A C .
Coordonatele mijlocului B ( x B , y B ) B(x_B, y_B) B ( x B , y B ) satisfac formulele:
x B = x A + a 2 ⟺ 3 = − 1 + a 2 x_B = \frac{x_A + a}{2} \iff 3 = \frac{-1 + a}{2} x B = 2 x A + a ⟺ 3 = 2 − 1 + a
− 1 + a = 6 ⟹ a = 7 -1 + a = 6 \implies a = 7 − 1 + a = 6 ⟹ a = 7
(3p)
y B = y A + b 2 ⟺ 1 = 5 + b 2 y_B = \frac{y_A + b}{2} \iff 1 = \frac{5 + b}{2} y B = 2 y A + b ⟺ 1 = 2 5 + b
5 + b = 2 ⟹ b = − 3 5 + b = 2 \implies b = -3 5 + b = 2 ⟹ b = − 3
Coordonatele simetricului sunt C ( 7 , − 3 ) C(7, -3) C ( 7 , − 3 ) .
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C cu A B = 8 AB = 8 A B = 8 , A C = 6 AC = 6 A C = 6 și B C = 10 BC = 10 B C = 10 . Calculați cos B \cos B cos B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm dacă triunghiul A B C ABC A B C este dreptunghic folosind reciproca teoremei lui Pitagora:
A B 2 + A C 2 = 8 2 + 6 2 = 64 + 36 = 100 AB^2 + AC^2 = 8^2 + 6^2 = 64 + 36 = 100 A B 2 + A C 2 = 8 2 + 6 2 = 64 + 36 = 100
B C 2 = 10 2 = 100 BC^2 = 10^2 = 100 B C 2 = 1 0 2 = 100
Deoarece A B 2 + A C 2 = B C 2 AB^2 + AC^2 = BC^2 A B 2 + A C 2 = B C 2 , rezultă că Δ A B C \Delta ABC Δ A B C este dreptunghic în A A A , cu ipotenuza B C = 10 BC = 10 B C = 10 .
(2p)
În triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C , cosinusul unghiului B B B este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:
cos B = A B B C = 8 10 = 4 5 \cos B = \frac{AB}{BC} = \frac{8}{10} = \frac{4}{5} cos B = B C A B = 10 8 = 5 4
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A = ( 0 1 0 0 1 0 1 1 1 ) A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} A = 0 0 1 1 1 1 0 0 1 și I 3 = ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} I 3 = 1 0 0 0 1 0 0 0 1 .
a) Arătați că det ( A + I 3 ) = 4 \det(A + I_3) = 4 det ( A + I 3 ) = 4 . (5p)
b) Demonstrați că A ⋅ A ⋅ A + A = 2 A ⋅ A A \cdot A \cdot A + A = 2 A \cdot A A ⋅ A ⋅ A + A = 2 A ⋅ A . (5p)
c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x x x pentru care matricea B ( x ) = A + x I 3 B(x) = A + x I_3 B ( x ) = A + x I 3 este inversabilă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm suma matricelor A A A și I 3 I_3 I 3 :
A + I 3 = ( 0 1 0 0 1 0 1 1 1 ) + ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) = ( 1 1 0 0 2 0 1 1 2 ) A + I_3 = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 1 & 1 & 2 \end{pmatrix} A + I 3 = 0 0 1 1 1 1 0 0 1 + 1 0 0 0 1 0 0 0 1 = 1 0 1 1 2 1 0 0 2
(3p)
Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după linia a doua:
det ( A + I 3 ) = ∣ 1 1 0 0 2 0 1 1 2 ∣ = 1 ⋅ 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 0 ⋅ 1 + 0 ⋅ 0 ⋅ 1 − 0 ⋅ 2 ⋅ 1 − 1 ⋅ 0 ⋅ 2 − 1 ⋅ 0 ⋅ 1 \det(A + I_3) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 1 & 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 \cdot 2 + 1 \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 0 \cdot 1 - 0 \cdot 2 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 2 - 1 \cdot 0 \cdot 1 det ( A + I 3 ) = 1 0 1 1 2 1 0 0 2 = 1 ⋅ 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 0 ⋅ 1 + 0 ⋅ 0 ⋅ 1 − 0 ⋅ 2 ⋅ 1 − 1 ⋅ 0 ⋅ 2 − 1 ⋅ 0 ⋅ 1
det ( A + I 3 ) = 4 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 4 \det(A + I_3) = 4 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 4 det ( A + I 3 ) = 4 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 4
(2p)
b)
Calculăm produsul A ⋅ A A \cdot A A ⋅ A :
A ⋅ A = ( 0 1 0 0 1 0 1 1 1 ) ( 0 1 0 0 1 0 1 1 1 ) = ( 0 1 0 0 1 0 1 3 1 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 3 & 1 \end{pmatrix} A ⋅ A = 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 = 0 0 1 1 1 3 0 0 1
Calculăm A ⋅ A ⋅ A = ( A ⋅ A ) ⋅ A A \cdot A \cdot A = (A \cdot A) \cdot A A ⋅ A ⋅ A = ( A ⋅ A ) ⋅ A :
A ⋅ A ⋅ A = ( 0 1 0 0 1 0 1 3 1 ) ( 0 1 0 0 1 0 1 1 1 ) = ( 0 1 0 0 1 0 1 5 1 ) A \cdot A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 5 & 1 \end{pmatrix} A ⋅ A ⋅ A = 0 0 1 1 1 3 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 = 0 0 1 1 1 5 0 0 1
(2p)
Calculăm membrul stâng al egalității:
A ⋅ A ⋅ A + A = ( 0 1 0 0 1 0 1 5 1 ) + ( 0 1 0 0 1 0 1 1 1 ) = ( 0 2 0 0 2 0 2 6 2 ) A \cdot A \cdot A + A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 5 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 2 & 6 & 2 \end{pmatrix} A ⋅ A ⋅ A + A = 0 0 1 1 1 5 0 0 1 + 0 0 1 1 1 1 0 0 1 = 0 0 2 2 2 6 0 0 2
Calculăm membrul drept al egalității:
2 A ⋅ A = 2 ( 0 1 0 0 1 0 1 3 1 ) = ( 0 2 0 0 2 0 2 6 2 ) 2 A \cdot A = 2 \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 2 & 6 & 2 \end{pmatrix} 2 A ⋅ A = 2 0 0 1 1 1 3 0 0 1 = 0 0 2 2 2 6 0 0 2
Deoarece cei doi membri sunt egali, rezultă:
A ⋅ A ⋅ A + A = 2 A ⋅ A A \cdot A \cdot A + A = 2 A \cdot A A ⋅ A ⋅ A + A = 2 A ⋅ A
(3p)
c)
Determinăm matricea B ( x ) = A + x I 3 B(x) = A + x I_3 B ( x ) = A + x I 3 :
B ( x ) = ( 0 1 0 0 1 0 1 1 1 ) + ( x 0 0 0 x 0 0 0 x ) = ( x 1 0 0 x + 1 0 1 1 x + 1 ) B(x) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 & 0 \\ 0 & x & 0 \\ 0 & 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 1 & 0 \\ 0 & x + 1 & 0 \\ 1 & 1 & x + 1 \end{pmatrix} B ( x ) = 0 0 1 1 1 1 0 0 1 + x 0 0 0 x 0 0 0 x = x 0 1 1 x + 1 1 0 0 x + 1
Calculăm determinantul matricei B ( x ) B(x) B ( x ) , dezvoltând după prima coloană sau după linia a doua:
det ( B ( x ) ) = ( x + 1 ) ⋅ ∣ x 0 1 x + 1 ∣ = ( x + 1 ) ⋅ x ( x + 1 ) = x ( x + 1 ) 2 \det(B(x)) = (x + 1) \cdot \begin{vmatrix} x & 0 \\ 1 & x + 1 \end{vmatrix} = (x + 1) \cdot x(x + 1) = x(x + 1)^2 det ( B ( x )) = ( x + 1 ) ⋅ x 1 0 x + 1 = ( x + 1 ) ⋅ x ( x + 1 ) = x ( x + 1 ) 2
pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
(2p)
Matricea B ( x ) B(x) B ( x ) este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det ( B ( x ) ) ≠ 0 ⟺ x ( x + 1 ) 2 ≠ 0 \det(B(x)) \neq 0 \iff x(x + 1)^2 \neq 0 det ( B ( x )) = 0 ⟺ x ( x + 1 ) 2 = 0
x ≠ 0 și x + 1 ≠ 0 ⟺ x ≠ − 1 x \neq 0 \quad \text{și} \quad x + 1 \neq 0 \iff x \neq -1 x = 0 ș i x + 1 = 0 ⟺ x = − 1
Așadar, mulțimea căutată a valorilor reale ale lui x x x este:
x ∈ R ∖ { − 1 , 0 } x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 0\} x ∈ R ∖ { − 1 , 0 }
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = x + a y + 1 x * y = x + a y + 1 x ∗ y = x + a y + 1 , unde a a a este număr real.
a) Arătați că 2020 ∗ 0 = 2021 2020 * 0 = 2021 2020 ∗ 0 = 2021 , pentru orice număr real a a a . (5p)
b) Determinați numărul real a a a , știind că legea de compoziție „∗ * ∗ ” este asociativă. (5p)
c) Pentru a = − 1 a = -1 a = − 1 , determinați numărul real x x x pentru care 4 x ∗ 2 x = 1 4^x * 2^x = 1 4 x ∗ 2 x = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm formula legii de compoziție pentru x = 2020 x = 2020 x = 2020 și y = 0 y = 0 y = 0 :
2020 ∗ 0 = 2020 + a ⋅ 0 + 1 2020 * 0 = 2020 + a \cdot 0 + 1 2020 ∗ 0 = 2020 + a ⋅ 0 + 1
(3p)
2020 ∗ 0 = 2020 + 0 + 1 = 2021 2020 * 0 = 2020 + 0 + 1 = 2021 2020 ∗ 0 = 2020 + 0 + 1 = 2021
pentru orice număr real a a a .
(2p)
b)
Legea de compoziție este asociativă dacă și numai dacă:
( x ∗ y ) ∗ z = x ∗ ( y ∗ z ) , pentru orice x , y , z ∈ R (x * y) * z = x * (y * z), \quad \text{pentru orice } x, y, z \in \mathbb{R} ( x ∗ y ) ∗ z = x ∗ ( y ∗ z ) , pentru orice x , y , z ∈ R
( x ∗ y ) ∗ z = ( x + a y + 1 ) ∗ z = ( x + a y + 1 ) + a z + 1 = x + a y + a z + 2 (x * y) * z = (x + a y + 1) * z = (x + a y + 1) + a z + 1 = x + a y + a z + 2 ( x ∗ y ) ∗ z = ( x + a y + 1 ) ∗ z = ( x + a y + 1 ) + a z + 1 = x + a y + a z + 2
(2p)
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( y + a z + 1 ) = x + a ( y + a z + 1 ) + 1 = x + a y + a 2 z + a + 1 x * (y * z) = x * (y + a z + 1) = x + a(y + a z + 1) + 1 = x + a y + a^2 z + a + 1 x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( y + a z + 1 ) = x + a ( y + a z + 1 ) + 1 = x + a y + a 2 z + a + 1
Egalăm cele două expresii pentru orice x , y , z ∈ R x, y, z \in \mathbb{R} x , y , z ∈ R :
x + a y + a z + 2 = x + a y + a 2 z + a + 1 ⟺ a z + 2 = a 2 z + a + 1 x + a y + a z + 2 = x + a y + a^2 z + a + 1 \iff a z + 2 = a^2 z + a + 1 x + a y + a z + 2 = x + a y + a 2 z + a + 1 ⟺ a z + 2 = a 2 z + a + 1
( a 2 − a ) z + a − 1 = 0 ⟺ ( a − 1 ) ( a z + 1 ) = 0 (a^2 - a) z + a - 1 = 0 \iff (a - 1)(a z + 1) = 0 ( a 2 − a ) z + a − 1 = 0 ⟺ ( a − 1 ) ( a z + 1 ) = 0
Pentru ca această egalitate să aibă loc pentru orice număr real z z z , coeficientul lui z z z și termenul liber trebuie să fie nule simultan:
a 2 − a = 0 și a − 1 = 0 ⟹ a = 1 a^2 - a = 0 \quad \text{și} \quad a - 1 = 0 \implies a = 1 a 2 − a = 0 ș i a − 1 = 0 ⟹ a = 1
(3p)
c)
Pentru a = − 1 a = -1 a = − 1 , legea de compoziție devine:
x ∗ y = x − y + 1 x * y = x - y + 1 x ∗ y = x − y + 1
Ecuația dată 4 x ∗ 2 x = 1 4^x * 2^x = 1 4 x ∗ 2 x = 1 se scrie:
4 x − 2 x + 1 = 1 ⟺ 4 x − 2 x = 0 4^x - 2^x + 1 = 1 \iff 4^x - 2^x = 0 4 x − 2 x + 1 = 1 ⟺ 4 x − 2 x = 0
(3p)
Deoarece 4 x = ( 2 x ) 2 4^x = (2^x)^2 4 x = ( 2 x ) 2 , rescriem ecuația:
( 2 x ) 2 − 2 x = 0 ⟺ 2 x ( 2 x − 1 ) = 0 (2^x)^2 - 2^x = 0 \iff 2^x (2^x - 1) = 0 ( 2 x ) 2 − 2 x = 0 ⟺ 2 x ( 2 x − 1 ) = 0
Cum funcția exponențială este strict pozitivă (2 x > 0 2^x > 0 2 x > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R ), obținem:
2 x − 1 = 0 ⟺ 2 x = 1 ⟺ 2 x = 2 0 ⟹ x = 0 2^x - 1 = 0 \iff 2^x = 1 \iff 2^x = 2^0 \implies x = 0 2 x − 1 = 0 ⟺ 2 x = 1 ⟺ 2 x = 2 0 ⟹ x = 0
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( 2 , + ∞ ) → R f: (2, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 2 , + ∞ ) → R , f ( x ) = ( x − 1 ) 2 x − 2 f(x) = \frac{(x - 1)^2}{x - 2} f ( x ) = x − 2 ( x − 1 ) 2 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = ( x − 1 ) ( x − 3 ) ( x − 2 ) 2 f'(x) = \frac{(x - 1)(x - 3)}{(x - 2)^2} f ′ ( x ) = ( x − 2 ) 2 ( x − 1 ) ( x − 3 ) , x ∈ ( 2 , + ∞ ) x \in (2, +\infty) x ∈ ( 2 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul x = 3 x = 3 x = 3 , situat pe graficul funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că funcția f ′ f' f ′ este crescătoare pe ( 2 , + ∞ ) (2, +\infty) ( 2 , + ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm formula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ , unde u ( x ) = ( x − 1 ) 2 u(x) = (x - 1)^2 u ( x ) = ( x − 1 ) 2 și v ( x ) = x − 2 v(x) = x - 2 v ( x ) = x − 2 :
u ′ ( x ) = 2 ( x − 1 ) , v ′ ( x ) = 1 u'(x) = 2(x - 1), \quad v'(x) = 1 u ′ ( x ) = 2 ( x − 1 ) , v ′ ( x ) = 1
f ′ ( x ) = 2 ( x − 1 ) ( x − 2 ) − ( x − 1 ) 2 ⋅ 1 ( x − 2 ) 2 f'(x) = \frac{2(x - 1)(x - 2) - (x - 1)^2 \cdot 1}{(x - 2)^2} f ′ ( x ) = ( x − 2 ) 2 2 ( x − 1 ) ( x − 2 ) − ( x − 1 ) 2 ⋅ 1
(3p)
Dăm factor comun pe x − 1 x - 1 x − 1 la numărător:
f ′ ( x ) = ( x − 1 ) [ 2 ( x − 2 ) − ( x − 1 ) ] ( x − 2 ) 2 = ( x − 1 ) ( 2 x − 4 − x + 1 ) ( x − 2 ) 2 = ( x − 1 ) ( x − 3 ) ( x − 2 ) 2 f'(x) = \frac{(x - 1)[2(x - 2) - (x - 1)]}{(x - 2)^2} = \frac{(x - 1)(2x - 4 - x + 1)}{(x - 2)^2} = \frac{(x - 1)(x - 3)}{(x - 2)^2} f ′ ( x ) = ( x − 2 ) 2 ( x − 1 ) [ 2 ( x − 2 ) − ( x − 1 )] = ( x − 2 ) 2 ( x − 1 ) ( 2 x − 4 − x + 1 ) = ( x − 2 ) 2 ( x − 1 ) ( x − 3 )
pentru orice x ∈ ( 2 , + ∞ ) x \in (2, +\infty) x ∈ ( 2 , + ∞ ) .
(2p)
b)
Ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x 0 = 3 x_0 = 3 x 0 = 3 este:
y − f ( 3 ) = f ′ ( 3 ) ( x − 3 ) y - f(3) = f'(3)(x - 3) y − f ( 3 ) = f ′ ( 3 ) ( x − 3 )
Calculăm valoarea funcției în x = 3 x = 3 x = 3 :
f ( 3 ) = ( 3 − 1 ) 2 3 − 2 = 2 2 1 = 4 f(3) = \frac{(3 - 1)^2}{3 - 2} = \frac{2^2}{1} = 4 f ( 3 ) = 3 − 2 ( 3 − 1 ) 2 = 1 2 2 = 4
Calculăm valoarea derivatei în x = 3 x = 3 x = 3 :
f ′ ( 3 ) = ( 3 − 1 ) ( 3 − 3 ) ( 3 − 2 ) 2 = 2 ⋅ 0 1 2 = 0 f'(3) = \frac{(3 - 1)(3 - 3)}{(3 - 2)^2} = \frac{2 \cdot 0}{1^2} = 0 f ′ ( 3 ) = ( 3 − 2 ) 2 ( 3 − 1 ) ( 3 − 3 ) = 1 2 2 ⋅ 0 = 0
(2p)
Înlocuim în ecuația tangentei:
y − 4 = 0 ⋅ ( x − 3 ) ⟺ y − 4 = 0 ⟹ y = 4 y - 4 = 0 \cdot (x - 3) \iff y - 4 = 0 \implies y = 4 y − 4 = 0 ⋅ ( x − 3 ) ⟺ y − 4 = 0 ⟹ y = 4
(3p)
c)
Pentru a studia monotonia funcției f ′ f' f ′ , calculăm derivata a doua a funcției f f f , adică f ′ ′ ( x ) = ( f ′ ( x ) ) ′ f''(x) = (f'(x))' f ′′ ( x ) = ( f ′ ( x ) ) ′ .
Exprimăm f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) într-o formă convenabilă pentru derivare:
f ′ ( x ) = x 2 − 4 x + 3 ( x − 2 ) 2 = ( x − 2 ) 2 − 1 ( x − 2 ) 2 = 1 − 1 ( x − 2 ) 2 = 1 − ( x − 2 ) − 2 f'(x) = \frac{x^2 - 4x + 3}{(x - 2)^2} = \frac{(x - 2)^2 - 1}{(x - 2)^2} = 1 - \frac{1}{(x - 2)^2} = 1 - (x - 2)^{-2} f ′ ( x ) = ( x − 2 ) 2 x 2 − 4 x + 3 = ( x − 2 ) 2 ( x − 2 ) 2 − 1 = 1 − ( x − 2 ) 2 1 = 1 − ( x − 2 ) − 2
Derivăm această expresie:
f ′ ′ ( x ) = ( 1 − ( x − 2 ) − 2 ) ′ = 0 − ( − 2 ) ( x − 2 ) − 3 ⋅ 1 = 2 ( x − 2 ) 3 f''(x) = (1 - (x - 2)^{-2})' = 0 - (-2)(x - 2)^{-3} \cdot 1 = \frac{2}{(x - 2)^3} f ′′ ( x ) = ( 1 − ( x − 2 ) − 2 ) ′ = 0 − ( − 2 ) ( x − 2 ) − 3 ⋅ 1 = ( x − 2 ) 3 2
pentru orice x ∈ ( 2 , + ∞ ) x \in (2, +\infty) x ∈ ( 2 , + ∞ ) .
(2p)
Deoarece x ∈ ( 2 , + ∞ ) x \in (2, +\infty) x ∈ ( 2 , + ∞ ) , avem x > 2 ⟹ x − 2 > 0 x > 2 \implies x - 2 > 0 x > 2 ⟹ x − 2 > 0 , de unde:
( x − 2 ) 3 > 0 ⟹ f ′ ′ ( x ) = 2 ( x − 2 ) 3 > 0 , pentru orice x ∈ ( 2 , + ∞ ) (x - 2)^3 > 0 \implies f''(x) = \frac{2}{(x - 2)^3} > 0, \quad \text{pentru orice } x \in (2, +\infty) ( x − 2 ) 3 > 0 ⟹ f ′′ ( x ) = ( x − 2 ) 3 2 > 0 , pentru orice x ∈ ( 2 , + ∞ )
Cum derivata funcției f ′ f' f ′ este strict pozitivă pe ( 2 , + ∞ ) (2, +\infty) ( 2 , + ∞ ) , rezultă că funcția f ′ f' f ′ este crescătoare pe intervalul ( 2 , + ∞ ) (2, +\infty) ( 2 , + ∞ ) .
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) f(x) = x(x^2 + 1) f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) .
a) Arătați că ∫ 1 e x 2 + 1 f ( x ) d x = 1 \int_1^e \frac{x^2 + 1}{f(x)} \, dx = 1 ∫ 1 e f ( x ) x 2 + 1 d x = 1 . (5p)
b) Calculați ∫ 1 2 x f ( x ) d x \int_1^2 x f(x) \, dx ∫ 1 2 x f ( x ) d x . (5p)
c) Demonstrați că ∫ 0 2020 f ( x ) d x ≤ ∫ 0 a f ( x ) d x \int_0^{2020} f(x) \, dx \le \int_0^a f(x) \, dx ∫ 0 2020 f ( x ) d x ≤ ∫ 0 a f ( x ) d x , pentru orice a ∈ [ 2020 , + ∞ ) a \in [2020, +\infty) a ∈ [ 2020 , + ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Simplificăm expresia de sub integrală:
x 2 + 1 f ( x ) = x 2 + 1 x ( x 2 + 1 ) = 1 x \frac{x^2 + 1}{f(x)} = \frac{x^2 + 1}{x(x^2 + 1)} = \frac{1}{x} f ( x ) x 2 + 1 = x ( x 2 + 1 ) x 2 + 1 = x 1
Integrala devine:
∫ 1 e x 2 + 1 f ( x ) d x = ∫ 1 e 1 x d x = ln x ∣ 1 e \int_1^e \frac{x^2 + 1}{f(x)} \, dx = \int_1^e \frac{1}{x} \, dx = \left. \ln x \right|_1^e ∫ 1 e f ( x ) x 2 + 1 d x = ∫ 1 e x 1 d x = ln x ∣ 1 e
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
ln e − ln 1 = 1 − 0 = 1 \ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1 ln e − ln 1 = 1 − 0 = 1
(2p)
b)
Deoarece f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) = x 3 + x f(x) = x(x^2 + 1) = x^3 + x f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) = x 3 + x , expresia din integrală este:
x f ( x ) = x ( x 3 + x ) = x 4 + x 2 x f(x) = x(x^3 + x) = x^4 + x^2 x f ( x ) = x ( x 3 + x ) = x 4 + x 2
Calculăm integrala definită:
∫ 1 2 x f ( x ) d x = ∫ 1 2 ( x 4 + x 2 ) d x = ( x 5 5 + x 3 3 ) ∣ 1 2 \int_1^2 x f(x) \, dx = \int_1^2 (x^4 + x^2) \, dx = \left. \left( \frac{x^5}{5} + \frac{x^3}{3} \right) \right|_1^2 ∫ 1 2 x f ( x ) d x = ∫ 1 2 ( x 4 + x 2 ) d x = ( 5 x 5 + 3 x 3 ) 1 2
(3p)
Calculăm valorile în capetele de integrare:
( 2 5 5 + 2 3 3 ) − ( 1 5 5 + 1 3 3 ) = ( 32 5 + 8 3 ) − ( 1 5 + 1 3 ) \left( \frac{2^5}{5} + \frac{2^3}{3} \right) - \left( \frac{1^5}{5} + \frac{1^3}{3} \right) = \left( \frac{32}{5} + \frac{8}{3} \right) - \left( \frac{1}{5} + \frac{1}{3} \right) ( 5 2 5 + 3 2 3 ) − ( 5 1 5 + 3 1 3 ) = ( 5 32 + 3 8 ) − ( 5 1 + 3 1 )
= 32 − 1 5 + 8 − 1 3 = 31 5 + 7 3 = 31 ⋅ 3 + 7 ⋅ 5 15 = 93 + 35 15 = 128 15 = \frac{32 - 1}{5} + \frac{8 - 1}{3} = \frac{31}{5} + \frac{7}{3} = \frac{31 \cdot 3 + 7 \cdot 5}{15} = \frac{93 + 35}{15} = \frac{128}{15} = 5 32 − 1 + 3 8 − 1 = 5 31 + 3 7 = 15 31 ⋅ 3 + 7 ⋅ 5 = 15 93 + 35 = 15 128
(2p)
c)
Folosim proprietatea de aditivitate a integralei definite în raport cu intervalul de integrare:
∫ 0 a f ( x ) d x − ∫ 0 2020 f ( x ) d x = ( ∫ 0 2020 f ( x ) d x + ∫ 2020 a f ( x ) d x ) − ∫ 0 2020 f ( x ) d x = ∫ 2020 a f ( x ) d x \int_0^a f(x) \, dx - \int_0^{2020} f(x) \, dx = \left( \int_0^{2020} f(x) \, dx + \int_{2020}^a f(x) \, dx \right) - \int_0^{2020} f(x) \, dx = \int_{2020}^a f(x) \, dx ∫ 0 a f ( x ) d x − ∫ 0 2020 f ( x ) d x = ( ∫ 0 2020 f ( x ) d x + ∫ 2020 a f ( x ) d x ) − ∫ 0 2020 f ( x ) d x = ∫ 2020 a f ( x ) d x
pentru orice a ∈ [ 2020 , + ∞ ) a \in [2020, +\infty) a ∈ [ 2020 , + ∞ ) .
(3p)
Pentru orice x ∈ [ 0 , + ∞ ) x \in [0, +\infty) x ∈ [ 0 , + ∞ ) , avem x ≥ 0 x \ge 0 x ≥ 0 și x 2 + 1 > 0 x^2 + 1 > 0 x 2 + 1 > 0 , deci:
f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) ≥ 0 f(x) = x(x^2 + 1) \ge 0 f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) ≥ 0
Deoarece a ≥ 2020 a \ge 2020 a ≥ 2020 , intervalul de integrare este [ 2020 , a ] ⊂ [ 0 , + ∞ ) [2020, a] \subset [0, +\infty) [ 2020 , a ] ⊂ [ 0 , + ∞ ) , pe care funcția f f f este continuă și pozitivă:
∫ 2020 a f ( x ) d x ≥ 0 \int_{2020}^a f(x) \, dx \ge 0 ∫ 2020 a f ( x ) d x ≥ 0
Rezultă imediat că:
∫ 0 a f ( x ) d x − ∫ 0 2020 f ( x ) d x ≥ 0 ⟺ ∫ 0 2020 f ( x ) d x ≤ ∫ 0 a f ( x ) d x \int_0^a f(x) \, dx - \int_0^{2020} f(x) \, dx \ge 0 \iff \int_0^{2020} f(x) \, dx \le \int_0^a f(x) \, dx ∫ 0 a f ( x ) d x − ∫ 0 2020 f ( x ) d x ≥ 0 ⟺ ∫ 0 2020 f ( x ) d x ≤ ∫ 0 a f ( x ) d x
pentru orice a ∈ [ 2020 , + ∞ ) a \in [2020, +\infty) a ∈ [ 2020 , + ∞ ) .
(2p)