BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 9

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați suma primilor patru termeni ai unei progresii aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, în care a1=2a_1 = 2 și a4=11a_4 = 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Formula sumei unei progresii aritmetice):

Suma primilor nn termeni ai unei progresii aritmetice este dată de formula:

Sn=(a1+an)⋅n2S_n = \frac{(a_1 + a_n) \cdot n}{2}

Pentru n=4n = 4, avem:

S4=a1+a2+a3+a4=(a1+a4)⋅42S_4 = a_1 + a_2 + a_3 + a_4 = \frac{(a_1 + a_4) \cdot 4}{2}

(3p)

Înlocuim valorile a1=2a_1 = 2 și a4=11a_4 = 11:

S4=(2+11)⋅42=13⋅2=26S_4 = \frac{(2 + 11) \cdot 4}{2} = 13 \cdot 2 = 26

(2p)

  • Metoda 2 (Determinarea rației rr):

Formula termenului general este an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r. Pentru n=4n = 4:

a4=a1+3r  ⟺  11=2+3r  ⟺  3r=9  ⟺  r=3a_4 = a_1 + 3r \iff 11 = 2 + 3r \iff 3r = 9 \iff r = 3

Termenii sunt: a1=2a_1 = 2, a2=2+3=5a_2 = 2 + 3 = 5, a3=5+3=8a_3 = 5 + 3 = 8, a4=11a_4 = 11. Suma lor este:

S4=2+5+8+11=26S_4 = 2 + 5 + 8 + 11 = 26

2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2xf(x) = x^2 - 2x și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x−4g(x) = 2x - 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a găsi punctul de intersecție, egalăm legile celor două funcții:
f(x)=g(x)  ⟺  x2−2x=2x−4f(x) = g(x) \iff x^2 - 2x = 2x - 4

Trecem toți termenii în membrul stâng:

x2−4x+4=0  ⟺  (x−2)2=0x^2 - 4x + 4 = 0 \iff (x - 2)^2 = 0

Obținem soluția unică:

x=2x = 2

(3p)

  • Determinăm ordonata yy prin calcularea valorii uneia dintre funcții în punctul x=2x = 2:
y=g(2)=2⋅2−4=4−4=0y = g(2) = 2 \cdot 2 - 4 = 4 - 4 = 0

(verificare: f(2)=22−2⋅2=0f(2) = 2^2 - 2 \cdot 2 = 0)

Coordonatele punctului de intersecție sunt:

x=2,y=0x = 2, \quad y = 0

Punctul de intersecție este A(2,0)A(2, 0).

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+23−2=0\sqrt[3]{x + 2} - 2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm radicalul de ordinul 3 în membrul stâng:
x+23=2\sqrt[3]{x + 2} = 2

Ridicăm ambii membri la puterea a 3-a:

(x+23)3=23  ⟺  x+2=8(\sqrt[3]{x + 2})^3 = 2^3 \iff x + 2 = 8

(3p)

  • Scădem 22 din ambii membri și obținem:
x=8−2  ⟹  x=6x = 8 - 2 \implies x = 6

(Ecuația cu radical de ordin impar este definită pe tot R\mathbb{R}, iar verificarea directă dă 6+23−2=83−2=2−2=0\sqrt[3]{6 + 2} - 2 = \sqrt[3]{8} - 2 = 2 - 2 = 0, adevărat.)

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie format doar din cifre pare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile:

Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}. Numărul total de elemente este:

99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

Deci sunt 9090 de cazuri posibile.

(2p)

  • Numărul cazurilor favorabile:

Fie ab‾\overline{ab} un număr de două cifre format doar din cifre pare. Cifra zecilor a∈{2,4,6,8}a \in \{2, 4, 6, 8\} (nu poate fi 00), deci sunt 44 posibilități. Cifra unităților b∈{0,2,4,6,8}b \in \{0, 2, 4, 6, 8\}, deci sunt 55 posibilități.

Conform regulii produsului, numărul numerelor formate doar din cifre pare este:

4⋅5=204 \cdot 5 = 20

Deci sunt 2020 de cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculul probabilității:

Formula probabilității este:

P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=2090=29P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{20}{90} = \frac{2}{9}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,5)A(-1, 5) și B(3,1)B(3, 1). Determinați coordonatele simetricului punctului AA față de punctul BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie C(a,b)C(a, b) simetricul punctului AA față de punctul BB. Prin definiția simetriei centrale, punctul BB este mijlocul segmentului ACAC.

  • Coordonatele mijlocului B(xB,yB)B(x_B, y_B) satisfac formulele:

xB=xA+a2  ⟺  3=−1+a2x_B = \frac{x_A + a}{2} \iff 3 = \frac{-1 + a}{2} −1+a=6  ⟹  a=7-1 + a = 6 \implies a = 7

(3p)

  • Pentru ordonată:
yB=yA+b2  ⟺  1=5+b2y_B = \frac{y_A + b}{2} \iff 1 = \frac{5 + b}{2} 5+b=2  ⟹  b=−35 + b = 2 \implies b = -3

Coordonatele simetricului sunt C(7,−3)C(7, -3).

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=8AB = 8, AC=6AC = 6 și BC=10BC = 10. Calculați cos⁡B\cos B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm dacă triunghiul ABCABC este dreptunghic folosind reciproca teoremei lui Pitagora:
AB2+AC2=82+62=64+36=100AB^2 + AC^2 = 8^2 + 6^2 = 64 + 36 = 100 BC2=102=100BC^2 = 10^2 = 100

Deoarece AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2, rezultă că ΔABC\Delta ABC este dreptunghic în AA, cu ipotenuza BC=10BC = 10.

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC, cosinusul unghiului BB este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:
cos⁡B=ABBC=810=45\cos B = \frac{AB}{BC} = \frac{8}{10} = \frac{4}{5}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(010010111)A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} și I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡(A+I3)=4\det(A + I_3) = 4. (5p)

b) Demonstrați că A⋅A⋅A+A=2A⋅AA \cdot A \cdot A + A = 2 A \cdot A. (5p)

c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care matricea B(x)=A+xI3B(x) = A + x I_3 este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm suma matricelor AA și I3I_3:
A+I3=(010010111)+(100010001)=(110020112)A + I_3 = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 1 & 1 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după linia a doua:
det⁡(A+I3)=∣110020112∣=1⋅2⋅2+1⋅0⋅1+0⋅0⋅1−0⋅2⋅1−1⋅0⋅2−1⋅0⋅1\det(A + I_3) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 1 & 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 \cdot 2 + 1 \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 0 \cdot 1 - 0 \cdot 2 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 2 - 1 \cdot 0 \cdot 1 det⁡(A+I3)=4+0+0−0−0−0=4\det(A + I_3) = 4 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 4

(2p)


b)

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(010010111)(010010111)=(010010131)A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 3 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm A⋅A⋅A=(A⋅A)⋅AA \cdot A \cdot A = (A \cdot A) \cdot A:
A⋅A⋅A=(010010131)(010010111)=(010010151)A \cdot A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 5 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm membrul stâng al egalității:
A⋅A⋅A+A=(010010151)+(010010111)=(020020262)A \cdot A \cdot A + A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 5 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 2 & 6 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul drept al egalității:
2A⋅A=2(010010131)=(020020262)2 A \cdot A = 2 \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 2 & 6 & 2 \end{pmatrix}

Deoarece cei doi membri sunt egali, rezultă:

A⋅A⋅A+A=2A⋅AA \cdot A \cdot A + A = 2 A \cdot A

(3p)


c)

  • Determinăm matricea B(x)=A+xI3B(x) = A + x I_3:
B(x)=(010010111)+(x000x000x)=(x100x+1011x+1)B(x) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 & 0 \\ 0 & x & 0 \\ 0 & 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 1 & 0 \\ 0 & x + 1 & 0 \\ 1 & 1 & x + 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei B(x)B(x), dezvoltând după prima coloană sau după linia a doua:
det⁡(B(x))=(x+1)⋅∣x01x+1∣=(x+1)⋅x(x+1)=x(x+1)2\det(B(x)) = (x + 1) \cdot \begin{vmatrix} x & 0 \\ 1 & x + 1 \end{vmatrix} = (x + 1) \cdot x(x + 1) = x(x + 1)^2

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

  • Matricea B(x)B(x) este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det⁡(B(x))≠0  ⟺  x(x+1)2≠0\det(B(x)) \neq 0 \iff x(x + 1)^2 \neq 0 x≠0șix+1≠0  ⟺  x≠−1x \neq 0 \quad \text{și} \quad x + 1 \neq 0 \iff x \neq -1

Așadar, mulțimea căutată a valorilor reale ale lui xx este:

x∈R∖{−1,0}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 0\}

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x+ay+1x * y = x + a y + 1, unde aa este număr real.

a) Arătați că 2020∗0=20212020 * 0 = 2021, pentru orice număr real aa. (5p)

b) Determinați numărul real aa, știind că legea de compoziție „∗*” este asociativă. (5p)

c) Pentru a=−1a = -1, determinați numărul real xx pentru care 4x∗2x=14^x * 2^x = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=2020x = 2020 și y=0y = 0:
2020∗0=2020+a⋅0+12020 * 0 = 2020 + a \cdot 0 + 1

(3p)

2020∗0=2020+0+1=20212020 * 0 = 2020 + 0 + 1 = 2021

pentru orice număr real aa.

(2p)


b)

  • Legea de compoziție este asociativă dacă și numai dacă:
(x∗y)∗z=x∗(y∗z),pentru orice x,y,z∈R(x * y) * z = x * (y * z), \quad \text{pentru orice } x, y, z \in \mathbb{R}
  • Calculăm membrul stâng:
(x∗y)∗z=(x+ay+1)∗z=(x+ay+1)+az+1=x+ay+az+2(x * y) * z = (x + a y + 1) * z = (x + a y + 1) + a z + 1 = x + a y + a z + 2

(2p)

  • Calculăm membrul drept:
x∗(y∗z)=x∗(y+az+1)=x+a(y+az+1)+1=x+ay+a2z+a+1x * (y * z) = x * (y + a z + 1) = x + a(y + a z + 1) + 1 = x + a y + a^2 z + a + 1
  • Egalăm cele două expresii pentru orice x,y,z∈Rx, y, z \in \mathbb{R}:
x+ay+az+2=x+ay+a2z+a+1  ⟺  az+2=a2z+a+1x + a y + a z + 2 = x + a y + a^2 z + a + 1 \iff a z + 2 = a^2 z + a + 1 (a2−a)z+a−1=0  ⟺  (a−1)(az+1)=0(a^2 - a) z + a - 1 = 0 \iff (a - 1)(a z + 1) = 0

Pentru ca această egalitate să aibă loc pentru orice număr real zz, coeficientul lui zz și termenul liber trebuie să fie nule simultan:

a2−a=0șia−1=0  ⟹  a=1a^2 - a = 0 \quad \text{și} \quad a - 1 = 0 \implies a = 1

(3p)


c)

  • Pentru a=−1a = -1, legea de compoziție devine:
x∗y=x−y+1x * y = x - y + 1

Ecuația dată 4x∗2x=14^x * 2^x = 1 se scrie:

4x−2x+1=1  ⟺  4x−2x=04^x - 2^x + 1 = 1 \iff 4^x - 2^x = 0

(3p)

  • Deoarece 4x=(2x)24^x = (2^x)^2, rescriem ecuația:
(2x)2−2x=0  ⟺  2x(2x−1)=0(2^x)^2 - 2^x = 0 \iff 2^x (2^x - 1) = 0

Cum funcția exponențială este strict pozitivă (2x>02^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}), obținem:

2x−1=0  ⟺  2x=1  ⟺  2x=20  ⟹  x=02^x - 1 = 0 \iff 2^x = 1 \iff 2^x = 2^0 \implies x = 0

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(2,+∞)→Rf: (2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=(x−1)2x−2f(x) = \frac{(x - 1)^2}{x - 2}.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)(x−3)(x−2)2f'(x) = \frac{(x - 1)(x - 3)}{(x - 2)^2}, x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul x=3x = 3, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția f′f' este crescătoare pe (2,+∞)(2, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}, unde u(x)=(x−1)2u(x) = (x - 1)^2 și v(x)=x−2v(x) = x - 2:
u′(x)=2(x−1),v′(x)=1u'(x) = 2(x - 1), \quad v'(x) = 1 f′(x)=2(x−1)(x−2)−(x−1)2⋅1(x−2)2f'(x) = \frac{2(x - 1)(x - 2) - (x - 1)^2 \cdot 1}{(x - 2)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun pe x−1x - 1 la numărător:
f′(x)=(x−1)[2(x−2)−(x−1)](x−2)2=(x−1)(2x−4−x+1)(x−2)2=(x−1)(x−3)(x−2)2f'(x) = \frac{(x - 1)[2(x - 2) - (x - 1)]}{(x - 2)^2} = \frac{(x - 1)(2x - 4 - x + 1)}{(x - 2)^2} = \frac{(x - 1)(x - 3)}{(x - 2)^2}

pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty).

(2p)


b)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=3x_0 = 3 este:
y−f(3)=f′(3)(x−3)y - f(3) = f'(3)(x - 3)
  • Calculăm valoarea funcției în x=3x = 3:
f(3)=(3−1)23−2=221=4f(3) = \frac{(3 - 1)^2}{3 - 2} = \frac{2^2}{1} = 4
  • Calculăm valoarea derivatei în x=3x = 3:
f′(3)=(3−1)(3−3)(3−2)2=2⋅012=0f'(3) = \frac{(3 - 1)(3 - 3)}{(3 - 2)^2} = \frac{2 \cdot 0}{1^2} = 0

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−4=0⋅(x−3)  ⟺  y−4=0  ⟹  y=4y - 4 = 0 \cdot (x - 3) \iff y - 4 = 0 \implies y = 4

(3p)


c)

  • Pentru a studia monotonia funcției f′f', calculăm derivata a doua a funcției ff, adică f′′(x)=(f′(x))′f''(x) = (f'(x))'.

  • Exprimăm f′(x)f'(x) într-o formă convenabilă pentru derivare:

f′(x)=x2−4x+3(x−2)2=(x−2)2−1(x−2)2=1−1(x−2)2=1−(x−2)−2f'(x) = \frac{x^2 - 4x + 3}{(x - 2)^2} = \frac{(x - 2)^2 - 1}{(x - 2)^2} = 1 - \frac{1}{(x - 2)^2} = 1 - (x - 2)^{-2}
  • Derivăm această expresie:
f′′(x)=(1−(x−2)−2)′=0−(−2)(x−2)−3⋅1=2(x−2)3f''(x) = (1 - (x - 2)^{-2})' = 0 - (-2)(x - 2)^{-3} \cdot 1 = \frac{2}{(x - 2)^3}

pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty).

(2p)

  • Deoarece x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), avem x>2  ⟹  x−2>0x > 2 \implies x - 2 > 0, de unde:
(x−2)3>0  ⟹  f′′(x)=2(x−2)3>0,pentru orice x∈(2,+∞)(x - 2)^3 > 0 \implies f''(x) = \frac{2}{(x - 2)^3} > 0, \quad \text{pentru orice } x \in (2, +\infty)

Cum derivata funcției f′f' este strict pozitivă pe (2,+∞)(2, +\infty), rezultă că funcția f′f' este crescătoare pe intervalul (2,+∞)(2, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x(x2+1)f(x) = x(x^2 + 1).

a) Arătați că ∫1ex2+1f(x) dx=1\int_1^e \frac{x^2 + 1}{f(x)} \, dx = 1. (5p)

b) Calculați ∫12xf(x) dx\int_1^2 x f(x) \, dx. (5p)

c) Demonstrați că ∫02020f(x) dx≤∫0af(x) dx\int_0^{2020} f(x) \, dx \le \int_0^a f(x) \, dx, pentru orice a∈[2020,+∞)a \in [2020, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Simplificăm expresia de sub integrală:
x2+1f(x)=x2+1x(x2+1)=1x\frac{x^2 + 1}{f(x)} = \frac{x^2 + 1}{x(x^2 + 1)} = \frac{1}{x}

Integrala devine:

∫1ex2+1f(x) dx=∫1e1x dx=ln⁡x∣1e\int_1^e \frac{x^2 + 1}{f(x)} \, dx = \int_1^e \frac{1}{x} \, dx = \left. \ln x \right|_1^e

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
ln⁡e−ln⁡1=1−0=1\ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1

(2p)


b)

  • Deoarece f(x)=x(x2+1)=x3+xf(x) = x(x^2 + 1) = x^3 + x, expresia din integrală este:
xf(x)=x(x3+x)=x4+x2x f(x) = x(x^3 + x) = x^4 + x^2
  • Calculăm integrala definită:
∫12xf(x) dx=∫12(x4+x2) dx=(x55+x33)∣12\int_1^2 x f(x) \, dx = \int_1^2 (x^4 + x^2) \, dx = \left. \left( \frac{x^5}{5} + \frac{x^3}{3} \right) \right|_1^2

(3p)

  • Calculăm valorile în capetele de integrare:
(255+233)−(155+133)=(325+83)−(15+13)\left( \frac{2^5}{5} + \frac{2^3}{3} \right) - \left( \frac{1^5}{5} + \frac{1^3}{3} \right) = \left( \frac{32}{5} + \frac{8}{3} \right) - \left( \frac{1}{5} + \frac{1}{3} \right) =32−15+8−13=315+73=31⋅3+7⋅515=93+3515=12815= \frac{32 - 1}{5} + \frac{8 - 1}{3} = \frac{31}{5} + \frac{7}{3} = \frac{31 \cdot 3 + 7 \cdot 5}{15} = \frac{93 + 35}{15} = \frac{128}{15}

(2p)


c)

  • Folosim proprietatea de aditivitate a integralei definite în raport cu intervalul de integrare:
∫0af(x) dx−∫02020f(x) dx=(∫02020f(x) dx+∫2020af(x) dx)−∫02020f(x) dx=∫2020af(x) dx\int_0^a f(x) \, dx - \int_0^{2020} f(x) \, dx = \left( \int_0^{2020} f(x) \, dx + \int_{2020}^a f(x) \, dx \right) - \int_0^{2020} f(x) \, dx = \int_{2020}^a f(x) \, dx

pentru orice a∈[2020,+∞)a \in [2020, +\infty).

(3p)

  • Pentru orice x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty), avem x≥0x \ge 0 și x2+1>0x^2 + 1 > 0, deci:
f(x)=x(x2+1)≥0f(x) = x(x^2 + 1) \ge 0

Deoarece a≥2020a \ge 2020, intervalul de integrare este [2020,a]⊂[0,+∞)[2020, a] \subset [0, +\infty), pe care funcția ff este continuă și pozitivă:

∫2020af(x) dx≥0\int_{2020}^a f(x) \, dx \ge 0

Rezultă imediat că:

∫0af(x) dx−∫02020f(x) dx≥0  ⟺  ∫02020f(x) dx≤∫0af(x) dx\int_0^a f(x) \, dx - \int_0^{2020} f(x) \, dx \ge 0 \iff \int_0^{2020} f(x) \, dx \le \int_0^a f(x) \, dx

pentru orice a∈[2020,+∞)a \in [2020, +\infty).

(2p)