BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 8

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 8

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 1,75:0,25−2⋅(174−2,25)=31{,}75 : 0{,}25 - 2 \cdot \left(\frac{17}{4} - 2{,}25\right) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm împărțirea numerelor zecimale și transformăm fracția ordinară 174\frac{17}{4} în fracție zecimală:
1,75:0,25=175:25=71{,}75 : 0{,}25 = 175 : 25 = 7 174=4,25\frac{17}{4} = 4{,}25
  • Calculul din paranteză devine:
174−2,25=4,25−2,25=2\frac{17}{4} - 2{,}25 = 4{,}25 - 2{,}25 = 2

(3p)

  • Finalizăm ordinea operațiilor:
7−2⋅2=7−4=37 - 2 \cdot 2 = 7 - 4 = 3

(2p)


2. Determinați imaginea funcției f:[1,5]→Rf: [1, 5] \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie y∈Im⁡fy \in \operatorname{Im} f. Atunci există x∈[1,5]x \in [1, 5] astfel încât f(x)=yf(x) = y:
2x+1=y  ⟺  2x=y−1  ⟺  x=y−122x + 1 = y \iff 2x = y - 1 \iff x = \frac{y - 1}{2}

(2p)

  • Impunem condiția ca xx să aparțină intervalului de definiție [1,5][1, 5]:
1≤y−12≤51 \le \frac{y - 1}{2} \le 5
  • Înmulțim dubla inegalitate cu 22:
2≤y−1≤10  ⟺  3≤y≤112 \le y - 1 \le 10 \iff 3 \le y \le 11
  • Prin urmare, imaginea funcției este:
Im⁡f=[3,11]\operatorname{Im} f = [3, 11]

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡4(2x+4)=2\log_4(2x + 4) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a logaritmului:
2x+4>0  ⟺  2x>−4  ⟺  x>−2  ⟺  x∈(−2,∞)2x + 4 > 0 \iff 2x > -4 \iff x > -2 \iff x \in (-2, \infty)
  • Aplicăm definiția logaritmului:
2x+4=42  ⟺  2x+4=162x + 4 = 4^2 \iff 2x + 4 = 16

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2x=16−4  ⟺  2x=12  ⟺  x=62x = 16 - 4 \iff 2x = 12 \iff x = 6
  • Verificăm dacă soluția aparține domeniului: 6>−26 > -2, deci soluția convine.

(2p)


4. După o ieftinire cu 20%20\%, prețul unui produs este de 144144 lei. Determinați prețul produsului înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul produsului înainte de ieftinire.
  • Reducerea de 20%20\% înseamnă că noul preț reprezintă:
x−20100x=144  ⟺  (1−15)x=144  ⟺  45x=144x - \frac{20}{100} x = 144 \iff \left(1 - \frac{1}{5}\right) x = 144 \iff \frac{4}{5} x = 144

(3p)

  • Aflăm valoarea lui xx:
x=144⋅54=36⋅5=180 leix = \frac{144 \cdot 5}{4} = 36 \cdot 5 = 180 \text{ lei}
  • Prețul inițial al produsului a fost de 180180 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,a)A(2, a) și B(5,0)B(5, 0), unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa, știind că segmentul ABAB are lungimea egală cu 55. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem formula distanței dintre punctele AA și BB:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(5−2)2+(0−a)2=32+(−a)2=9+a2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(5 - 2)^2 + (0 - a)^2} = \sqrt{3^2 + (-a)^2} = \sqrt{9 + a^2}
  • Egalăm lungimea cu 55:
9+a2=5\sqrt{9 + a^2} = 5

(3p)

  • Ridicăm ambele părți la pătrat:
9+a2=25  ⟺  a2=25−9  ⟺  a2=169 + a^2 = 25 \iff a^2 = 25 - 9 \iff a^2 = 16
  • Obținem:
a=−4saua=4a = -4 \quad \text{sau} \quad a = 4

(2p)


6. Arătați că sin⁡2130∘+cos⁡250∘=1\sin^2 130^\circ + \cos^2 50^\circ = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula de reducere la primul cadran pentru sinusul unghiurilor suplementare, sin⁡(180∘−x)=sin⁡x\sin(180^\circ - x) = \sin x:
sin⁡130∘=sin⁡(180∘−50∘)=sin⁡50∘\sin 130^\circ = \sin(180^\circ - 50^\circ) = \sin 50^\circ

(2p)

  • Înlocuim în expresie și aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
sin⁡2130∘+cos⁡250∘=sin⁡250∘+cos⁡250∘=1\sin^2 130^\circ + \cos^2 50^\circ = \sin^2 50^\circ + \cos^2 50^\circ = 1

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(36−2−4)A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -2 & -4 \end{pmatrix}, O2=(0000)O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

b) Arătați că A⋅A+A=O2A \cdot A + A = O_2. (5p)

c) Demonstrați că există o infinitate de matrice X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) astfel încât det⁡(X+I2)=det⁡X\det(X + I_2) = \det X. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣36−2−4∣=3⋅(−4)−6⋅(−2)\det A = \begin{vmatrix} 3 & 6 \\ -2 & -4 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-4) - 6 \cdot (-2)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
det⁡A=−12−(−12)=−12+12=0\det A = -12 - (-12) = -12 + 12 = 0

(2p)


b)

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(36−2−4)(36−2−4)=(3⋅3+6⋅(−2)3⋅6+6⋅(−4)−2⋅3+(−4)⋅(−2)−2⋅6+(−4)⋅(−4))A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -2 & -4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -2 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + 6 \cdot (-2) & 3 \cdot 6 + 6 \cdot (-4) \\ -2 \cdot 3 + (-4) \cdot (-2) & -2 \cdot 6 + (-4) \cdot (-4) \end{pmatrix} A2=(9−1218−24−6+8−12+16)=(−3−624)=−AA^2 = \begin{pmatrix} 9 - 12 & 18 - 24 \\ -6 + 8 & -12 + 16 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & -6 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} = -A
  • Adunăm matricea AA:
A⋅A+A=(−3−624)+(36−2−4)=(−3+3−6+62−24−4)A \cdot A + A = \begin{pmatrix} -3 & -6 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -2 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 + 3 & -6 + 6 \\ 2 - 2 & 4 - 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Finalizăm adunarea:
A⋅A+A=(0000)=O2A \cdot A + A = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = O_2

(2p)


c)

  • Fie X=(xyzt)∈M2(R)X = \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}). Atunci:
X+I2=(xyzt)+(1001)=(x+1yzt+1)X + I_2 = \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 1 & y \\ z & t + 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Determinantul matricei XX este det⁡X=xt−yz\det X = xt - yz.
  • Determinantul matricei X+I2X + I_2 este:
det⁡(X+I2)=(x+1)(t+1)−yz=xt+x+t+1−yz=(xt−yz)+x+t+1=det⁡X+x+t+1\det(X + I_2) = (x + 1)(t + 1) - yz = xt + x + t + 1 - yz = (xt - yz) + x + t + 1 = \det X + x + t + 1
  • Relația det⁡(X+I2)=det⁡X\det(X + I_2) = \det X este echivalentă cu:
det⁡X+x+t+1=det⁡X  ⟺  x+t+1=0  ⟺  x+t=−1\det X + x + t + 1 = \det X \iff x + t + 1 = 0 \iff x + t = -1
  • Deoarece există o infinitate de numere reale xx și tt care satisfac t=−1−xt = -1 - x (iar y,z∈Ry, z \in \mathbb{R} pot fi alese arbitrar), rezultă că există o infinitate de matrice X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) care verifică egalitatea cerută (de exemplu, orice matrice de forma X=(x00−1−x)X = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & -1 - x \end{pmatrix}, cu x∈Rx \in \mathbb{R}).

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=−xy+x+yx * y = -xy + x + y.

a) Arătați că 1∗2=11 * 2 = 1. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=−(x−1)(y−1)+1x * y = -(x - 1)(y - 1) + 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care 3x∗5x=13^x * 5^x = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii pentru x=1x = 1 și y=2y = 2:
1∗2=−1⋅2+1+21 * 2 = -1 \cdot 2 + 1 + 2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=−2+3=11 * 2 = -2 + 3 = 1

(2p)


b)

  • Dezvoltăm membrul drept al identității:
−(x−1)(y−1)+1=−(xy−x−y+1)+1=−xy+x+y−1+1-(x - 1)(y - 1) + 1 = -(xy - x - y + 1) + 1 = -xy + x + y - 1 + 1

(2p)

  • Reducem termenii liberi:
−xy+x+y−1+1=−xy+x+y=x∗y-xy + x + y - 1 + 1 = -xy + x + y = x * y
  • Prin urmare, x∗y=−(x−1)(y−1)+1x * y = -(x - 1)(y - 1) + 1, pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


c)

  • Folosind forma demonstrată la punctul b), ecuația devine:
3x∗5x=−(3x−1)(5x−1)+13^x * 5^x = -(3^x - 1)(5^x - 1) + 1
  • Egalăm cu 11:
−(3x−1)(5x−1)+1=1  ⟺  −(3x−1)(5x−1)=0  ⟺  (3x−1)(5x−1)=0-(3^x - 1)(5^x - 1) + 1 = 1 \iff -(3^x - 1)(5^x - 1) = 0 \iff (3^x - 1)(5^x - 1) = 0

(3p)

  • Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:

    • 3x−1=0  ⟺  3x=1=30  ⟺  x=03^x - 1 = 0 \iff 3^x = 1 = 3^0 \iff x = 0
    • 5x−1=0  ⟺  5x=1=50  ⟺  x=05^x - 1 = 0 \iff 5^x = 1 = 5^0 \iff x = 0
  • Concluzie: unicul număr real căutat este x=0x = 0.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x4−2x2−63f(x) = x^4 - 2x^2 - 63.

a) Arătați că f′(x)=4x(x−1)(x+1)f'(x) = 4x(x - 1)(x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Calculați lim⁡x→3f(x)x2−9\lim_{x \to 3} \frac{f(x)}{x^2 - 9}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm termen cu termen funcția polinomială:
f′(x)=(x4)′−2(x2)′−(63)′=4x3−4xf'(x) = (x^4)' - 2(x^2)' - (63)' = 4x^3 - 4x

(2p)

  • Dăm factor comun pe 4x4x și descompunem diferența de pătrate:
f′(x)=4x(x2−1)=4x(x−1)(x+1),∀x∈Rf'(x) = 4x(x^2 - 1) = 4x(x - 1)(x + 1), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)


b)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul de abscisă x=2x = 2:
f(2)=24−2⋅22−63=16−8−63=8−63=−55f(2) = 2^4 - 2 \cdot 2^2 - 63 = 16 - 8 - 63 = 8 - 63 = -55
  • Calculăm panta tangentei, adică derivata în punctul x=2x = 2:
f′(2)=4⋅2⋅(2−1)⋅(2+1)=8⋅1⋅3=24f'(2) = 4 \cdot 2 \cdot (2 - 1) \cdot (2 + 1) = 8 \cdot 1 \cdot 3 = 24

(2p)

  • Ecuația tangentei la grafic în punctul (2,f(2))(2, f(2)) este:
y−f(2)=f′(2)(x−2)  ⟺  y−(−55)=24(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2) \iff y - (-55) = 24(x - 2) y+55=24x−48  ⟺  y=24x−103y + 55 = 24x - 48 \iff y = 24x - 103

(3p)


c)

  • Observăm că la numitor avem 32−9=03^2 - 9 = 0, iar la numărător f(3)=34−2⋅32−63=81−18−63=0f(3) = 3^4 - 2 \cdot 3^2 - 63 = 81 - 18 - 63 = 0, fiind o nedeterminare de tipul [00]\left[\frac{0}{0}\right].
  • Metoda 1 (Descompunere în factori):
    • Notăm t=x2t = x^2. Ecuația t2−2t−63=0t^2 - 2t - 63 = 0 are rădăcinile t1=9t_1 = 9 și t2=−7t_2 = -7, deci:
f(x)=(x2−9)(x2+7)f(x) = (x^2 - 9)(x^2 + 7)
  • Înlocuim în limită și simplificăm prin factorul nenul x2−9x^2 - 9:
lim⁡x→3f(x)x2−9=lim⁡x→3(x2−9)(x2+7)x2−9=lim⁡x→3(x2+7)=32+7=9+7=16\lim_{x \to 3} \frac{f(x)}{x^2 - 9} = \lim_{x \to 3} \frac{(x^2 - 9)(x^2 + 7)}{x^2 - 9} = \lim_{x \to 3} (x^2 + 7) = 3^2 + 7 = 9 + 7 = 16

(3p)

  • Metoda 2 (Regula lui l’Hôpital):
    • Aplicând regula lui l’Hôpital pentru cazul [00]\left[\frac{0}{0}\right]:
lim⁡x→3f(x)x2−9=lim⁡x→3f′(x)(x2−9)′=lim⁡x→34x(x−1)(x+1)2x=lim⁡x→32(x−1)(x+1)=2⋅(3−1)⋅(3+1)=2⋅2⋅4=16\lim_{x \to 3} \frac{f(x)}{x^2 - 9} = \lim_{x \to 3} \frac{f'(x)}{(x^2 - 9)'} = \lim_{x \to 3} \frac{4x(x - 1)(x + 1)}{2x} = \lim_{x \to 3} 2(x - 1)(x + 1) = 2 \cdot (3 - 1) \cdot (3 + 1) = 2 \cdot 2 \cdot 4 = 16

(2p)


2. Se consideră funcțiile F:(−1,∞)→RF: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, F(x)=x2x+1F(x) = \frac{x^2}{x + 1} și f:(−1,∞)→Rf: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1−1(x+1)2f(x) = 1 - \frac{1}{(x + 1)^2}.

a) Demonstrați că funcția FF este o primitivă a funcției ff. (5p)

b) Calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a>1a > 1, pentru care ∫1af(x)F(x) dx=ln⁡83\int_1^a \frac{f(x)}{F(x)} \, dx = \ln \frac{8}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția FF este derivabilă pe (−1,∞)(-1, \infty) ca raport de funcții derivabile.
  • Calculăm derivata funcției FF:
F′(x)=(x2x+1)′=(x2)′(x+1)−x2(x+1)′(x+1)2=2x(x+1)−x2⋅1(x+1)2=2x2+2x−x2(x+1)2=x2+2x(x+1)2F'(x) = \left(\frac{x^2}{x + 1}\right)' = \frac{(x^2)'(x + 1) - x^2(x + 1)'}{(x + 1)^2} = \frac{2x(x + 1) - x^2 \cdot 1}{(x + 1)^2} = \frac{2x^2 + 2x - x^2}{(x + 1)^2} = \frac{x^2 + 2x}{(x + 1)^2}

(2p)

  • Pe de altă parte, aducem funcția f(x)f(x) la același numitor:
f(x)=1−1(x+1)2=(x+1)2−1(x+1)2=x2+2x+1−1(x+1)2=x2+2x(x+1)2f(x) = 1 - \frac{1}{(x + 1)^2} = \frac{(x + 1)^2 - 1}{(x + 1)^2} = \frac{x^2 + 2x + 1 - 1}{(x + 1)^2} = \frac{x^2 + 2x}{(x + 1)^2}
  • Deoarece F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty), funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(3p)


b)

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff, aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01f(x) dx=F(x)∣01=F(1)−F(0)\int_0^1 f(x) \, dx = \left. F(x) \right|_0^1 = F(1) - F(0)

(3p)

  • Calculăm valorile primitivei în capete:
F(1)=121+1=12F(1) = \frac{1^2}{1 + 1} = \frac{1}{2} F(0)=020+1=0F(0) = \frac{0^2}{0 + 1} = 0
  • Obținem:
∫01f(x) dx=12−0=12\int_0^1 f(x) \, dx = \frac{1}{2} - 0 = \frac{1}{2}

(2p)


c)

  • Pentru orice x∈[1,a]x \in [1, a], avem F(x)=x2x+1>0F(x) = \frac{x^2}{x + 1} > 0 și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x). Integrala devine:
∫1af(x)F(x) dx=∫1aF′(x)F(x) dx=ln⁡(F(x))∣1a=ln⁡(F(a))−ln⁡(F(1))\int_1^a \frac{f(x)}{F(x)} \, dx = \int_1^a \frac{F'(x)}{F(x)} \, dx = \left. \ln(F(x)) \right|_1^a = \ln(F(a)) - \ln(F(1))

(3p)

  • Deoarece F(1)=12F(1) = \frac{1}{2}, avem:
ln⁡(F(a))−ln⁡12=ln⁡(2F(a))\ln(F(a)) - \ln\frac{1}{2} = \ln(2F(a))
  • Egalăm cu valoarea dată în enunț:
ln⁡(2F(a))=ln⁡83  ⟺  2F(a)=83  ⟺  F(a)=43\ln(2F(a)) = \ln \frac{8}{3} \iff 2F(a) = \frac{8}{3} \iff F(a) = \frac{4}{3}
  • Înlocuim formula lui F(a)F(a):
a2a+1=43  ⟺  3a2=4(a+1)  ⟺  3a2−4a−4=0\frac{a^2}{a + 1} = \frac{4}{3} \iff 3a^2 = 4(a + 1) \iff 3a^2 - 4a - 4 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−4)2−4⋅3⋅(−4)=16+48=64=82\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-4) = 16 + 48 = 64 = 8^2 a1=4+82⋅3=126=2a_1 = \frac{4 + 8}{2 \cdot 3} = \frac{12}{6} = 2 a2=4−86=−46=−23a_2 = \frac{4 - 8}{6} = -\frac{4}{6} = -\frac{2}{3}
  • Deoarece a>1a > 1, valoarea căutată este a=2a = 2.

(2p)