BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 7

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 25⋅(23+1)−(2−43)=0\frac{2}{5} \cdot \left(\frac{2}{3} + 1\right) - \left(2 - \frac{4}{3}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul din prima paranteză aducând la numitor comun:
23+1=2+33=53\frac{2}{3} + 1 = \frac{2 + 3}{3} = \frac{5}{3}
  • Înmulțim cu fracția 25\frac{2}{5}:
25⋅(23+1)=25⋅53=23\frac{2}{5} \cdot \left(\frac{2}{3} + 1\right) = \frac{2}{5} \cdot \frac{5}{3} = \frac{2}{3}

(2p)

  • Calculăm termenul din a doua paranteză:
2−43=6−43=232 - \frac{4}{3} = \frac{6 - 4}{3} = \frac{2}{3}
  • Efectuăm scăderea finală:
23−23=0\frac{2}{3} - \frac{2}{3} = 0

(3p)


2. Determinați numărul real mm pentru care graficul funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−mx+3f(x) = x^2 - mx + 3 conține punctul A(2,5)A(2, 5). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(2,5)A(2, 5) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(2)=5f(2) = 5:
f(2)=22−m⋅2+3=4−2m+3=7−2mf(2) = 2^2 - m \cdot 2 + 3 = 4 - 2m + 3 = 7 - 2m
  • Egalăm cu 55:
7−2m=57 - 2m = 5

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară în mm:
2m=7−5  ⟺  2m=2  ⟺  m=12m = 7 - 5 \iff 2m = 2 \iff m = 1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+4−x=2\sqrt{x+4} - x = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm radicalul:
x+4=x+2\sqrt{x+4} = x + 2
  • Condițiile de existență și compatibilitate sunt x+4≥0  ⟺  x≥−4x + 4 \ge 0 \iff x \ge -4 și x+2≥0  ⟺  x≥−2x + 2 \ge 0 \iff x \ge -2, deci x∈[−2,∞)x \in [-2, \infty).
  • Ridicăm ambele părți la pătrat:
x+4=(x+2)2  ⟺  x+4=x2+4x+4x + 4 = (x + 2)^2 \iff x + 4 = x^2 + 4x + 4

(2p)

  • Reducem termenii asemenea:
x2+3x=0  ⟺  x(x+3)=0x^2 + 3x = 0 \iff x(x + 3) = 0
  • Obținem soluțiile posibile:

    • x=−3x = -3, care nu convine deoarece nu satisface condiția x≥−2x \ge -2 (verificare: −3+4−(−3)=1+3=4≠2\sqrt{-3+4} - (-3) = 1 + 3 = 4 \neq 2).
    • x=0x = 0, care convine deoarece 0≥−20 \ge -2 (verificare: 0+4−0=2−0=2\sqrt{0+4} - 0 = 2 - 0 = 2).
  • Concluzie: soluția reală este x=0x = 0.

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifrele egale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Numerele de două cifre cu cifrele egale sunt de forma aa‾\overline{aa}, unde a∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9}a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}:
    • {11,22,33,44,55,66,77,88,99}\{11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99\}.
  • Numărul cazurilor favorabile este 99.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=990=110p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,1)A(-1, 1) și B(2,−2)B(2, -2). Determinați numărul real aa, știind că punctele AA, BB și C(4,a)C(4, a) sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta dreptei ABAB este:
mAB=yB−yAxB−xA=−2−12−(−1)=−33=−1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{-2 - 1}{2 - (-1)} = \frac{-3}{3} = -1

(2p)

  • Panta segmentului determinat de punctele AA și C(4,a)C(4, a) este:
mAC=yC−yAxC−xA=a−14−(−1)=a−15m_{AC} = \frac{y_C - y_A}{x_C - x_A} = \frac{a - 1}{4 - (-1)} = \frac{a - 1}{5}
  • Punctele AA, BB și CC sunt coliniare dacă și numai dacă pantele sunt egale:
mAC=mAB  ⟺  a−15=−1m_{AC} = m_{AB} \iff \frac{a - 1}{5} = -1
  • Rezolvăm ecuația:
a−1=−5  ⟺  a=−4a - 1 = -5 \iff a = -4

(3p)


6. Diagonala pătratului MNPQMNPQ are lungimea de 626\sqrt{2}. Calculați perimetrul acestui pătrat. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie l=MNl = MN lungimea laturii pătratului. Diagonala unui pătrat de latură ll este dată de formula:
d=l2d = l\sqrt{2}
  • Înlocuim lungimea diagonalei din ipoteză:
l2=62  ⟺  l=6l\sqrt{2} = 6\sqrt{2} \iff l = 6

(2p)

  • Perimetrul pătratului MNPQMNPQ este:
PMNPQ=4⋅l=4⋅6=24\mathcal{P}_{MNPQ} = 4 \cdot l = 4 \cdot 6 = 24

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1101)A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B=(1011)B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡(A−B)=1\det(A - B) = 1. (5p)

b) Demonstrați că matricea C=A⋅A+B⋅BC = A \cdot A + B \cdot B nu este inversabilă. (5p)

c) Determinați numerele reale xx și yy pentru care A⋅X=X⋅BA \cdot X = X \cdot B, unde X=(12xy)X = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ x & y \end{pmatrix}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm diferența matricelor AA și BB:
A−B=(1101)−(1011)=(1−11−00−11−1)=(01−10)A - B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 1 & 1 - 0 \\ 0 - 1 & 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei A−BA - B:
det⁡(A−B)=∣01−10∣=0⋅0−1⋅(−1)=0−(−1)=1\det(A - B) = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 0 \cdot 0 - 1 \cdot (-1) = 0 - (-1) = 1

(2p)


b)

  • Calculăm produsele A2=A⋅AA^2 = A \cdot A și B2=B⋅BB^2 = B \cdot B:
A2=(1101)(1101)=(1⋅1+1⋅01⋅1+1⋅10⋅1+1⋅00⋅1+1⋅1)=(1201)A^2 = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot 0 & 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \\ 0 \cdot 1 + 1 \cdot 0 & 0 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} B2=(1011)(1011)=(1⋅1+0⋅11⋅0+0⋅11⋅1+1⋅11⋅0+1⋅1)=(1021)B^2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 0 \cdot 1 & 1 \cdot 0 + 0 \cdot 1 \\ 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot 0 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}
  • Suma celor două produse este matricea CC:
C=A2+B2=(1201)+(1021)=(2222)C = A^2 + B^2 = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei CC:
det⁡C=∣2222∣=2⋅2−2⋅2=4−4=0\det C = \begin{vmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 2 \cdot 2 = 4 - 4 = 0
  • Deoarece det⁡C=0\det C = 0, matricea CC nu este inversabilă.

(2p)


c)

  • Calculăm produsul A⋅XA \cdot X:
A⋅X=(1101)(12xy)=(1+x2+yxy)A \cdot X = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ x & y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + x & 2 + y \\ x & y \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul X⋅BX \cdot B:
X⋅B=(12xy)(1011)=(1⋅1+2⋅11⋅0+2⋅1x⋅1+y⋅1x⋅0+y⋅1)=(32x+yy)X \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ x & y \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 0 + 2 \cdot 1 \\ x \cdot 1 + y \cdot 1 & x \cdot 0 + y \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ x + y & y \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cele două matrice:
(1+x2+yxy)=(32x+yy)\begin{pmatrix} 1 + x & 2 + y \\ x & y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ x + y & y \end{pmatrix}
  • Egalând elementele corespondente:

    • 1+x=3  ⟹  x=21 + x = 3 \implies x = 2
    • 2+y=2  ⟹  y=02 + y = 2 \implies y = 0
    • x=x+y  ⟹  2=2+0x = x + y \implies 2 = 2 + 0 (verificat)
    • y=y  ⟹  0=0y = y \implies 0 = 0 (verificat)
  • Numerele reale căutate sunt x=2x = 2 și y=0y = 0.

(3p)


2. Pe mulțimea M=(0,∞)M = (0, \infty) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xy+1x+yx * y = \frac{xy + 1}{x + y}.

a) Arătați că 1∗1=11 * 1 = 1. (5p)

b) Determinați numărul x∈Mx \in M pentru care x∗2=32x * 2 = \frac{3}{2}. (5p)

c) Calculați lg⁡2∗lg⁡4∗lg⁡6∗lg⁡8∗lg⁡10\lg 2 * \lg 4 * \lg 6 * \lg 8 * \lg 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii pentru x=1x = 1 și y=1y = 1:
1∗1=1⋅1+11+11 * 1 = \frac{1 \cdot 1 + 1}{1 + 1}

(3p)

  • Efectuăm calculul:
1∗1=1+12=22=11 * 1 = \frac{1 + 1}{2} = \frac{2}{2} = 1

(2p)


b)

  • Scriem relația x∗2=32x * 2 = \frac{3}{2} folosind formula legii de compoziție:
2x+1x+2=32\frac{2x + 1}{x + 2} = \frac{3}{2}

(3p)

  • Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
2(2x+1)=3(x+2)  ⟺  4x+2=3x+62(2x + 1) = 3(x + 2) \iff 4x + 2 = 3x + 6 4x−3x=6−2  ⟺  x=44x - 3x = 6 - 2 \iff x = 4
  • Deoarece 4∈(0,∞)=M4 \in (0, \infty) = M, numărul găsit convine.

(2p)


c)

  • Observăm că pentru orice x∈Mx \in M, avem:
x∗1=x⋅1+1x+1=x+1x+1=1x * 1 = \frac{x \cdot 1 + 1}{x + 1} = \frac{x + 1}{x + 1} = 1

(2p)

  • Deoarece lg⁡10=1\lg 10 = 1 și legea este asociativă, putem grupa operația astfel:
lg⁡2∗lg⁡4∗lg⁡6∗lg⁡8∗lg⁡10=(lg⁡2∗lg⁡4∗lg⁡6∗lg⁡8)∗lg⁡10\lg 2 * \lg 4 * \lg 6 * \lg 8 * \lg 10 = (\lg 2 * \lg 4 * \lg 6 * \lg 8) * \lg 10
  • Numerele 2,4,6,82, 4, 6, 8 sunt strict mai mari decât 11, deci logaritmii lor zecimali sunt strict pozitivi: lg⁡2,lg⁡4,lg⁡6,lg⁡8∈(0,∞)=M\lg 2, \lg 4, \lg 6, \lg 8 \in (0, \infty) = M.
  • Deoarece legea este internă pe MM, compunerea u=lg⁡2∗lg⁡4∗lg⁡6∗lg⁡8u = \lg 2 * \lg 4 * \lg 6 * \lg 8 este un element din MM.
  • Folosind proprietatea u∗1=1u * 1 = 1, obținem:
u∗lg⁡10=u∗1=1u * \lg 10 = u * 1 = 1
  • Deci valoarea expresiei este 11.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)={x2020+1,x∈(0,1]x+1x,x∈(1,∞)f(x) = \begin{cases} x^{2020} + 1, & x \in (0, 1] \\ \frac{x + 1}{x}, & x \in (1, \infty) \end{cases}.

a) Arătați că funcția ff este continuă în x0=1x_0 = 1. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția f′f' este crescătoare pe (1,∞)(1, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm limita la stânga în punctul x0=1x_0 = 1:
lim⁡x↗1f(x)=lim⁡x↗1(x2020+1)=12020+1=1+1=2\lim_{x \nearrow 1} f(x) = \lim_{x \nearrow 1} (x^{2020} + 1) = 1^{2020} + 1 = 1 + 1 = 2

(2p)

  • Calculăm limita la dreapta în punctul x0=1x_0 = 1:
lim⁡x↘1f(x)=lim⁡x↘1x+1x=1+11=2\lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \searrow 1} \frac{x + 1}{x} = \frac{1 + 1}{1} = 2
  • Valoarea funcției în 11 este f(1)=12020+1=2f(1) = 1^{2020} + 1 = 2.
  • Deoarece lim⁡x↗1f(x)=lim⁡x↘1f(x)=f(1)=2\lim_{x \nearrow 1} f(x) = \lim_{x \searrow 1} f(x) = f(1) = 2, funcția ff este continuă în punctul x0=1x_0 = 1.

(3p)


b)

  • Pentru a determina asimptota spre +∞+\infty, calculăm limita funcției spre +∞+\infty:
lim⁡x→∞f(x)=lim⁡x→∞x+1x=lim⁡x→∞(1+1x)=1+0=1\lim_{x \to \infty} f(x) = \lim_{x \to \infty} \frac{x + 1}{x} = \lim_{x \to \infty} \left(1 + \frac{1}{x}\right) = 1 + 0 = 1

(3p)

  • Limita este finită, deci dreapta de ecuație y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c)

  • Pentru x∈(1,∞)x \in (1, \infty), funcția are forma:
f(x)=x+1x=1+1xf(x) = \frac{x + 1}{x} = 1 + \frac{1}{x}
  • Derivata de ordinul întâi este:
f′(x)=(1+1x)′=−1x2f'(x) = \left(1 + \frac{1}{x}\right)' = -\frac{1}{x^2}
  • Calculăm derivata de ordinul al doilea pe (1,∞)(1, \infty):
f′′(x)=(−1x2)′=(−x−2)′=2x−3=2x3f''(x) = \left(-\frac{1}{x^2}\right)' = \left(-x^{-2}\right)' = 2x^{-3} = \frac{2}{x^3}

(3p)

  • Deoarece x∈(1,∞)x \in (1, \infty), avem x>0  ⟹  x3>0x > 0 \implies x^3 > 0, prin urmare:
f′′(x)=2x3>0,∀x∈(1,∞)f''(x) = \frac{2}{x^3} > 0, \quad \forall x \in (1, \infty)
  • Deoarece f′′(x)>0f''(x) > 0 pe intervalul (1,∞)(1, \infty), derivata f′f' este strict crescătoare (deci crescătoare) pe (1,∞)(1, \infty).

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=exxf(x) = \frac{e^x}{x} și g:(0,∞)→Rg: (0, \infty) \to \mathbb{R}, g(x)=exln⁡xg(x) = e^x \ln x.

a) Arătați că ∫12xf(x) dx=e(e−1)\int_1^2 x f(x) \, dx = e(e - 1). (5p)

b) Calculați ∫ee2g(x)xex dx\int_e^{e^2} \frac{g(x)}{x e^x} \, dx. (5p)

c) Demonstrați că ∫1e(f(x)+g(x)) dx=ee\int_1^e (f(x) + g(x)) \, dx = e^e. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=exxf(x) = \frac{e^x}{x} în integrală:
∫12xf(x) dx=∫12x⋅exx dx=∫12ex dx\int_1^2 x f(x) \, dx = \int_1^2 x \cdot \frac{e^x}{x} \, dx = \int_1^2 e^x \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
ex∣12=e2−e1=e(e−1)\left. e^x \right|_1^2 = e^2 - e^1 = e(e - 1)

(2p)


b)

  • Înlocuim expresia funcției g(x)=exln⁡xg(x) = e^x \ln x în integrală:
∫ee2g(x)xex dx=∫ee2exln⁡xxex dx=∫ee2ln⁡xx dx\int_e^{e^2} \frac{g(x)}{x e^x} \, dx = \int_e^{e^2} \frac{e^x \ln x}{x e^x} \, dx = \int_e^{e^2} \frac{\ln x}{x} \, dx
  • Deoarece (ln⁡x)′=1x(\ln x)' = \frac{1}{x}, avem:
∫ee2ln⁡xx dx=ln⁡2x2∣ee2\int_e^{e^2} \frac{\ln x}{x} \, dx = \left. \frac{\ln^2 x}{2} \right|_e^{e^2}

(3p)

  • Calculăm valorile în capetele de integrare:
(ln⁡e2)22−(ln⁡e)22=222−122=4−12=32\frac{(\ln e^2)^2}{2} - \frac{(\ln e)^2}{2} = \frac{2^2}{2} - \frac{1^2}{2} = \frac{4 - 1}{2} = \frac{3}{2}

(2p)


c)

  • Integrala devine:
∫1e(f(x)+g(x)) dx=∫1eexx dx+∫1eexln⁡x dx\int_1^e (f(x) + g(x)) \, dx = \int_1^e \frac{e^x}{x} \, dx + \int_1^e e^x \ln x \, dx
  • Integrăm prin părți a doua integrală, considerând u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫1eexln⁡x dx=(exln⁡x)∣1e−∫1eexx dx\int_1^e e^x \ln x \, dx = \left. \left(e^x \ln x\right) \right|_1^e - \int_1^e \frac{e^x}{x} \, dx
  • Înlocuind în integrala sumei:
∫1e(f(x)+g(x)) dx=∫1eexx dx+(exln⁡x)∣1e−∫1eexx dx=(exln⁡x)∣1e\int_1^e (f(x) + g(x)) \, dx = \int_1^e \frac{e^x}{x} \, dx + \left. \left(e^x \ln x\right) \right|_1^e - \int_1^e \frac{e^x}{x} \, dx = \left. \left(e^x \ln x\right) \right|_1^e

(3p)

  • Calculăm valoarea expresiei în capetele de integrare:
(exln⁡x)∣1e=eeln⁡e−e1ln⁡1=ee⋅1−e⋅0=ee\left. \left(e^x \ln x\right) \right|_1^e = e^e \ln e - e^1 \ln 1 = e^e \cdot 1 - e \cdot 0 = e^e

(2p)