Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calculați primul termen al unei progresii geometrice (bn)n≥1 în care b3=12 și rația q=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Termenul general al unei progresii geometrice (bn)n≥1 cu primul termen b1 și rația q este dat de formula bn=b1⋅qn−1. Pentru n=3:
b3=b1⋅q2
- Înlocuim datele din ipoteză:
12=b1⋅22⟺4b1=12
(3p)
- Împărțim prin 4 și obținem:
b1=412=3
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x+1. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x pentru care f(x)≥f(1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției f în punctul x=1:
f(1)=2⋅1+1=3
- Inecuația f(x)≥f(1) devine:
2x+1≥3⟺2x≥2⟺x≥1
(3p)
- Scriem mulțimea soluțiilor sub formă de interval:
x∈[1,∞)
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log5(x+1)=log5(11−x). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Impunem condițiile de existență pentru argumentele logaritmilor:
{x+1>011−x>0⟺{x>−1x<11⟹x∈(−1,11)
- Datorită injectivității funcției logaritmice cu baza 5, egalăm argumentele:
x+1=11−x⟺2x=10
(3p)
- Rezolvăm ecuația liniară:
x=5
- Deoarece 5∈(−1,11), soluția este validă.
(2p)
4. Calculați C119−C112. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm proprietatea combinărilor complementare Cnk=Cnn−k:
C119=C1111−9=C112
(3p)
C119−C112=C112−C112=0
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−3,4), B(1,0) și C(5,4). Arătați că triunghiul ABC este dreptunghic isoscel. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm lungimile laturilor triunghiului folosind formula distanței dintre două puncte:
AB=(1−(−3))2+(0−4)2=42+(−4)2=16+16=32=42
BC=(5−1)2+(4−0)2=42+42=16+16=32=42
AC=(5−(−3))2+(4−4)2=82+02=64=8
(3p)
- Deoarece AB=BC=42, triunghiul ABC este isoscel.
- Verificăm relația lui Pitagora:
AB2+BC2=(42)2+(42)2=32+32=64=82=AC2
- Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABC este dreptunghic în vârful B. Prin urmare, triunghiul ABC este dreptunghic isoscel.
(2p)
6. Arătați că cos45∘sin135∘=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Folosim formula de reducere la primul cadran pentru unghiuri suplementare sin(180∘−x)=sinx:
sin135∘=sin(180∘−45∘)=sin45∘
(2p)
- Înlocuim în raportul dat:
cos45∘sin135∘=cos45∘sin45∘
- Deoarece sin45∘=cos45∘=22, raportul este:
2222=1
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A=(3−42−3).
a) Arătați că detA=−1. (5p)
b) Demonstrați că A⋅A⋅A=A. (5p)
c) Determinați matricea X∈M2(R), astfel încât A⋅X=I2+3A. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Calculăm determinantul matricei A de ordinul 2:
detA=3−42−3=3⋅(−3)−2⋅(−4)
(3p)
detA=−9−(−8)=−9+8=−1
(2p)
b)
- Calculăm mai întâi produsul A2=A⋅A:
A2=(3−42−3)(3−42−3)=(3⋅3+2⋅(−4)−4⋅3+(−3)⋅(−4)3⋅2+2⋅(−3)−4⋅2+(−3)⋅(−3))
A2=(9−8−12+126−6−8+9)=(1001)=I2
(3p)
- Datorită asociativității înmulțirii matricelor, avem:
A⋅A⋅A=(A⋅A)⋅A=A2⋅A=I2⋅A=A
(2p)
c)
- Deoarece detA=−1=0, matricea A este inversabilă.
- Din A2=I2, adică A⋅A=I2, rezultă că inversa matricei A este chiar ea însăși:
A−1=A
(2p)
- Înmulțim ecuația matriceală A⋅X=I2+3A la stânga cu A−1:
A−1⋅(A⋅X)=A−1⋅(I2+3A)⟺X=A⋅(I2+3A)
- Aplicăm distributivitatea înmulțirii față de adunare:
X=A⋅I2+3(A⋅A)=A+3I2
- Calculăm componentele matricei X:
X=(3−42−3)+3(1001)=(3−42−3)+(3003)=(6−420)
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=xy−2x−2y+6
a) Arătați că 2∗2020=2. (5p)
b) Demonstrați că x∗y=(x−2)(y−2)+2, pentru orice numere reale x și y. (5p)
c) Determinați numerele naturale m și n pentru care m∗n=13. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Înlocuim x=2 și y=2020 în legea de compoziție:
2∗2020=2⋅2020−2⋅2−2⋅2020+6
(3p)
- Reducem termenii opuși 2⋅2020−2⋅2020=0:
2∗2020=−4+6=2
(2p)
b)
(x−2)(y−2)+2=xy−2x−2y+4+2
(3p)
- Reducem termenii asemenea:
=xy−2x−2y+6=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(2p)
c)
- Utilizând forma demonstrată la punctul anterior, ecuația m∗n=13 devine:
(m−2)(n−2)+2=13⟺(m−2)(n−2)=11
(2p)
-
Deoarece m,n∈N, factorii m−2 și n−2 sunt numere întregi mai mari sau egale cu −2.
-
Numărul 11 este prim, iar divizorii săi întregi mai mari sau egale cu −2 sunt doar 1 și 11.
-
Analizăm cele două cazuri posibile:
{m−2=1⟹m=3n−2=11⟹n=13
{m−2=11⟹m=13n−2=1⟹n=3
-
Deoarece ambele numere 3 și 13 sunt naturale, obținem soluțiile:
(m,n)=(3,13)sau(m,n)=(13,3)
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2(x−1)ex.
a) Arătați că f′(x)=2xex, x∈R. (5p)
b) Calculați limx→0xf′(x). (5p)
c) Demonstrați că xex≥ex−1, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′⋅v+u⋅v′:
f′(x)=(2(x−1))′⋅ex+2(x−1)⋅(ex)′
f′(x)=2ex+2(x−1)ex
(3p)
- Dăm factor comun pe 2ex:
f′(x)=2ex(1+x−1)=2xex
pentru orice x∈R.
(2p)
b)
- Înlocuim expresia derivatei f′(x)=2xex în limită:
x→0limxf′(x)=x→0limx2xex
(3p)
- Simplificăm factorul nenul x:
=x→0lim2ex=2e0=2⋅1=2
(2p)
c)
- Aflăm punctele de extrem ale funcției f:
f′(x)=0⟺2xex=0
Deoarece ex>0 pentru orice x∈R, obținem rădăcina unică x=0.
- Semnul derivatei:
- Pentru x∈(−∞,0], f′(x)≤0⟹f este descrescătoare pe (−∞,0].
- Pentru x∈[0,∞), f′(x)≥0⟹f este crescătoare pe [0,∞).
(2p)
- Rezultă că x=0 este punct de minim global pe R, prin urmare:
f(x)≥f(0),∀x∈R
- Calculăm valoarea minimului:
f(0)=2(0−1)e0=−2
- Înlocuim expresia funcției:
2(x−1)ex≥−2⟺(x−1)ex≥−1
xex−ex≥−1⟺xex≥ex−1
pentru orice număr real x.
(3p)
2. Se consideră funcția f:(−4,∞)→R, f(x)=x+4x+2.
a) Arătați că ∫02(x+4)f(x)dx=6. (5p)
b) Calculați ∫−20f(x)dx. (5p)
c) Demonstrați că ∫−3af′(x)f′′(x)dx=2((a+4)41−1), pentru orice a∈(−3,∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Înlocuim expresia funcției f(x):
(x+4)f(x)=(x+4)⋅x+4x+2=x+2
- Calculăm integrala definită:
∫02(x+4)f(x)dx=∫02(x+2)dx=[2x2+2x]02
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(222+2⋅2)−0=24+4=2+4=6
(2p)
b)
- Rescriem funcția f(x) sub o formă direct integrabilă:
f(x)=x+4x+2=x+4x+4−2=1−x+42
- Calculăm integrala definită:
∫−20f(x)dx=∫−20(1−x+42)dx=[x−2ln(x+4)]−20
(3p)
- Calculăm valorile la capetele de integrare:
=(0−2ln4)−(−2−2ln(−2+4))=−2ln(22)+2+2ln2=−4ln2+2+2ln2=2−2ln2
(2p)
c)
- Observăm că derivata funcției (f′(x))2 este:
((f′(x))2)′=2f′(x)⋅f′′(x)
- Integrând ambele părți pe intervalul [−3,a], obținem:
∫−3af′(x)f′′(x)dx=21∫−3a2f′(x)f′′(x)dx=21[(f′(x))2]−3a=21((f′(a))2−(f′(−3))2)
(3p)
- Calculăm prima derivată a funcției f:
f′(x)=(x+4x+2)′=(x+4)21⋅(x+4)−(x+2)⋅1=(x+4)22
- Evaluăm pătratul derivatei în punctele x=a și x=−3:
(f′(a))2=((a+4)22)2=(a+4)44
(f′(−3))2=((−3+4)22)2=(12)2=4
- Înlocuim valorile în integrală:
∫−3af′(x)f′′(x)dx=21((a+4)44−4)=2((a+4)41−1)
pentru orice a∈(−3,∞).
(2p)