BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 6

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați primul termen al unei progresii geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} în care b3=12b_3 = 12 și rația q=2q = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Termenul general al unei progresii geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} cu primul termen b1b_1 și rația qq este dat de formula bn=b1⋅qn−1b_n = b_1 \cdot q^{n-1}. Pentru n=3n = 3:
b3=b1⋅q2b_3 = b_1 \cdot q^2
  • Înlocuim datele din ipoteză:
12=b1⋅22  ⟺  4b1=1212 = b_1 \cdot 2^2 \iff 4b_1 = 12

(3p)

  • Împărțim prin 44 și obținem:
b1=124=3b_1 = \frac{12}{4} = 3

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care f(x)≥f(1)f(x) \ge f(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în punctul x=1x = 1:
f(1)=2⋅1+1=3f(1) = 2 \cdot 1 + 1 = 3
  • Inecuația f(x)≥f(1)f(x) \ge f(1) devine:
2x+1≥3  ⟺  2x≥2  ⟺  x≥12x + 1 \ge 3 \iff 2x \ge 2 \iff x \ge 1

(3p)

  • Scriem mulțimea soluțiilor sub formă de interval:
x∈[1,∞)x \in [1, \infty)

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(x+1)=log⁡5(11−x)\log_5(x + 1) = \log_5(11 - x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență pentru argumentele logaritmilor:
{x+1>011−x>0  ⟺  {x>−1x<11  ⟹  x∈(−1,11)\begin{cases} x + 1 > 0 \\ 11 - x > 0 \end{cases} \iff \begin{cases} x > -1 \\ x < 11 \end{cases} \implies x \in (-1, 11)
  • Datorită injectivității funcției logaritmice cu baza 55, egalăm argumentele:
x+1=11−x  ⟺  2x=10x + 1 = 11 - x \iff 2x = 10

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
x=5x = 5
  • Deoarece 5∈(−1,11)5 \in (-1, 11), soluția este validă.

(2p)


4. Calculați C119−C112C_{11}^9 - C_{11}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea combinărilor complementare Cnk=Cnn−kC_n^k = C_n^{n - k}:
C119=C1111−9=C112C_{11}^9 = C_{11}^{11 - 9} = C_{11}^2

(3p)

  • Scăderea devine:
C119−C112=C112−C112=0C_{11}^9 - C_{11}^2 = C_{11}^2 - C_{11}^2 = 0

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−3,4)A(-3, 4), B(1,0)B(1, 0) și C(5,4)C(5, 4). Arătați că triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului folosind formula distanței dintre două puncte:
AB=(1−(−3))2+(0−4)2=42+(−4)2=16+16=32=42AB = \sqrt{(1 - (-3))^2 + (0 - 4)^2} = \sqrt{4^2 + (-4)^2} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2} BC=(5−1)2+(4−0)2=42+42=16+16=32=42BC = \sqrt{(5 - 1)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2} AC=(5−(−3))2+(4−4)2=82+02=64=8AC = \sqrt{(5 - (-3))^2 + (4 - 4)^2} = \sqrt{8^2 + 0^2} = \sqrt{64} = 8

(3p)

  • Deoarece AB=BC=42AB = BC = 4\sqrt{2}, triunghiul ABCABC este isoscel.
  • Verificăm relația lui Pitagora:
AB2+BC2=(42)2+(42)2=32+32=64=82=AC2AB^2 + BC^2 = (4\sqrt{2})^2 + (4\sqrt{2})^2 = 32 + 32 = 64 = 8^2 = AC^2
  • Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABCABC este dreptunghic în vârful BB. Prin urmare, triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel.

(2p)


6. Arătați că sin⁡135∘cos⁡45∘=1\frac{\sin 135^\circ}{\cos 45^\circ} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula de reducere la primul cadran pentru unghiuri suplementare sin⁡(180∘−x)=sin⁡x\sin(180^\circ - x) = \sin x:
sin⁡135∘=sin⁡(180∘−45∘)=sin⁡45∘\sin 135^\circ = \sin(180^\circ - 45^\circ) = \sin 45^\circ

(2p)

  • Înlocuim în raportul dat:
sin⁡135∘cos⁡45∘=sin⁡45∘cos⁡45∘\frac{\sin 135^\circ}{\cos 45^\circ} = \frac{\sin 45^\circ}{\cos 45^\circ}
  • Deoarece sin⁡45∘=cos⁡45∘=22\sin 45^\circ = \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, raportul este:
2222=1\frac{\frac{\sqrt{2}}{2}}{\frac{\sqrt{2}}{2}} = 1

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A=(32−4−3)A = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -4 & -3 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)

b) Demonstrați că A⋅A⋅A=AA \cdot A \cdot A = A. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), astfel încât A⋅X=I2+3AA \cdot X = I_2 + 3A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA de ordinul 2:
det⁡A=∣32−4−3∣=3⋅(−3)−2⋅(−4)\det A = \begin{vmatrix} 3 & 2 \\ -4 & -3 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-3) - 2 \cdot (-4)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
det⁡A=−9−(−8)=−9+8=−1\det A = -9 - (-8) = -9 + 8 = -1

(2p)


b)

  • Calculăm mai întâi produsul A2=A⋅AA^2 = A \cdot A:
A2=(32−4−3)(32−4−3)=(3⋅3+2⋅(−4)3⋅2+2⋅(−3)−4⋅3+(−3)⋅(−4)−4⋅2+(−3)⋅(−3))A^2 = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -4 & -3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -4 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + 2 \cdot (-4) & 3 \cdot 2 + 2 \cdot (-3) \\ -4 \cdot 3 + (-3) \cdot (-4) & -4 \cdot 2 + (-3) \cdot (-3) \end{pmatrix} A2=(9−86−6−12+12−8+9)=(1001)=I2A^2 = \begin{pmatrix} 9 - 8 & 6 - 6 \\ -12 + 12 & -8 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(3p)

  • Datorită asociativității înmulțirii matricelor, avem:
A⋅A⋅A=(A⋅A)⋅A=A2⋅A=I2⋅A=AA \cdot A \cdot A = (A \cdot A) \cdot A = A^2 \cdot A = I_2 \cdot A = A

(2p)


c)

  • Deoarece det⁡A=−1≠0\det A = -1 \neq 0, matricea AA este inversabilă.
  • Din A2=I2A^2 = I_2, adică A⋅A=I2A \cdot A = I_2, rezultă că inversa matricei AA este chiar ea însăși:
A−1=AA^{-1} = A

(2p)

  • Înmulțim ecuația matriceală A⋅X=I2+3AA \cdot X = I_2 + 3A la stânga cu A−1A^{-1}:
A−1⋅(A⋅X)=A−1⋅(I2+3A)  ⟺  X=A⋅(I2+3A)A^{-1} \cdot (A \cdot X) = A^{-1} \cdot (I_2 + 3A) \iff X = A \cdot (I_2 + 3A)
  • Aplicăm distributivitatea înmulțirii față de adunare:
X=A⋅I2+3(A⋅A)=A+3I2X = A \cdot I_2 + 3(A \cdot A) = A + 3I_2
  • Calculăm componentele matricei XX:
X=(32−4−3)+3(1001)=(32−4−3)+(3003)=(62−40)X = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -4 & -3 \end{pmatrix} + 3\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -4 & -3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 2 \\ -4 & 0 \end{pmatrix}

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−2x−2y+6x * y = xy - 2x - 2y + 6

a) Arătați că 2∗2020=22 * 2020 = 2. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x−2)(y−2)+2x * y = (x - 2)(y - 2) + 2, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele naturale mm și nn pentru care m∗n=13m * n = 13. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=2020y = 2020 în legea de compoziție:
2∗2020=2⋅2020−2⋅2−2⋅2020+62 * 2020 = 2 \cdot 2020 - 2 \cdot 2 - 2 \cdot 2020 + 6

(3p)

  • Reducem termenii opuși 2⋅2020−2⋅2020=02 \cdot 2020 - 2 \cdot 2020 = 0:
2∗2020=−4+6=22 * 2020 = -4 + 6 = 2

(2p)


b)

  • Dezvoltăm membrul drept:
(x−2)(y−2)+2=xy−2x−2y+4+2(x - 2)(y - 2) + 2 = xy - 2x - 2y + 4 + 2

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
=xy−2x−2y+6=x∗y= xy - 2x - 2y + 6 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


c)

  • Utilizând forma demonstrată la punctul anterior, ecuația m∗n=13m * n = 13 devine:
(m−2)(n−2)+2=13  ⟺  (m−2)(n−2)=11(m - 2)(n - 2) + 2 = 13 \iff (m - 2)(n - 2) = 11

(2p)

  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, factorii m−2m - 2 și n−2n - 2 sunt numere întregi mai mari sau egale cu −2-2.

  • Numărul 1111 este prim, iar divizorii săi întregi mai mari sau egale cu −2-2 sunt doar 11 și 1111.

  • Analizăm cele două cazuri posibile:

    • Cazul 1:
    {m−2=1  ⟹  m=3n−2=11  ⟹  n=13\begin{cases} m - 2 = 1 \implies m = 3 \\ n - 2 = 11 \implies n = 13 \end{cases}
    • Cazul 2:
    {m−2=11  ⟹  m=13n−2=1  ⟹  n=3\begin{cases} m - 2 = 11 \implies m = 13 \\ n - 2 = 1 \implies n = 3 \end{cases}
  • Deoarece ambele numere 33 și 1313 sunt naturale, obținem soluțiile:

(m,n)=(3,13)sau(m,n)=(13,3)(m, n) = (3, 13) \quad \text{sau} \quad (m, n) = (13, 3)

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2(x−1)exf(x) = 2(x - 1)e^x.

a) Arătați că f′(x)=2xexf'(x) = 2xe^x, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→0f′(x)x\lim_{x \to 0} \frac{f'(x)}{x}. (5p)

c) Demonstrați că xex≥ex−1xe^x \ge e^x - 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′⋅v+u⋅v′(u \cdot v)' = u' \cdot v + u \cdot v':
f′(x)=(2(x−1))′⋅ex+2(x−1)⋅(ex)′f'(x) = (2(x - 1))' \cdot e^x + 2(x - 1) \cdot (e^x)' f′(x)=2ex+2(x−1)exf'(x) = 2e^x + 2(x - 1)e^x

(3p)

  • Dăm factor comun pe 2ex2e^x:
f′(x)=2ex(1+x−1)=2xexf'(x) = 2e^x (1 + x - 1) = 2xe^x

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


b)

  • Înlocuim expresia derivatei f′(x)=2xexf'(x) = 2xe^x în limită:
lim⁡x→0f′(x)x=lim⁡x→02xexx\lim_{x \to 0} \frac{f'(x)}{x} = \lim_{x \to 0} \frac{2xe^x}{x}

(3p)

  • Simplificăm factorul nenul xx:
=lim⁡x→02ex=2e0=2⋅1=2= \lim_{x \to 0} 2e^x = 2e^0 = 2 \cdot 1 = 2

(2p)


c)

  • Aflăm punctele de extrem ale funcției ff:
f′(x)=0  ⟺  2xex=0f'(x) = 0 \iff 2xe^x = 0

Deoarece ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, obținem rădăcina unică x=0x = 0.

  • Semnul derivatei:
    • Pentru x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
    • Pentru x∈[0,∞)x \in [0, \infty), f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este crescătoare pe [0,∞)[0, \infty).

(2p)

  • Rezultă că x=0x = 0 este punct de minim global pe R\mathbb{R}, prin urmare:
f(x)≥f(0),∀x∈Rf(x) \ge f(0), \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Calculăm valoarea minimului:
f(0)=2(0−1)e0=−2f(0) = 2(0 - 1)e^0 = -2
  • Înlocuim expresia funcției:
2(x−1)ex≥−2  ⟺  (x−1)ex≥−12(x - 1)e^x \ge -2 \iff (x - 1)e^x \ge -1
  • Desfacem paranteza:
xex−ex≥−1  ⟺  xex≥ex−1xe^x - e^x \ge -1 \iff xe^x \ge e^x - 1

pentru orice număr real xx.

(3p)


2. Se consideră funcția f:(−4,∞)→Rf: (-4, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+2x+4f(x) = \frac{x + 2}{x + 4}.

a) Arătați că ∫02(x+4)f(x) dx=6\int_0^2 (x + 4)f(x)\,dx = 6. (5p)

b) Calculați ∫−20f(x) dx\int_{-2}^0 f(x)\,dx. (5p)

c) Demonstrați că ∫−3af′(x)f′′(x) dx=2(1(a+4)4−1)\int_{-3}^a f'(x)f''(x)\,dx = 2\left(\frac{1}{(a + 4)^4} - 1\right), pentru orice a∈(−3,∞)a \in (-3, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
(x+4)f(x)=(x+4)⋅x+2x+4=x+2(x + 4)f(x) = (x + 4) \cdot \frac{x + 2}{x + 4} = x + 2
  • Calculăm integrala definită:
∫02(x+4)f(x) dx=∫02(x+2) dx=[x22+2x]02\int_0^2 (x + 4)f(x)\,dx = \int_0^2 (x + 2)\,dx = \left[ \frac{x^2}{2} + 2x \right]_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(222+2⋅2)−0=42+4=2+4=6= \left(\frac{2^2}{2} + 2 \cdot 2\right) - 0 = \frac{4}{2} + 4 = 2 + 4 = 6

(2p)


b)

  • Rescriem funcția f(x)f(x) sub o formă direct integrabilă:
f(x)=x+2x+4=x+4−2x+4=1−2x+4f(x) = \frac{x + 2}{x + 4} = \frac{x + 4 - 2}{x + 4} = 1 - \frac{2}{x + 4}
  • Calculăm integrala definită:
∫−20f(x) dx=∫−20(1−2x+4)dx=[x−2ln⁡(x+4)]−20\int_{-2}^0 f(x)\,dx = \int_{-2}^0 \left(1 - \frac{2}{x + 4}\right)dx = \left[ x - 2\ln(x + 4) \right]_{-2}^0

(3p)

  • Calculăm valorile la capetele de integrare:
=(0−2ln⁡4)−(−2−2ln⁡(−2+4))=−2ln⁡(22)+2+2ln⁡2=−4ln⁡2+2+2ln⁡2=2−2ln⁡2= (0 - 2\ln 4) - (-2 - 2\ln(-2 + 4)) = -2\ln(2^2) + 2 + 2\ln 2 = -4\ln 2 + 2 + 2\ln 2 = 2 - 2\ln 2

(2p)


c)

  • Observăm că derivata funcției (f′(x))2(f'(x))^2 este:
((f′(x))2)′=2f′(x)⋅f′′(x)\left((f'(x))^2\right)' = 2f'(x) \cdot f''(x)
  • Integrând ambele părți pe intervalul [−3,a][-3, a], obținem:
∫−3af′(x)f′′(x) dx=12∫−3a2f′(x)f′′(x) dx=12[(f′(x))2]−3a=12((f′(a))2−(f′(−3))2)\int_{-3}^a f'(x)f''(x)\,dx = \frac{1}{2} \int_{-3}^a 2f'(x)f''(x)\,dx = \frac{1}{2} \left[ (f'(x))^2 \right]_{-3}^a = \frac{1}{2} \left( (f'(a))^2 - (f'(-3))^2 \right)

(3p)

  • Calculăm prima derivată a funcției ff:
f′(x)=(x+2x+4)′=1⋅(x+4)−(x+2)⋅1(x+4)2=2(x+4)2f'(x) = \left(\frac{x + 2}{x + 4}\right)' = \frac{1 \cdot (x + 4) - (x + 2) \cdot 1}{(x + 4)^2} = \frac{2}{(x + 4)^2}
  • Evaluăm pătratul derivatei în punctele x=ax = a și x=−3x = -3:
(f′(a))2=(2(a+4)2)2=4(a+4)4(f'(a))^2 = \left(\frac{2}{(a + 4)^2}\right)^2 = \frac{4}{(a + 4)^4} (f′(−3))2=(2(−3+4)2)2=(21)2=4(f'(-3))^2 = \left(\frac{2}{(-3 + 4)^2}\right)^2 = \left(\frac{2}{1}\right)^2 = 4
  • Înlocuim valorile în integrală:
∫−3af′(x)f′′(x) dx=12(4(a+4)4−4)=2(1(a+4)4−1)\int_{-3}^a f'(x)f''(x)\,dx = \frac{1}{2} \left( \frac{4}{(a + 4)^4} - 4 \right) = 2 \left( \frac{1}{(a + 4)^4} - 1 \right)

pentru orice a∈(−3,∞)a \in (-3, \infty).

(2p)