BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 5

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (3−3⋅15⋅13)⋅514=1\left( 3 - 3 \cdot \frac{1}{5} \cdot \frac{1}{3} \right) \cdot \frac{5}{14} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză:
3⋅15⋅13=3⋅1⋅15⋅3=153 \cdot \frac{1}{5} \cdot \frac{1}{3} = \frac{3 \cdot 1 \cdot 1}{5 \cdot 3} = \frac{1}{5}
  • Calculăm diferența din paranteză, aducând la numitor comun:
3−15=15−15=1453 - \frac{1}{5} = \frac{15 - 1}{5} = \frac{14}{5}

(3p)

  • Înmulțim rezultatul cu 514\frac{5}{14}:
145⋅514=14⋅55⋅14=1\frac{14}{5} \cdot \frac{5}{14} = \frac{14 \cdot 5}{5 \cdot 14} = 1

(2p)


2. Determinați numerele reale mm, știind că punctul A(m,6)A(m, 6) aparține graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2f(x) = x^2 + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(m,6)A(m, 6) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(m)=6f(m) = 6:
f(m)=6  ⟺  m2+2=6f(m) = 6 \iff m^2 + 2 = 6

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
m2=6−2  ⟺  m2=4  ⟺  m2−4=0m^2 = 6 - 2 \iff m^2 = 4 \iff m^2 - 4 = 0 (m−2)(m+2)=0(m - 2)(m + 2) = 0

(2p)

  • Deducem valorile reale ale lui mm:
m=−2saum=2m = -2 \quad \text{sau} \quad m = 2

(1p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 14−x=3x+6\sqrt{14 - x} = \sqrt{3x + 6}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență ale radicalilor:
{14−x≥0  ⟹  x≤143x+6≥0  ⟹  3x≥−6  ⟹  x≥−2  ⟹  x∈[−2,14]\begin{cases} 14 - x \ge 0 \implies x \le 14 \\ 3x + 6 \ge 0 \implies 3x \ge -6 \implies x \ge -2 \end{cases} \implies x \in [-2, 14]

(1p)

  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
(14−x)2=(3x+6)2  ⟺  14−x=3x+6(\sqrt{14 - x})^2 = (\sqrt{3x + 6})^2 \iff 14 - x = 3x + 6

(2p)

  • Separăm termenii cu necunoscuta xx:
3x+x=14−6  ⟺  4x=8  ⟺  x=23x + x = 14 - 6 \iff 4x = 8 \iff x = 2
  • Verificăm apartenența la domeniul de existență: 2∈[−2,14]2 \in [-2, 14], deci soluția convine. Mulțimea soluțiilor este S={2}S = \{2\}.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să verifice inegalitatea (n−10)(11−n)≥0(n - 10)(11 - n) \ge 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile:
    • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}.
    • Numărul total de elemente este 99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90, deci sunt 90 de cazuri posibile.

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile:
    • Inegalitatea (n−10)(11−n)≥0(n - 10)(11 - n) \ge 0 se poate rescrie ca:
(n−10)(n−11)≤0(n - 10)(n - 11) \le 0
  • Soluția pe R\mathbb{R} a acestei inegalități este intervalul [10,11][10, 11].
  • Deoarece nn este număr natural de două cifre, valorile posibile sunt n∈{10,11}n \in \{10, 11\}.
  • Astfel, avem exact 2 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=290=145P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{2}{90} = \frac{1}{45}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,1)A(3, 1), B(−1,4)B(-1, 4) şi C(3,7)C(3, 7). Calculați perimetrul triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului folosind formula distanței dintre două puncte:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(−1−3)2+(4−1)2=(−4)2+32=16+9=25=5AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(-1 - 3)^2 + (4 - 1)^2} = \sqrt{(-4)^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5 AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(3−3)2+(7−1)2=02+62=36=6AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(3 - 3)^2 + (7 - 1)^2} = \sqrt{0^2 + 6^2} = \sqrt{36} = 6 BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(3−(−1))2+(7−4)2=42+32=16+9=25=5BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(3 - (-1))^2 + (7 - 4)^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(3p)

  • Perimetrul triunghiului ABCABC este suma lungimilor laturilor:
P△ABC=AB+AC+BC=5+6+5=16\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 5 + 6 + 5 = 16

(2p)


6. Arătați că sin⁡30∘cos⁡30∘+2sin⁡45∘cos⁡45∘−sin⁡60∘cos⁡60∘=1\sin 30^\circ \cos 30^\circ + 2\sin 45^\circ \cos 45^\circ - \sin 60^\circ \cos 60^\circ = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Amintim valorile funcțiilor trigonometrice uzuale:
sin⁡30∘=12,cos⁡30∘=32\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} sin⁡45∘=22,cos⁡45∘=22\sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2} sin⁡60∘=32,cos⁡60∘=12\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}

(3p)

  • Înlocuim în expresia dată:
sin⁡30∘cos⁡30∘=12⋅32=34\sin 30^\circ \cos 30^\circ = \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{3}}{4} 2sin⁡45∘cos⁡45∘=2⋅22⋅22=2⋅24=12\sin 45^\circ \cos 45^\circ = 2 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 2 \cdot \frac{2}{4} = 1 sin⁡60∘cos⁡60∘=32⋅12=34\sin 60^\circ \cos 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{1}{2} = \frac{\sqrt{3}}{4}
  • Efectuăm calculul final:
34+1−34=1\frac{\sqrt{3}}{4} + 1 - \frac{\sqrt{3}}{4} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x−3113−x)A(x) = \begin{pmatrix} x - 3 & 1 \\ 1 & 3 - x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−5\det(A(1)) = -5. (5p)

b) Demonstrați că A(x)+A(−x)=2A(0)A(x) + A(-x) = 2A(0), pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care A(x)⋅A(x)=10⋅I2A(x) \cdot A(x) = 10 \cdot I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 în matricea A(x)A(x):
A(1)=(1−3113−1)=(−2112)A(1) = \begin{pmatrix} 1 - 3 & 1 \\ 1 & 3 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):
det⁡(A(1))=∣−2112∣=(−2)⋅2−1⋅1=−4−1=−5\det(A(1)) = \begin{vmatrix} -2 & 1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = (-2) \cdot 2 - 1 \cdot 1 = -4 - 1 = -5

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem matricele A(x)A(x) și A(−x)A(-x):
A(x)=(x−3113−x)A(x) = \begin{pmatrix} x - 3 & 1 \\ 1 & 3 - x \end{pmatrix} A(−x)=(−x−3113−(−x))=(−x−3113+x)A(-x) = \begin{pmatrix} -x - 3 & 1 \\ 1 & 3 - (-x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x - 3 & 1 \\ 1 & 3 + x \end{pmatrix}

(2p)

  • Adunăm cele două matrice:
A(x)+A(−x)=((x−3)+(−x−3)1+11+1(3−x)+(3+x))=(−6226)A(x) + A(-x) = \begin{pmatrix} (x - 3) + (-x - 3) & 1 + 1 \\ 1 + 1 & (3 - x) + (3 + x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -6 & 2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}
  • Dăm factor comun pe 22:
(−6226)=2(−3113)\begin{pmatrix} -6 & 2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} -3 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

Deoarece A(0)=(0−3113−0)=(−3113)A(0) = \begin{pmatrix} 0 - 3 & 1 \\ 1 & 3 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}, deducem că:

A(x)+A(−x)=2A(0)A(x) + A(-x) = 2A(0)

pentru orice număr real xx.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm produsul A(x)⋅A(x)A(x) \cdot A(x):
A(x)⋅A(x)=(x−3113−x)(x−3113−x)A(x) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} x - 3 & 1 \\ 1 & 3 - x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x - 3 & 1 \\ 1 & 3 - x \end{pmatrix} =((x−3)2+1⋅1(x−3)⋅1+1⋅(3−x)1⋅(x−3)+(3−x)⋅11⋅1+(3−x)2)= \begin{pmatrix} (x - 3)^2 + 1 \cdot 1 & (x - 3) \cdot 1 + 1 \cdot (3 - x) \\ 1 \cdot (x - 3) + (3 - x) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (3 - x)^2 \end{pmatrix} =((x−3)2+100(x−3)2+1)= \begin{pmatrix} (x - 3)^2 + 1 & 0 \\ 0 & (x - 3)^2 + 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalitatea A(x)⋅A(x)=10⋅I2A(x) \cdot A(x) = 10 \cdot I_2 devine:
((x−3)2+100(x−3)2+1)=(100010)\begin{pmatrix} (x - 3)^2 + 1 & 0 \\ 0 & (x - 3)^2 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 0 \\ 0 & 10 \end{pmatrix} (x−3)2+1=10  ⟺  (x−3)2=9(x - 3)^2 + 1 = 10 \iff (x - 3)^2 = 9

(2p)

  • Deducem valorile posibile pentru x−3x - 3:
x−3=3  ⟹  x=6x - 3 = 3 \implies x = 6 x−3=−3  ⟹  x=0x - 3 = -3 \implies x = 0

Așadar, numerele reale căutate sunt x=0x = 0 și x=6x = 6.

(1p)


2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie:

x∗y=2x+y−3xyx * y = 2x + y - 3xy

a) Arătați că 1∗2=−21 * 2 = -2. (5p)

b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x∗(x−1)=−1x * (x - 1) = -1. (5p)

c) Dați exemplu de două numere iraționale aa și bb pentru care a∗b∈Za * b \in \mathbb{Z}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în formula legii de compoziție:
1∗2=2⋅1+2−3⋅1⋅21 * 2 = 2 \cdot 1 + 2 - 3 \cdot 1 \cdot 2

(3p)

  • Efectuăm operațiile:
1∗2=2+2−6=4−6=−21 * 2 = 2 + 2 - 6 = 4 - 6 = -2

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm x∗(x−1)x * (x - 1) conform legii de compoziție:
x∗(x−1)=2x+(x−1)−3x(x−1)=3x−1−3x2+3x=−3x2+6x−1x * (x - 1) = 2x + (x - 1) - 3x(x - 1) = 3x - 1 - 3x^2 + 3x = -3x^2 + 6x - 1

(3p)

  • Ecuația x∗(x−1)=−1x * (x - 1) = -1 devine:
−3x2+6x−1=−1  ⟺  −3x2+6x=0-3x^2 + 6x - 1 = -1 \iff -3x^2 + 6x = 0
  • Dăm factor comun pe −3x-3x:
−3x(x−2)=0  ⟺  x=0saux=2-3x(x - 2) = 0 \iff x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 2

Soluțiile reale sunt x=0x = 0 și x=2x = 2.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Căutăm două numere iraționale a,b∈R∖Qa, b \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} astfel încât:
a∗b=2a+b−3ab∈Za * b = 2a + b - 3ab \in \mathbb{Z}
  • Alegem, de exemplu:
a=2∈R∖Qșib=−22∈R∖Qa = \sqrt{2} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} \quad \text{și} \quad b = -2\sqrt{2} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}

(2p)

  • Calculăm compunerea celor două numere:
a∗b=2(2)+(−22)−3(2)(−22)=22−22+6⋅(2)2=0+6⋅2=12a * b = 2(\sqrt{2}) + (-2\sqrt{2}) - 3(\sqrt{2})(-2\sqrt{2}) = 2\sqrt{2} - 2\sqrt{2} + 6 \cdot (\sqrt{2})^2 = 0 + 6 \cdot 2 = 12

Deoarece 12∈Z12 \in \mathbb{Z}, exemplul ales verifică cerința problemei.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x5−5x4+5x3f(x) = x^5 - 5x^4 + 5x^3.

a) Arătați că f′(x)=5x2(x−3)(x−1)f'(x) = 5x^2(x - 3)(x - 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că −27≤f(x)≤1-27 \le f(x) \le 1, pentru orice x∈[0,3]x \in [0, 3]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(x5)′−5(x4)′+5(x3)′=5x4−5⋅4x3+5⋅3x2=5x4−20x3+15x2f'(x) = (x^5)' - 5(x^4)' + 5(x^3)' = 5x^4 - 5 \cdot 4x^3 + 5 \cdot 3x^2 = 5x^4 - 20x^3 + 15x^2

(2p)

  • Dăm factor comun pe 5x25x^2:
f′(x)=5x2(x2−4x+3)f'(x) = 5x^2(x^2 - 4x + 3)
  • Descompunem trinomul de gradul al doilea x2−4x+3=(x−1)(x−3)x^2 - 4x + 3 = (x - 1)(x - 3):
f′(x)=5x2(x−3)(x−1)f'(x) = 5x^2(x - 3)(x - 1)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)

(1p)

  • Calculăm f(1)f(1) și f′(1)f'(1):
f(1)=15−5⋅14+5⋅13=1−5+5=1f(1) = 1^5 - 5 \cdot 1^4 + 5 \cdot 1^3 = 1 - 5 + 5 = 1 f′(1)=5⋅12⋅(1−3)(1−1)=0f'(1) = 5 \cdot 1^2 \cdot (1 - 3)(1 - 1) = 0

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−1=0⋅(x−1)  ⟺  y−1=0  ⟺  y=1y - 1 = 0 \cdot (x - 1) \iff y - 1 = 0 \iff y = 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Analizăm semnul derivatei f′(x)=5x2(x−3)(x−1)f'(x) = 5x^2(x - 3)(x - 1) pe intervalul [0,3][0, 3]:
    • Pentru orice x∈(0,3)x \in (0, 3), avem 5x2>05x^2 > 0.
    • Semnul depinde de factorul (x−1)(x−3)(x - 1)(x - 3):
      • Pe intervalul [0,1][0, 1], x−1≤0x - 1 \le 0 și x−3<0x - 3 < 0, deci (x−1)(x−3)≥0  ⟹  f′(x)≥0(x - 1)(x - 3) \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, ceea ce arată că ff este crescătoare pe [0,1][0, 1].
      • Pe intervalul [1,3][1, 3], x−1≥0x - 1 \ge 0 și x−3≤0x - 3 \le 0, deci (x−1)(x−3)≤0  ⟹  f′(x)≤0(x - 1)(x - 3) \le 0 \implies f'(x) \le 0, ceea ce arată că ff este descrescătoare pe [1,3][1, 3].

(2p)

  • Calculăm valorile funcției în punctele cheie:
f(0)=05−5⋅04+5⋅03=0f(0) = 0^5 - 5 \cdot 0^4 + 5 \cdot 0^3 = 0 f(1)=1(punct de maxim local și absolut pe [0,3])f(1) = 1 \quad (\text{punct de maxim local și absolut pe } [0, 3]) f(3)=35−5⋅34+5⋅33=243−5⋅81+5⋅27=243−405+135=−27f(3) = 3^5 - 5 \cdot 3^4 + 5 \cdot 3^3 = 243 - 5 \cdot 81 + 5 \cdot 27 = 243 - 405 + 135 = -27

(2p)

  • Cum ff este continuă pe [0,3][0, 3], crește de la f(0)=0f(0) = 0 la f(1)=1f(1) = 1 pe [0,1][0, 1], apoi descrește de la f(1)=1f(1) = 1 la f(3)=−27f(3) = -27 pe [1,3][1, 3], deducem că cea mai mică valoare atinsă pe [0,3][0, 3] este −27-27, iar cea mai mare este 11.

Prin urmare:

−27≤f(x)≤1-27 \le f(x) \le 1

pentru orice x∈[0,3]x \in [0, 3].

(1p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}:

f(x)={x2+2x+2,x∈(−∞,0)ex+1,x∈[0,+∞)f(x) = \begin{cases} x^2 + 2x + 2, & x \in (-\infty, 0) \\ e^x + 1, & x \in [0, +\infty) \end{cases}

a) Arătaţi că ∫01f(x) dx=e\int_0^1 f(x) \, dx = e. (5p)

b) Demonstrați că funcția ff admite primitive pe R\mathbb{R}. (5p)

c) Calculați ∫−11xf(x) dx\int_{-1}^1 x f(x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Pe intervalul [0,1]⊂[0,+∞)[0, 1] \subset [0, +\infty), funcția are forma f(x)=ex+1f(x) = e^x + 1:
∫01f(x) dx=∫01(ex+1) dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (e^x + 1) \, dx

(2p)

  • Determinăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01(ex+1) dx=(ex+x)∣01=(e1+1)−(e0+0)=(e+1)−1=e\int_0^1 (e^x + 1) \, dx = (e^x + x) \Bigg|_0^1 = (e^1 + 1) - (e^0 + 0) = (e + 1) - 1 = e

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • O funcție continuă pe un interval admite primitive pe acel interval:

    • Pe intervalul (−∞,0)(-\infty, 0), f(x)=x2+2x+2f(x) = x^2 + 2x + 2 este funcție polinomială, deci este continuă.
    • Pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), f(x)=ex+1f(x) = e^x + 1 este sumă de funcții elementare (exponențială și constantă), deci este continuă.
  • Studiem continuitatea funcției ff în punctul de racordare x=0x = 0:

lim⁡x→0,x<0f(x)=lim⁡x→0,x<0(x2+2x+2)=0+0+2=2\lim_{x \to 0, x < 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x < 0} (x^2 + 2x + 2) = 0 + 0 + 2 = 2 lim⁡x→0,x>0f(x)=lim⁡x→0,x>0(ex+1)=e0+1=1+1=2\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} (e^x + 1) = e^0 + 1 = 1 + 1 = 2 f(0)=e0+1=2f(0) = e^0 + 1 = 2

(3p)

  • Deoarece lim⁡x→0,x<0f(x)=lim⁡x→0,x>0f(x)=f(0)=2\lim_{x \to 0, x < 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = f(0) = 2, funcția ff este continuă în punctul x=0x = 0.

  • Fiind continuă pe întreg domeniul R\mathbb{R}, funcția ff admite primitive pe R\mathbb{R}.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Folosind proprietatea de aditivitate a integralei față de interval, descompunem integrala:
∫−11xf(x) dx=∫−10xf(x) dx+∫01xf(x) dx\int_{-1}^1 x f(x) \, dx = \int_{-1}^0 x f(x) \, dx + \int_0^1 x f(x) \, dx

(1p)

  • Pentru prima integrală, x∈[−1,0]  ⟹  f(x)=x2+2x+2x \in [-1, 0] \implies f(x) = x^2 + 2x + 2:
∫−10x(x2+2x+2) dx=∫−10(x3+2x2+2x) dx=(x44+2x33+x2)∣−10\int_{-1}^0 x(x^2 + 2x + 2) \, dx = \int_{-1}^0 (x^3 + 2x^2 + 2x) \, dx = \left( \frac{x^4}{4} + \frac{2x^3}{3} + x^2 \right) \Bigg|_{-1}^0 =0−((−1)44+2(−1)33+(−1)2)=−(14−23+1)=−(3−8+1212)=−712= 0 - \left( \frac{(-1)^4}{4} + \frac{2(-1)^3}{3} + (-1)^2 \right) = - \left( \frac{1}{4} - \frac{2}{3} + 1 \right) = - \left( \frac{3 - 8 + 12}{12} \right) = - \frac{7}{12}

(2p)

  • Pentru a doua integrală, x∈[0,1]  ⟹  f(x)=ex+1x \in [0, 1] \implies f(x) = e^x + 1:
∫01x(ex+1) dx=∫01xex dx+∫01x dx\int_0^1 x(e^x + 1) \, dx = \int_0^1 x e^x \, dx + \int_0^1 x \, dx

Integrăm prin părți ∫01xex dx\int_0^1 x e^x \, dx cu u=x,v′=exu = x, v' = e^x:

∫01xex dx=(xex)∣01−∫01ex dx=e−(ex)∣01=e−(e−1)=1\int_0^1 x e^x \, dx = (x e^x) \Bigg|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = e - (e^x) \Bigg|_0^1 = e - (e - 1) = 1

Iar:

∫01x dx=x22∣01=12\int_0^1 x \, dx = \frac{x^2}{2} \Bigg|_0^1 = \frac{1}{2}

Deci ∫01x(ex+1) dx=1+12=32\int_0^1 x(e^x + 1) \, dx = 1 + \frac{1}{2} = \frac{3}{2}.

  • Însumăm cele două rezultate:
∫−11xf(x) dx=−712+32=−712+1812=1112\int_{-1}^1 x f(x) \, dx = -\frac{7}{12} + \frac{3}{2} = -\frac{7}{12} + \frac{18}{12} = \frac{11}{12}

(2p)