BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 4

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1+12+13+16)2−(1+12+13+16)=2\left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6}\right)^2 - \left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6}\right) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 66:
1+12+13+16=6+3+2+16=126=21 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6} = \frac{6 + 3 + 2 + 1}{6} = \frac{12}{6} = 2

(3p)

  • Înlocuim valoarea calculată în expresia dată:
(1+12+13+16)2−(1+12+13+16)=22−2=4−2=2\left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6}\right)^2 - \left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6}\right) = 2^2 - 2 = 4 - 2 = 2

(2p)


2. Se consideră x1x_1 și x2x_2 soluțiile ecuației x2−4x+m=0x^2 - 4x + m = 0, unde mm este număr real. Determinaţi numărul real mm pentru care x12+x22=2x_1^2 + x_2^2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din relațiile lui Viète pentru ecuația x2−4x+m=0x^2 - 4x + m = 0, avem:
x1+x2=−−41=4,x1x2=m1=mx_1 + x_2 = -\frac{-4}{1} = 4, \quad x_1 x_2 = \frac{m}{1} = m
  • Exprimăm suma pătratelor soluțiilor în funcție de suma și produsul lor:
x12+x22=(x1+x2)2−2x1x2=42−2m=16−2mx_1^2 + x_2^2 = (x_1 + x_2)^2 - 2x_1 x_2 = 4^2 - 2m = 16 - 2m

(3p)

  • Egalăm cu valoarea cerută și rezolvăm ecuația liniară:
16−2m=2  ⟺  2m=16−2  ⟺  2m=14  ⟺  m=716 - 2m = 2 \iff 2m = 16 - 2 \iff 2m = 14 \iff m = 7

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x+1=3x+1\sqrt{3x + 1} = 3x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiții de existență: Radicalul de ordin par impune ca expresia de sub radical să fie nenegativă: 3x+1≥0  ⟺  x≥−133x + 1 \ge 0 \iff x \ge -\frac{1}{3}. Deoarece radicalul este prin definiție pozitiv, avem și membrul drept 3x+1≥03x + 1 \ge 0.

  • Ridicăm ambii membri la pătrat:

3x+1=(3x+1)23x + 1 = (3x + 1)^2

(2p)

  • Trecem toți termenii într-un singur membru și factorizăm:
(3x+1)2−(3x+1)=0  ⟺  (3x+1)(3x+1−1)=0  ⟺  3x(3x+1)=0(3x + 1)^2 - (3x + 1) = 0 \iff (3x + 1)(3x + 1 - 1) = 0 \iff 3x(3x + 1) = 0
  • Obținem soluțiile:
3x=0  ⟹  x=0sau3x+1=0  ⟹  x=−133x = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad 3x + 1 = 0 \implies x = -\frac{1}{3}
  • Ambele valori verifică condiția x≥−13x \ge -\frac{1}{3}, deci ambele convin. Soluțiile ecuației sunt x∈{−13,0}x \in \left\{-\frac{1}{3}, 0\right\}.

(3p)


4. După o ieftinire cu 25%25\%, preţul unui obiect este 750750 de lei. Determinați preţul obiectului înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul obiectului înainte de ieftinire. Ieftinirea cu 25%25\% înseamnă:
x−25%⋅x=750  ⟺  x−25100x=750  ⟺  75100x=750x - 25\% \cdot x = 750 \iff x - \frac{25}{100}x = 750 \iff \frac{75}{100}x = 750

(3p)

  • Simplificăm prin 2525 și aflăm valoarea lui xx:
34x=750  ⟺  x=750⋅43=250⋅4=1000 lei\frac{3}{4}x = 750 \iff x = \frac{750 \cdot 4}{3} = 250 \cdot 4 = 1000 \text{ lei}

Prețul inițial al obiectului a fost 10001000 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,2)A(0, 2) şi B(8,6)B(8, 6). Determinați coordonatele punctului CC, știind că OABCOABC este paralelogram. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram OABCOABC, diagonalele OBOB și ACAC se înjumătățesc, având același mijloc MM.

(2p)

  • Coordonatele mijlocului MM al diagonalei OBOB (unde O(0,0)O(0, 0) și B(8,6)B(8, 6)) sunt:
xM=xO+xB2=0+82=4,yM=yO+yB2=0+62=3  ⟹  M(4,3)x_M = \frac{x_O + x_B}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4, \quad y_M = \frac{y_O + y_B}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3 \implies M(4, 3)
  • Deoarece M(4,3)M(4, 3) este și mijlocul diagonalei ACAC, avem:
xA+xC2=xM  ⟺  0+xC2=4  ⟺  xC=8\frac{x_A + x_C}{2} = x_M \iff \frac{0 + x_C}{2} = 4 \iff x_C = 8 yA+yC2=yM  ⟺  2+yC2=3  ⟺  2+yC=6  ⟺  yC=4\frac{y_A + y_C}{2} = y_M \iff \frac{2 + y_C}{2} = 3 \iff 2 + y_C = 6 \iff y_C = 4

Coordonatele punctului CC sunt C(8,4)C(8, 4).

(3p)


6. Arătaţi că 3cos⁡30∘+sin⁡30∘+12cos⁡90∘=2\sqrt{3}\cos 30^\circ + \sin 30^\circ + \frac{1}{2}\cos 90^\circ = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Valorile trigonometrice fundamentale sunt:
cos⁡30∘=32,sin⁡30∘=12,cos⁡90∘=0\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 90^\circ = 0

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia dată:
3cos⁡30∘+sin⁡30∘+12cos⁡90∘=3⋅32+12+12⋅0\sqrt{3}\cos 30^\circ + \sin 30^\circ + \frac{1}{2}\cos 90^\circ = \sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} + \frac{1}{2} + \frac{1}{2} \cdot 0 =32+12+0=42=2= \frac{3}{2} + \frac{1}{2} + 0 = \frac{4}{2} = 2

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(0120)A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 0 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(a)=I2+aAM(a) = I_2 + aA, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(M(1))=−1\det(M(1)) = -1. (5p)

b) Demonstrați că M(a)⋅M(b)−M(a+b)=2abM(0)M(a) \cdot M(b) - M(a+b) = 2ab M(0), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), știind că X⋅M(1)=M(0)X \cdot M(1) = M(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=1a = 1, determinăm matricea M(1)M(1):
M(1)=I2+1⋅A=(1001)+(0120)=(1121)M(1) = I_2 + 1 \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(M(1))=∣1121∣=1⋅1−2⋅1=1−2=−1\det(M(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 2 \cdot 1 = 1 - 2 = -1

(2p)


b)

  • Exprimăm produsele și matricele implicate: M(a)=I2+aAM(a) = I_2 + aA și M(b)=I2+bAM(b) = I_2 + bA, iar M(a+b)=I2+(a+b)AM(a+b) = I_2 + (a+b)A.
M(a)⋅M(b)−M(a+b)=(I2+aA)(I2+bA)−(I2+(a+b)A)M(a) \cdot M(b) - M(a+b) = (I_2 + aA)(I_2 + bA) - (I_2 + (a+b)A) =I2+bA+aA+abA2−I2−aA−bA=abA2= I_2 + bA + aA + ab A^2 - I_2 - aA - bA = ab A^2

(3p)

  • Calculăm matricea A2A^2:
A2=A⋅A=(0120)(0120)=(0⋅0+1⋅20⋅1+1⋅02⋅0+0⋅22⋅1+0⋅0)=(2002)=2I2A^2 = A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 0 + 1 \cdot 2 & 0 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \\ 2 \cdot 0 + 0 \cdot 2 & 2 \cdot 1 + 0 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = 2 I_2
  • Deoarece M(0)=I2+0⋅A=I2M(0) = I_2 + 0 \cdot A = I_2, obținem:
abA2=ab(2I2)=2abM(0)ab A^2 = ab(2I_2) = 2ab M(0)

Deci M(a)⋅M(b)−M(a+b)=2abM(0)M(a) \cdot M(b) - M(a+b) = 2ab M(0), pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)


c)

  • Determinantul matricei M(1)M(1) este det⁡(M(1))=−1≠0\det(M(1)) = -1 \neq 0, deci M(1)M(1) este inversabilă. Calculăm inversa matricei M(1)=(1121)M(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}:
(M(1))−1=1det⁡(M(1))(1−1−21)=1−1(1−1−21)=(−112−1)(M(1))^{-1} = \frac{1}{\det(M(1))} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} = \frac{1}{-1} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ 2 & -1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Din ecuația X⋅M(1)=M(0)X \cdot M(1) = M(0), înmulțind la dreapta cu (M(1))−1(M(1))^{-1} și ținând cont că M(0)=I2M(0) = I_2:
X=M(0)⋅(M(1))−1=I2⋅(M(1))−1=(M(1))−1=(−112−1)X = M(0) \cdot (M(1))^{-1} = I_2 \cdot (M(1))^{-1} = (M(1))^{-1} = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ 2 & -1 \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=4xy+4x+4y+3x * y = 4xy + 4x + 4y + 3.

a) Arătaţi că 1∗(−1)=−11 * (-1) = -1. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=4(x+1)(y+1)−1x * y = 4(x + 1)(y + 1) - 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care x∗14∗(−x)=19x * \frac{1}{4} * (-x) = 19. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=−1y = -1 în legea de compoziție:
1∗(−1)=4⋅1⋅(−1)+4⋅1+4⋅(−1)+31 * (-1) = 4 \cdot 1 \cdot (-1) + 4 \cdot 1 + 4 \cdot (-1) + 3

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗(−1)=−4+4−4+3=−11 * (-1) = -4 + 4 - 4 + 3 = -1

(2p)


b)

  • Desfacem parantezele membrului drept:
4(x+1)(y+1)−1=4(xy+x+y+1)−14(x + 1)(y + 1) - 1 = 4(xy + x + y + 1) - 1 =4xy+4x+4y+4−1=4xy+4x+4y+3= 4xy + 4x + 4y + 4 - 1 = 4xy + 4x + 4y + 3

(3p)

  • Cum această expresie coincide cu definiția legii, egalitatea:
x∗y=4(x+1)(y+1)−1x * y = 4(x + 1)(y + 1) - 1

este demonstrată pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


c)

  • Folosind forma restrânsă a legii demonstrată la punctul b), calculăm mai întâi x∗14x * \frac{1}{4}:
x∗14=4(x+1)(14+1)−1=4(x+1)⋅54−1=5(x+1)−1=5x+4x * \frac{1}{4} = 4(x + 1)\left(\frac{1}{4} + 1\right) - 1 = 4(x + 1) \cdot \frac{5}{4} - 1 = 5(x + 1) - 1 = 5x + 4
  • Calculăm compunerea celor trei termeni:
(x∗14)∗(−x)=(5x+4)∗(−x)=4((5x+4)+1)((−x)+1)−1\left(x * \frac{1}{4}\right) * (-x) = (5x + 4) * (-x) = 4((5x + 4) + 1)((-x) + 1) - 1 =4(5x+5)(1−x)−1=20(x+1)(1−x)−1=20(1−x2)−1= 4(5x + 5)(1 - x) - 1 = 20(x + 1)(1 - x) - 1 = 20(1 - x^2) - 1

(3p)

  • Egalăm cu 1919:
20(1−x2)−1=19  ⟺  20(1−x2)=20  ⟺  1−x2=1  ⟺  x2=0  ⟺  x=020(1 - x^2) - 1 = 19 \iff 20(1 - x^2) = 20 \iff 1 - x^2 = 1 \iff x^2 = 0 \iff x = 0

Soluția reală este x=0x = 0.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(−1,∞)→Rf: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4x+4x+1f(x) = \frac{x^2 + 4x + 4}{x + 1}.

a) Arătați că f′(x)=x(x+2)(x+1)2f'(x) = \frac{x(x + 2)}{(x + 1)^2}, x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}:
f′(x)=(x2+4x+4)′(x+1)−(x2+4x+4)(x+1)′(x+1)2f'(x) = \frac{(x^2 + 4x + 4)'(x + 1) - (x^2 + 4x + 4)(x + 1)'}{(x + 1)^2} =(2x+4)(x+1)−(x2+4x+4)⋅1(x+1)2= \frac{(2x + 4)(x + 1) - (x^2 + 4x + 4) \cdot 1}{(x + 1)^2}

(3p)

  • Desfacem parantezele la numărător și restrângem termenii asemenea:
=2x2+2x+4x+4−x2−4x−4(x+1)2=x2+2x(x+1)2=x(x+2)(x+1)2= \frac{2x^2 + 2x + 4x + 4 - x^2 - 4x - 4}{(x + 1)^2} = \frac{x^2 + 2x}{(x + 1)^2} = \frac{x(x + 2)}{(x + 1)^2}

pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(2p)


b)

  • Ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty este y=mx+ny = mx + n. Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x2+4x+4x(x+1)=lim⁡x→+∞x2+4x+4x2+x=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 4}{x(x + 1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 4}{x^2 + x} = 1

(2p)

  • Calculăm termenul liber nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(x2+4x+4x+1−x)n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x^2 + 4x + 4}{x + 1} - x\right) =lim⁡x→+∞x2+4x+4−x(x+1)x+1=lim⁡x→+∞x2+4x+4−x2−xx+1=lim⁡x→+∞3x+4x+1=3= \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 4 - x(x + 1)}{x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 4 - x^2 - x}{x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{3x + 4}{x + 1} = 3
  • Prin urmare, dreapta de ecuație y=x+3y = x + 3 este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


c)

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(f′(x))′=(x2+2x(x+1)2)′f''(x) = (f'(x))' = \left(\frac{x^2 + 2x}{(x + 1)^2}\right)' =(x2+2x)′(x+1)2−(x2+2x)((x+1)2)′(x+1)4= \frac{(x^2 + 2x)' (x + 1)^2 - (x^2 + 2x) ((x + 1)^2)'}{(x + 1)^4} =(2x+2)(x+1)2−(x2+2x)⋅2(x+1)(x+1)4= \frac{(2x + 2)(x + 1)^2 - (x^2 + 2x) \cdot 2(x + 1)}{(x + 1)^4}
  • Simplificăm cu un factor (x+1)≠0(x + 1) \neq 0:
=2(x+1)(x+1)−2(x2+2x)(x+1)3=2(x2+2x+1)−2x2−4x(x+1)3=2(x+1)3= \frac{2(x + 1)(x + 1) - 2(x^2 + 2x)}{(x + 1)^3} = \frac{2(x^2 + 2x + 1) - 2x^2 - 4x}{(x + 1)^3} = \frac{2}{(x + 1)^3}

(2p)

  • Deoarece x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty), avem x+1>0x + 1 > 0, deci (x+1)3>0(x + 1)^3 > 0. Rezultă că:
f′′(x)=2(x+1)3>0,pentru orice x∈(−1,∞)f''(x) = \frac{2}{(x + 1)^3} > 0, \quad \text{pentru orice } x \in (-1, \infty)

Deoarece derivata a doua este strict pozitivă pe întreg domeniul de definiție, funcția ff este convexă pe intervalul (−1,∞)(-1, \infty).

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1x2+1f(x) = x^2 + \frac{1}{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫01(x2+1)(f(x)−x2) dx=1\int_0^1 (x^2 + 1)(f(x) - x^2)\,dx = 1. (5p)

b) Calculați ∫−11xf(x) dx\int_{-1}^1 x f(x)\,dx. (5p)

c) Determinaţi numărul natural nn, ştiind că ∫01f(x) dx=π4+n−13\int_0^1 f(x)\,dx = \frac{\pi}{4} + \frac{n-1}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Din formula funcției, observăm că:
f(x)−x2=1x2+1f(x) - x^2 = \frac{1}{x^2 + 1}

Expresia din integrală devine:

(x2+1)(f(x)−x2)=(x2+1)⋅1x2+1=1(x^2 + 1)(f(x) - x^2) = (x^2 + 1) \cdot \frac{1}{x^2 + 1} = 1

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01(x2+1)(f(x)−x2) dx=∫011 dx=x∣01=1−0=1\int_0^1 (x^2 + 1)(f(x) - x^2)\,dx = \int_0^1 1\,dx = \left. x \right|_0^1 = 1 - 0 = 1

(3p)


b)

  • Exprimăm integrandul xf(x)x f(x):
xf(x)=x(x2+1x2+1)=x3+xx2+1x f(x) = x \left(x^2 + \frac{1}{x^2 + 1}\right) = x^3 + \frac{x}{x^2 + 1}

(2p)

  • Calculăm integrala folosind proprietatea primitivelor:
∫−11xf(x) dx=∫−11(x3+12⋅2xx2+1) dx=(x44+12ln⁡(x2+1))∣−11\int_{-1}^1 x f(x)\,dx = \int_{-1}^1 \left(x^3 + \frac{1}{2} \cdot \frac{2x}{x^2 + 1}\right)\,dx = \left. \left(\frac{x^4}{4} + \frac{1}{2} \ln(x^2 + 1)\right) \right|_{-1}^1
  • Evaluăm la extremități:
=(144+12ln⁡(12+1))−((−1)44+12ln⁡((−1)2+1))= \left(\frac{1^4}{4} + \frac{1}{2}\ln(1^2 + 1)\right) - \left(\frac{(-1)^4}{4} + \frac{1}{2}\ln((-1)^2 + 1)\right) =(14+12ln⁡2)−(14+12ln⁡2)=0= \left(\frac{1}{4} + \frac{1}{2}\ln 2\right) - \left(\frac{1}{4} + \frac{1}{2}\ln 2\right) = 0

(Notă didactică: Funcția g(x)=xf(x)g(x) = x f(x) este impară pe intervalul simetric [−1,1][-1, 1], deoarece g(−x)=(−x)f(−x)=−xf(x)=−g(x)g(-x) = (-x) f(-x) = -x f(x) = -g(x), așadar integrala sa pe [−1,1][-1, 1] este nulă).

(3p)


c)

  • Calculăm integrala definită ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x)\,dx:
∫01f(x) dx=∫01(x2+1x2+1) dx=(x33+arctg⁡x)∣01\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left(x^2 + \frac{1}{x^2 + 1}\right)\,dx = \left. \left(\frac{x^3}{3} + \operatorname{arctg} x\right) \right|_0^1 =(133+arctg⁡1)−(0+arctg⁡0)=13+π4= \left(\frac{1^3}{3} + \operatorname{arctg} 1\right) - \left(0 + \operatorname{arctg} 0\right) = \frac{1}{3} + \frac{\pi}{4}

(3p)

  • Egalăm cu expresia din enunț:
π4+13=π4+n−13  ⟺  n−13=13  ⟺  n−1=1  ⟺  n=2\frac{\pi}{4} + \frac{1}{3} = \frac{\pi}{4} + \frac{n - 1}{3} \iff \frac{n - 1}{3} = \frac{1}{3} \iff n - 1 = 1 \iff n = 2

Cum nn este număr natural, soluția este n=2n = 2.

(2p)