Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că ( 5 + 1 2 ) ( 5 − 1 2 ) = 99 4 \left(5 + \frac{1}{2}\right)\left(5 - \frac{1}{2}\right) = \frac{99}{4} ( 5 + 2 1 ) ( 5 − 2 1 ) = 4 99 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Calcul direct al parantezelor):
Aducem la același numitor termenii din fiecare paranteză:
5 + 1 2 = 10 + 1 2 = 11 2 5 + \frac{1}{2} = \frac{10 + 1}{2} = \frac{11}{2} 5 + 2 1 = 2 10 + 1 = 2 11
(2p)
Calculăm a doua paranteză și efectuăm produsul:
5 − 1 2 = 10 − 1 2 = 9 2 ⟹ ( 5 + 1 2 ) ( 5 − 1 2 ) = 11 2 ⋅ 9 2 = 99 4 5 - \frac{1}{2} = \frac{10 - 1}{2} = \frac{9}{2} \implies \left(5 + \frac{1}{2}\right)\left(5 - \frac{1}{2}\right) = \frac{11}{2} \cdot \frac{9}{2} = \frac{99}{4} 5 − 2 1 = 2 10 − 1 = 2 9 ⟹ ( 5 + 2 1 ) ( 5 − 2 1 ) = 2 11 ⋅ 2 9 = 4 99
(3p)
Metoda 2 (Formula diferenței de pătrate):
Folosind formula ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 (a + b)(a - b) = a^2 - b^2 ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 , avem:
( 5 + 1 2 ) ( 5 − 1 2 ) = 5 2 − ( 1 2 ) 2 = 25 − 1 4 = 100 − 1 4 = 99 4 \left(5 + \frac{1}{2}\right)\left(5 - \frac{1}{2}\right) = 5^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 = 25 - \frac{1}{4} = \frac{100 - 1}{4} = \frac{99}{4} ( 5 + 2 1 ) ( 5 − 2 1 ) = 5 2 − ( 2 1 ) 2 = 25 − 4 1 = 4 100 − 1 = 4 99
2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 3 x + 4 f(x) = 3x + 4 f ( x ) = 3 x + 4 și g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = 8 − x g(x) = 8 - x g ( x ) = 8 − x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a găsi punctul de intersecție a graficelor G f ∩ G g G_f \cap G_g G f ∩ G g , egalăm expresiile celor două funcții:
f ( x ) = g ( x ) ⟺ 3 x + 4 = 8 − x f(x) = g(x) \iff 3x + 4 = 8 - x f ( x ) = g ( x ) ⟺ 3 x + 4 = 8 − x
Trecem termenii cu x x x în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
3 x + x = 8 − 4 ⟺ 4 x = 4 ⟺ x = 1 3x + x = 8 - 4 \iff 4x = 4 \iff x = 1 3 x + x = 8 − 4 ⟺ 4 x = 4 ⟺ x = 1
(3p)
Determinăm ordonata punctului calculând valoarea funcției în x = 1 x = 1 x = 1 :
y = f ( 1 ) = 3 ⋅ 1 + 4 = 7 ( sau y = g ( 1 ) = 8 − 1 = 7 ) y = f(1) = 3 \cdot 1 + 4 = 7 \quad (\text{sau } y = g(1) = 8 - 1 = 7) y = f ( 1 ) = 3 ⋅ 1 + 4 = 7 ( sau y = g ( 1 ) = 8 − 1 = 7 )
Coordonatele punctului de intersecție sunt ( 1 , 7 ) (1, 7) ( 1 , 7 ) .
(2p)
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 5 ( 2 x + 1 ) = 2 \log_5(2x + 1) = 2 log 5 ( 2 x + 1 ) = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Condiție de existență:
Argumentul logaritmului trebuie să fie strict pozitiv:
2 x + 1 > 0 ⟺ 2 x > − 1 ⟺ x > − 1 2 2x + 1 > 0 \iff 2x > -1 \iff x > -\frac{1}{2} 2 x + 1 > 0 ⟺ 2 x > − 1 ⟺ x > − 2 1
Aplicăm definiția logaritmului (log a b = c ⟺ b = a c \log_a b = c \iff b = a^c log a b = c ⟺ b = a c ):
2 x + 1 = 5 2 ⟺ 2 x + 1 = 25 2x + 1 = 5^2 \iff 2x + 1 = 25 2 x + 1 = 5 2 ⟺ 2 x + 1 = 25
(3p)
Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2 x = 24 ⟺ x = 12 2x = 24 \iff x = 12 2 x = 24 ⟺ x = 12
Verificăm condiția de existență: 12 > − 1 2 12 > -\frac{1}{2} 12 > − 2 1 , deci valoarea convine. Soluția ecuației este x = 12 x = 12 x = 12 .
(2p)
4. După o ieftinire cu 10 % 10\% 10% , preţul unei tablete este 630 630 630 de lei. Determinați prețul tabletei înainte de ieftinire. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu p p p prețul tabletei înainte de ieftinire.
Ieftinirea cu 10 % 10\% 10% înseamnă scăderea a 10 % ⋅ p 10\% \cdot p 10% ⋅ p din prețul inițial:
p − 10 % ⋅ p = 630 ⟺ p − 10 100 p = 630 ⟺ 90 100 p = 630 p - 10\% \cdot p = 630 \iff p - \frac{10}{100}p = 630 \iff \frac{90}{100}p = 630 p − 10% ⋅ p = 630 ⟺ p − 100 10 p = 630 ⟺ 100 90 p = 630
(3p)
Simplificăm fracția și îl aflăm pe p p p :
9 10 p = 630 ⟺ p = 630 ⋅ 10 9 = 70 ⋅ 10 = 700 lei \frac{9}{10}p = 630 \iff p = \frac{630 \cdot 10}{9} = 70 \cdot 10 = 700 \text{ lei} 10 9 p = 630 ⟺ p = 9 630 ⋅ 10 = 70 ⋅ 10 = 700 lei
Prețul inițial al tabletei a fost 700 700 700 de lei.
(2p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , 1 ) A(3, 1) A ( 3 , 1 ) şi B ( 3 , 5 ) B(3, 5) B ( 3 , 5 ) . Calculați lungimea segmentului A M AM A M , unde M M M este mijlocul segmentului A B AB A B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Conform baremului oficial):
Punctele A A A și B B B au aceeași abscisă (x A = x B = 3 x_A = x_B = 3 x A = x B = 3 ), deci segmentul A B AB A B este vertical:
A B = ∣ y B − y A ∣ = ∣ 5 − 1 ∣ = 4 AB = |y_B - y_A| = |5 - 1| = 4 A B = ∣ y B − y A ∣ = ∣5 − 1∣ = 4
(2p)
Deoarece punctul M M M este mijlocul segmentului A B AB A B , segmentul A M AM A M are jumătate din lungimea lui A B AB A B :
A M = A B 2 = 4 2 = 2 AM = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2 A M = 2 A B = 2 4 = 2
(3p)
Metoda 2 (Calculul coordonatelor lui M M M ):
Coordonatele mijlocului M M M al segmentului A B AB A B sunt:
x M = x A + x B 2 = 3 + 3 2 = 3 , y M = y A + y B 2 = 1 + 5 2 = 3 ⟹ M ( 3 , 3 ) x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + 3}{2} = 3, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 \implies M(3, 3) x M = 2 x A + x B = 2 3 + 3 = 3 , y M = 2 y A + y B = 2 1 + 5 = 3 ⟹ M ( 3 , 3 )
Lungimea segmentului A M AM A M este:
A M = ( x M − x A ) 2 + ( y M − y A ) 2 = ( 3 − 3 ) 2 + ( 3 − 1 ) 2 = 0 + 2 2 = 2 AM = \sqrt{(x_M - x_A)^2 + (y_M - y_A)^2} = \sqrt{(3 - 3)^2 + (3 - 1)^2} = \sqrt{0 + 2^2} = 2 A M = ( x M − x A ) 2 + ( y M − y A ) 2 = ( 3 − 3 ) 2 + ( 3 − 1 ) 2 = 0 + 2 2 = 2
6. Arătați că cos 2 45 ∘ − sin 2 30 ∘ = 1 4 \cos^2 45^\circ - \sin^2 30^\circ = \frac{1}{4} cos 2 4 5 ∘ − sin 2 3 0 ∘ = 4 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Valorile trigonometrice fundamentale din tabel sunt:
cos 45 ∘ = 2 2 , sin 30 ∘ = 1 2 \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2} cos 4 5 ∘ = 2 2 , sin 3 0 ∘ = 2 1
(2p)
Ridicăm la pătrat și efectuăm scăderea:
cos 2 45 ∘ − sin 2 30 ∘ = ( 2 2 ) 2 − ( 1 2 ) 2 = 2 4 − 1 4 = 1 4 \cos^2 45^\circ - \sin^2 30^\circ = \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{2}{4} - \frac{1}{4} = \frac{1}{4} cos 2 4 5 ∘ − sin 2 3 0 ∘ = ( 2 2 ) 2 − ( 2 1 ) 2 = 4 2 − 4 1 = 4 1
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele M = ( 8 6 6 5 ) M = \begin{pmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{pmatrix} M = ( 8 6 6 5 ) și A ( a ) = ( 2 + a 2 2 1 + a ) A(a) = \begin{pmatrix} 2+a & 2 \\ 2 & 1+a \end{pmatrix} A ( a ) = ( 2 + a 2 2 1 + a ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det M = 4 \det M = 4 det M = 4 . (5p)
b) Arătați că A ( a ) ⋅ A ( − a ) + a 2 I 2 = M A(a) \cdot A(-a) + a^2 I_2 = M A ( a ) ⋅ A ( − a ) + a 2 I 2 = M , pentru orice număr real a a a , unde I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) . (5p)
c) Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) , știind că M ⋅ X = A ( 0 ) M \cdot X = A(0) M ⋅ X = A ( 0 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm determinantul matricei M M M :
det M = ∣ 8 6 6 5 ∣ = 8 ⋅ 5 − 6 ⋅ 6 \det M = \begin{vmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{vmatrix} = 8 \cdot 5 - 6 \cdot 6 det M = 8 6 6 5 = 8 ⋅ 5 − 6 ⋅ 6
(3p)
det M = 40 − 36 = 4 \det M = 40 - 36 = 4 det M = 40 − 36 = 4
(2p)
b)
Pentru un număr real a a a , scriem matricele A ( a ) A(a) A ( a ) și A ( − a ) A(-a) A ( − a ) :
A ( a ) = ( 2 + a 2 2 1 + a ) , A ( − a ) = ( 2 − a 2 2 1 − a ) A(a) = \begin{pmatrix} 2+a & 2 \\ 2 & 1+a \end{pmatrix}, \quad A(-a) = \begin{pmatrix} 2-a & 2 \\ 2 & 1-a \end{pmatrix} A ( a ) = ( 2 + a 2 2 1 + a ) , A ( − a ) = ( 2 − a 2 2 1 − a )
Înmulțim cele două matrice:
A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( ( 2 + a ) ( 2 − a ) + 2 ⋅ 2 ( 2 + a ) ⋅ 2 + 2 ( 1 − a ) 2 ( 2 − a ) + ( 1 + a ) ⋅ 2 2 ⋅ 2 + ( 1 + a ) ( 1 − a ) ) A(a) \cdot A(-a) = \begin{pmatrix} (2+a)(2-a) + 2 \cdot 2 & (2+a) \cdot 2 + 2(1-a) \\ 2(2-a) + (1+a) \cdot 2 & 2 \cdot 2 + (1+a)(1-a) \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( ( 2 + a ) ( 2 − a ) + 2 ⋅ 2 2 ( 2 − a ) + ( 1 + a ) ⋅ 2 ( 2 + a ) ⋅ 2 + 2 ( 1 − a ) 2 ⋅ 2 + ( 1 + a ) ( 1 − a ) )
Calculăm fiecare element folosind formulele de calcul prescurtat:
( 1 , 1 ) : ( 4 − a 2 ) + 4 = 8 − a 2 (1, 1): (4 - a^2) + 4 = 8 - a^2 ( 1 , 1 ) : ( 4 − a 2 ) + 4 = 8 − a 2
( 1 , 2 ) : 4 + 2 a + 2 − 2 a = 6 (1, 2): 4 + 2a + 2 - 2a = 6 ( 1 , 2 ) : 4 + 2 a + 2 − 2 a = 6
( 2 , 1 ) : 4 − 2 a + 2 + 2 a = 6 (2, 1): 4 - 2a + 2 + 2a = 6 ( 2 , 1 ) : 4 − 2 a + 2 + 2 a = 6
( 2 , 2 ) : 4 + ( 1 − a 2 ) = 5 − a 2 (2, 2): 4 + (1 - a^2) = 5 - a^2 ( 2 , 2 ) : 4 + ( 1 − a 2 ) = 5 − a 2
A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( 8 − a 2 6 6 5 − a 2 ) A(a) \cdot A(-a) = \begin{pmatrix} 8 - a^2 & 6 \\ 6 & 5 - a^2 \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( 8 − a 2 6 6 5 − a 2 )
(3p)
Adunăm a 2 I 2 = ( a 2 0 0 a 2 ) a^2 I_2 = \begin{pmatrix} a^2 & 0 \\ 0 & a^2 \end{pmatrix} a 2 I 2 = ( a 2 0 0 a 2 ) :
A ( a ) ⋅ A ( − a ) + a 2 I 2 = ( 8 − a 2 + a 2 6 + 0 6 + 0 5 − a 2 + a 2 ) = ( 8 6 6 5 ) = M A(a) \cdot A(-a) + a^2 I_2 = \begin{pmatrix} 8 - a^2 + a^2 & 6 + 0 \\ 6 + 0 & 5 - a^2 + a^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{pmatrix} = M A ( a ) ⋅ A ( − a ) + a 2 I 2 = ( 8 − a 2 + a 2 6 + 0 6 + 0 5 − a 2 + a 2 ) = ( 8 6 6 5 ) = M
pentru orice număr real a a a .
(2p)
c)
Deoarece det M = 4 ≠ 0 \det M = 4 \neq 0 det M = 4 = 0 , matricea M M M este inversabilă.
Calculăm matricea inversă M − 1 M^{-1} M − 1 :
M − 1 = 1 det M ⋅ M ∗ M^{-1} = \frac{1}{\det M} \cdot M^* M − 1 = det M 1 ⋅ M ∗
unde matricea transpusă este M t = ( 8 6 6 5 ) M^t = \begin{pmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{pmatrix} M t = ( 8 6 6 5 ) , iar cofactorii algebrici sunt:
( − 1 ) 1 + 1 ⋅ 5 = 5 (-1)^{1+1} \cdot 5 = 5 ( − 1 ) 1 + 1 ⋅ 5 = 5 , ( − 1 ) 1 + 2 ⋅ 6 = − 6 (-1)^{1+2} \cdot 6 = -6 ( − 1 ) 1 + 2 ⋅ 6 = − 6 , ( − 1 ) 2 + 1 ⋅ 6 = − 6 (-1)^{2+1} \cdot 6 = -6 ( − 1 ) 2 + 1 ⋅ 6 = − 6 , ( − 1 ) 2 + 2 ⋅ 8 = 8 (-1)^{2+2} \cdot 8 = 8 ( − 1 ) 2 + 2 ⋅ 8 = 8 .
M ∗ = ( 5 − 6 − 6 8 ) ⟹ M − 1 = 1 4 ( 5 − 6 − 6 8 ) = ( 5 4 − 3 2 − 3 2 2 ) M^* = \begin{pmatrix} 5 & -6 \\ -6 & 8 \end{pmatrix} \implies M^{-1} = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 5 & -6 \\ -6 & 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{5}{4} & -\frac{3}{2} \\ -\frac{3}{2} & 2 \end{pmatrix} M ∗ = ( 5 − 6 − 6 8 ) ⟹ M − 1 = 4 1 ( 5 − 6 − 6 8 ) = ( 4 5 − 2 3 − 2 3 2 )
(3p)
Înmulțim la stânga ecuația M ⋅ X = A ( 0 ) M \cdot X = A(0) M ⋅ X = A ( 0 ) cu M − 1 M^{-1} M − 1 , obținând X = M − 1 ⋅ A ( 0 ) X = M^{-1} \cdot A(0) X = M − 1 ⋅ A ( 0 ) .
Pentru a = 0 a = 0 a = 0 , matricea A ( 0 ) A(0) A ( 0 ) este:
A ( 0 ) = ( 2 2 2 1 ) A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} A ( 0 ) = ( 2 2 2 1 )
X = 1 4 ( 5 − 6 − 6 8 ) ( 2 2 2 1 ) = 1 4 ( 5 ⋅ 2 + ( − 6 ) ⋅ 2 5 ⋅ 2 + ( − 6 ) ⋅ 1 − 6 ⋅ 2 + 8 ⋅ 2 − 6 ⋅ 2 + 8 ⋅ 1 ) X = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 5 & -6 \\ -6 & 8 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 5 \cdot 2 + (-6) \cdot 2 & 5 \cdot 2 + (-6) \cdot 1 \\ -6 \cdot 2 + 8 \cdot 2 & -6 \cdot 2 + 8 \cdot 1 \end{pmatrix} X = 4 1 ( 5 − 6 − 6 8 ) ( 2 2 2 1 ) = 4 1 ( 5 ⋅ 2 + ( − 6 ) ⋅ 2 − 6 ⋅ 2 + 8 ⋅ 2 5 ⋅ 2 + ( − 6 ) ⋅ 1 − 6 ⋅ 2 + 8 ⋅ 1 )
= 1 4 ( 10 − 12 10 − 6 − 12 + 16 − 12 + 8 ) = 1 4 ( − 2 4 4 − 4 ) = ( − 1 2 1 1 − 1 ) = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 10 - 12 & 10 - 6 \\ -12 + 16 & -12 + 8 \end{pmatrix} = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} -2 & 4 \\ 4 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -\frac{1}{2} & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = 4 1 ( 10 − 12 − 12 + 16 10 − 6 − 12 + 8 ) = 4 1 ( − 2 4 4 − 4 ) = ( − 2 1 1 1 − 1 )
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = x + y − 10 x * y = x + y - 10 x ∗ y = x + y − 10 .
a) Arătaţi că 5 ∗ 5 = 0 5 * 5 = 0 5 ∗ 5 = 0 . (5p)
b) Determinați numerele naturale n n n pentru care n 2 ∗ n < − 4 n^2 * n < -4 n 2 ∗ n < − 4 . (5p)
c) Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ x ∗ x = x 2 − 18 x * x * x = x^2 - 18 x ∗ x ∗ x = x 2 − 18 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Înlocuim x = 5 x = 5 x = 5 și y = 5 y = 5 y = 5 în legea de compoziție:
5 ∗ 5 = 5 + 5 − 10 5 * 5 = 5 + 5 - 10 5 ∗ 5 = 5 + 5 − 10
(3p)
5 ∗ 5 = 10 − 10 = 0 5 * 5 = 10 - 10 = 0 5 ∗ 5 = 10 − 10 = 0
(2p)
b)
Scriem inecuația conform definiției legii:
n 2 ∗ n = n 2 + n − 10 n^2 * n = n^2 + n - 10 n 2 ∗ n = n 2 + n − 10
Inecuația devine:
n 2 + n − 10 < − 4 ⟺ n 2 + n − 6 < 0 n^2 + n - 10 < -4 \iff n^2 + n - 6 < 0 n 2 + n − 10 < − 4 ⟺ n 2 + n − 6 < 0
(2p)
Aflăm rădăcinile ecuației atașate n 2 + n − 6 = 0 n^2 + n - 6 = 0 n 2 + n − 6 = 0 :
Δ = 1 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 6 ) = 1 + 24 = 25 \Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 1 + 24 = 25 Δ = 1 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 6 ) = 1 + 24 = 25
n 1 = − 1 − 5 2 = − 3 , n 2 = − 1 + 5 2 = 2 n_1 = \frac{-1 - 5}{2} = -3, \quad n_2 = \frac{-1 + 5}{2} = 2 n 1 = 2 − 1 − 5 = − 3 , n 2 = 2 − 1 + 5 = 2
Semnul trinomului este strict negativ între rădăcini:
n ∈ ( − 3 , 2 ) n \in (-3, 2) n ∈ ( − 3 , 2 )
Deoarece n n n este număr natural (n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N ), reținem doar valorile din mulțimea { 0 , 1 } \{0, 1\} { 0 , 1 } .
(3p)
c)
Calculăm mai întâi x ∗ x x * x x ∗ x :
x ∗ x = x + x − 10 = 2 x − 10 x * x = x + x - 10 = 2x - 10 x ∗ x = x + x − 10 = 2 x − 10
Folosind asociativitatea, calculăm x ∗ x ∗ x x * x * x x ∗ x ∗ x :
( x ∗ x ) ∗ x = ( 2 x − 10 ) ∗ x = ( 2 x − 10 ) + x − 10 = 3 x − 20 (x * x) * x = (2x - 10) * x = (2x - 10) + x - 10 = 3x - 20 ( x ∗ x ) ∗ x = ( 2 x − 10 ) ∗ x = ( 2 x − 10 ) + x − 10 = 3 x − 20
3 x − 20 = x 2 − 18 ⟺ x 2 − 3 x + 2 = 0 3x - 20 = x^2 - 18 \iff x^2 - 3x + 2 = 0 3 x − 20 = x 2 − 18 ⟺ x 2 − 3 x + 2 = 0
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea prin descompunere:
( x − 1 ) ( x − 2 ) = 0 ⟺ x = 1 sau x = 2 (x - 1)(x - 2) = 0 \iff x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 2 ( x − 1 ) ( x − 2 ) = 0 ⟺ x = 1 sau x = 2
Ambele valori sunt numere reale, deci soluțiile sunt x ∈ { 1 , 2 } x \in \{1, 2\} x ∈ { 1 , 2 } .
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x 3 − 3 x 2 + 1 f(x) = 2x^3 - 3x^2 + 1 f ( x ) = 2 x 3 − 3 x 2 + 1 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 6 x ( x − 1 ) f'(x) = 6x(x - 1) f ′ ( x ) = 6 x ( x − 1 ) , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Arătați că lim x → 1 f ( x ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2 x − 1 = 2 \lim_{x \to 1} \frac{f(x) - x^3 + 2x^2 + x - 2}{x - 1} = 2 lim x → 1 x − 1 f ( x ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2 = 2 . (5p)
c) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției f f f în care tangenta la graficul funcţiei f f f este paralelă cu dreapta de ecuație y = 12 x + 2020 y = 12x + 2020 y = 12 x + 2020 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm regulile de derivare pentru funcții polinomiale:
f ′ ( x ) = ( 2 x 3 − 3 x 2 + 1 ) ′ = 2 ⋅ ( x 3 ) ′ − 3 ⋅ ( x 2 ) ′ + ( 1 ) ′ f'(x) = (2x^3 - 3x^2 + 1)' = 2 \cdot (x^3)' - 3 \cdot (x^2)' + (1)' f ′ ( x ) = ( 2 x 3 − 3 x 2 + 1 ) ′ = 2 ⋅ ( x 3 ) ′ − 3 ⋅ ( x 2 ) ′ + ( 1 ) ′
= 2 ⋅ 3 x 2 − 3 ⋅ 2 x + 0 = 6 x 2 − 6 x = 2 \cdot 3x^2 - 3 \cdot 2x + 0 = 6x^2 - 6x = 2 ⋅ 3 x 2 − 3 ⋅ 2 x + 0 = 6 x 2 − 6 x
(2p)
Dăm factor comun pe 6 x 6x 6 x :
f ′ ( x ) = 6 x ( x − 1 ) , pentru orice x ∈ R f'(x) = 6x(x - 1), \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = 6 x ( x − 1 ) , pentru orice x ∈ R
(3p)
b)
Înlocuim expresia lui f ( x ) f(x) f ( x ) la numărătorul limitei:
f ( x ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2 = ( 2 x 3 − 3 x 2 + 1 ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2 f(x) - x^3 + 2x^2 + x - 2 = (2x^3 - 3x^2 + 1) - x^3 + 2x^2 + x - 2 f ( x ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2 = ( 2 x 3 − 3 x 2 + 1 ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2
= x 3 − x 2 + x − 1 = x^3 - x^2 + x - 1 = x 3 − x 2 + x − 1
(2p)
Factorizăm numărătorul prin grupare de termeni:
x 3 − x 2 + x − 1 = x 2 ( x − 1 ) + ( x − 1 ) = ( x − 1 ) ( x 2 + 1 ) x^3 - x^2 + x - 1 = x^2(x - 1) + (x - 1) = (x - 1)(x^2 + 1) x 3 − x 2 + x − 1 = x 2 ( x − 1 ) + ( x − 1 ) = ( x − 1 ) ( x 2 + 1 )
Calculăm limita simplificând factorul ( x − 1 ) ≠ 0 (x - 1) \neq 0 ( x − 1 ) = 0 :
lim x → 1 f ( x ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2 x − 1 = lim x → 1 ( x − 1 ) ( x 2 + 1 ) x − 1 = lim x → 1 ( x 2 + 1 ) = 1 2 + 1 = 2 \lim_{x \to 1} \frac{f(x) - x^3 + 2x^2 + x - 2}{x - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{(x - 1)(x^2 + 1)}{x - 1} = \lim_{x \to 1} (x^2 + 1) = 1^2 + 1 = 2 x → 1 lim x − 1 f ( x ) − x 3 + 2 x 2 + x − 2 = x → 1 lim x − 1 ( x − 1 ) ( x 2 + 1 ) = x → 1 lim ( x 2 + 1 ) = 1 2 + 1 = 2
(3p)
c)
Panta tangentei la graficul funcției f f f într-un punct oarecare de abscisă x 0 = a x_0 = a x 0 = a este m tg = f ′ ( a ) m_{\text{tg}} = f'(a) m tg = f ′ ( a ) .
Panta dreptei date y = 12 x + 2020 y = 12x + 2020 y = 12 x + 2020 este m d = 12 m_d = 12 m d = 12 .
Condiția de paralelism a două drepte este egalitatea pantelor lor:
f ′ ( a ) = 12 f'(a) = 12 f ′ ( a ) = 12
(2p)
Folosind formula derivatei:
6 a ( a − 1 ) = 12 ⟺ a ( a − 1 ) = 2 ⟺ a 2 − a − 2 = 0 6a(a - 1) = 12 \iff a(a - 1) = 2 \iff a^2 - a - 2 = 0 6 a ( a − 1 ) = 12 ⟺ a ( a − 1 ) = 2 ⟺ a 2 − a − 2 = 0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
( a − 2 ) ( a + 1 ) = 0 ⟺ a = − 1 sau a = 2 (a - 2)(a + 1) = 0 \iff a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 2 ( a − 2 ) ( a + 1 ) = 0 ⟺ a = − 1 sau a = 2
Abscisele cerute sunt x = − 1 x = -1 x = − 1 și x = 2 x = 2 x = 2 .
(3p)
2. Se consideră funcţia f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) − 2 f(x) = x(x^2 + 1) - 2 f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) − 2 .
a) Arătaţi că ∫ − 1 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) d x = 0 \int_{-1}^1 (f(x) - x^3 + 2)\,dx = 0 ∫ − 1 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) d x = 0 . (5p)
b) Calculați ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) e x d x \int_0^1 (f(x) - x^3 + 2) e^x\,dx ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) e x d x . (5p)
c) Determinaţi numărul real pozitiv m m m , știind că ∫ 1 2 f ( x ) d x = m 2 + 1 \int_1^2 f(x)\,dx = m^2 + 1 ∫ 1 2 f ( x ) d x = m 2 + 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Observăm că f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) − 2 = x 3 + x − 2 f(x) = x(x^2 + 1) - 2 = x^3 + x - 2 f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) − 2 = x 3 + x − 2 .
Exprimăm integrandul:
f ( x ) − x 3 + 2 = ( x 3 + x − 2 ) − x 3 + 2 = x f(x) - x^3 + 2 = (x^3 + x - 2) - x^3 + 2 = x f ( x ) − x 3 + 2 = ( x 3 + x − 2 ) − x 3 + 2 = x
(2p)
Calculăm integrala definită:
∫ − 1 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) d x = ∫ − 1 1 x d x = x 2 2 ∣ − 1 1 = 1 2 2 − ( − 1 ) 2 2 = 1 2 − 1 2 = 0 \int_{-1}^1 (f(x) - x^3 + 2)\,dx = \int_{-1}^1 x\,dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_{-1}^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{(-1)^2}{2} = \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0 ∫ − 1 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) d x = ∫ − 1 1 x d x = 2 x 2 − 1 1 = 2 1 2 − 2 ( − 1 ) 2 = 2 1 − 2 1 = 0
(3p)
b)
Folosind relația f ( x ) − x 3 + 2 = x f(x) - x^3 + 2 = x f ( x ) − x 3 + 2 = x , integrala devine:
∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) e x d x = ∫ 0 1 x e x d x \int_0^1 (f(x) - x^3 + 2) e^x\,dx = \int_0^1 x e^x\,dx ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 + 2 ) e x d x = ∫ 0 1 x e x d x
(2p)
Aplicăm metoda integrării prin părți: ∫ u v ′ d x = u v − ∫ u ′ v d x \int u v'\,dx = u v - \int u' v\,dx ∫ u v ′ d x = uv − ∫ u ′ v d x , cu u ( x ) = x ⟹ u ′ ( x ) = 1 u(x) = x \implies u'(x) = 1 u ( x ) = x ⟹ u ′ ( x ) = 1 și v ′ ( x ) = e x ⟹ v ( x ) = e x v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x v ′ ( x ) = e x ⟹ v ( x ) = e x :
∫ 0 1 x e x d x = x e x ∣ 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = x e x ∣ 0 1 − e x ∣ 0 1 = ( x − 1 ) e x ∣ 0 1 \int_0^1 x e^x\,dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \left. e^x \right|_0^1 = \left. (x - 1)e^x \right|_0^1 ∫ 0 1 x e x d x = x e x ∣ 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = x e x ∣ 0 1 − e x ∣ 0 1 = ( x − 1 ) e x ∣ 0 1
Înlocuim limitele de integrare:
= ( 1 − 1 ) e 1 − ( 0 − 1 ) e 0 = 0 − ( − 1 ⋅ 1 ) = 1 = (1 - 1)e^1 - (0 - 1)e^0 = 0 - (-1 \cdot 1) = 1 = ( 1 − 1 ) e 1 − ( 0 − 1 ) e 0 = 0 − ( − 1 ⋅ 1 ) = 1
(3p)
c)
Calculăm integrala definită a funcției f ( x ) = x 3 + x − 2 f(x) = x^3 + x - 2 f ( x ) = x 3 + x − 2 pe intervalul [ 1 , 2 ] [1, 2] [ 1 , 2 ] :
∫ 1 2 f ( x ) d x = ∫ 1 2 ( x 3 + x − 2 ) d x = ( x 4 4 + x 2 2 − 2 x ) ∣ 1 2 \int_1^2 f(x)\,dx = \int_1^2 (x^3 + x - 2)\,dx = \left. \left(\frac{x^4}{4} + \frac{x^2}{2} - 2x\right) \right|_1^2 ∫ 1 2 f ( x ) d x = ∫ 1 2 ( x 3 + x − 2 ) d x = ( 4 x 4 + 2 x 2 − 2 x ) 1 2
Evaluăm în extremitatea superioară x = 2 x = 2 x = 2 :
2 4 4 + 2 2 2 − 2 ⋅ 2 = 16 4 + 4 2 − 4 = 4 + 2 − 4 = 2 \frac{2^4}{4} + \frac{2^2}{2} - 2 \cdot 2 = \frac{16}{4} + \frac{4}{2} - 4 = 4 + 2 - 4 = 2 4 2 4 + 2 2 2 − 2 ⋅ 2 = 4 16 + 2 4 − 4 = 4 + 2 − 4 = 2
Evaluăm în extremitatea inferioară x = 1 x = 1 x = 1 :
1 4 4 + 1 2 2 − 2 ⋅ 1 = 1 4 + 2 4 − 8 4 = − 5 4 \frac{1^4}{4} + \frac{1^2}{2} - 2 \cdot 1 = \frac{1}{4} + \frac{2}{4} - \frac{8}{4} = -\frac{5}{4} 4 1 4 + 2 1 2 − 2 ⋅ 1 = 4 1 + 4 2 − 4 8 = − 4 5
Valoarea integralei este:
∫ 1 2 f ( x ) d x = 2 − ( − 5 4 ) = 8 4 + 5 4 = 13 4 \int_1^2 f(x)\,dx = 2 - \left(-\frac{5}{4}\right) = \frac{8}{4} + \frac{5}{4} = \frac{13}{4} ∫ 1 2 f ( x ) d x = 2 − ( − 4 5 ) = 4 8 + 4 5 = 4 13
(3p)
Egalăm cu valoarea dată în enunț:
m 2 + 1 = 13 4 ⟺ m 2 = 13 4 − 1 = 9 4 m^2 + 1 = \frac{13}{4} \iff m^2 = \frac{13}{4} - 1 = \frac{9}{4} m 2 + 1 = 4 13 ⟺ m 2 = 4 13 − 1 = 4 9
Cum m m m este număr real pozitiv (m > 0 m > 0 m > 0 ), obținem:
m = 9 4 = 3 2 m = \sqrt{\frac{9}{4}} = \frac{3}{2} m = 4 9 = 2 3
(2p)