BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 3

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (5+12)(5−12)=994\left(5 + \frac{1}{2}\right)\left(5 - \frac{1}{2}\right) = \frac{99}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Calcul direct al parantezelor): Aducem la același numitor termenii din fiecare paranteză:
5+12=10+12=1125 + \frac{1}{2} = \frac{10 + 1}{2} = \frac{11}{2}

(2p)

  • Calculăm a doua paranteză și efectuăm produsul:
5−12=10−12=92  ⟹  (5+12)(5−12)=112⋅92=9945 - \frac{1}{2} = \frac{10 - 1}{2} = \frac{9}{2} \implies \left(5 + \frac{1}{2}\right)\left(5 - \frac{1}{2}\right) = \frac{11}{2} \cdot \frac{9}{2} = \frac{99}{4}

(3p)

  • Metoda 2 (Formula diferenței de pătrate): Folosind formula (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2, avem:
(5+12)(5−12)=52−(12)2=25−14=100−14=994\left(5 + \frac{1}{2}\right)\left(5 - \frac{1}{2}\right) = 5^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 = 25 - \frac{1}{4} = \frac{100 - 1}{4} = \frac{99}{4}

2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+4f(x) = 3x + 4 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=8−xg(x) = 8 - x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a găsi punctul de intersecție a graficelor Gf∩GgG_f \cap G_g, egalăm expresiile celor două funcții:
f(x)=g(x)  ⟺  3x+4=8−xf(x) = g(x) \iff 3x + 4 = 8 - x
  • Trecem termenii cu xx în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
3x+x=8−4  ⟺  4x=4  ⟺  x=13x + x = 8 - 4 \iff 4x = 4 \iff x = 1

(3p)

  • Determinăm ordonata punctului calculând valoarea funcției în x=1x = 1:
y=f(1)=3⋅1+4=7(sau y=g(1)=8−1=7)y = f(1) = 3 \cdot 1 + 4 = 7 \quad (\text{sau } y = g(1) = 8 - 1 = 7)
  • Coordonatele punctului de intersecție sunt (1,7)(1, 7).

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log⁡5(2x+1)=2\log_5(2x + 1) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiție de existență: Argumentul logaritmului trebuie să fie strict pozitiv:
2x+1>0  ⟺  2x>−1  ⟺  x>−122x + 1 > 0 \iff 2x > -1 \iff x > -\frac{1}{2}
  • Aplicăm definiția logaritmului (log⁡ab=c  ⟺  b=ac\log_a b = c \iff b = a^c):
2x+1=52  ⟺  2x+1=252x + 1 = 5^2 \iff 2x + 1 = 25

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2x=24  ⟺  x=122x = 24 \iff x = 12
  • Verificăm condiția de existență: 12>−1212 > -\frac{1}{2}, deci valoarea convine. Soluția ecuației este x=12x = 12.

(2p)


4. După o ieftinire cu 10%10\%, preţul unei tablete este 630630 de lei. Determinați prețul tabletei înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu pp prețul tabletei înainte de ieftinire. Ieftinirea cu 10%10\% înseamnă scăderea a 10%⋅p10\% \cdot p din prețul inițial:
p−10%⋅p=630  ⟺  p−10100p=630  ⟺  90100p=630p - 10\% \cdot p = 630 \iff p - \frac{10}{100}p = 630 \iff \frac{90}{100}p = 630

(3p)

  • Simplificăm fracția și îl aflăm pe pp:
910p=630  ⟺  p=630⋅109=70⋅10=700 lei\frac{9}{10}p = 630 \iff p = \frac{630 \cdot 10}{9} = 70 \cdot 10 = 700 \text{ lei}

Prețul inițial al tabletei a fost 700700 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,1)A(3, 1) şi B(3,5)B(3, 5). Calculați lungimea segmentului AMAM, unde MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Conform baremului oficial): Punctele AA și BB au aceeași abscisă (xA=xB=3x_A = x_B = 3), deci segmentul ABAB este vertical:
AB=∣yB−yA∣=∣5−1∣=4AB = |y_B - y_A| = |5 - 1| = 4

(2p)

  • Deoarece punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, segmentul AMAM are jumătate din lungimea lui ABAB:
AM=AB2=42=2AM = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2

(3p)

  • Metoda 2 (Calculul coordonatelor lui MM): Coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB sunt:
xM=xA+xB2=3+32=3,yM=yA+yB2=1+52=3  ⟹  M(3,3)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + 3}{2} = 3, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 \implies M(3, 3)

Lungimea segmentului AMAM este:

AM=(xM−xA)2+(yM−yA)2=(3−3)2+(3−1)2=0+22=2AM = \sqrt{(x_M - x_A)^2 + (y_M - y_A)^2} = \sqrt{(3 - 3)^2 + (3 - 1)^2} = \sqrt{0 + 2^2} = 2

6. Arătați că cos⁡245∘−sin⁡230∘=14\cos^2 45^\circ - \sin^2 30^\circ = \frac{1}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Valorile trigonometrice fundamentale din tabel sunt:
cos⁡45∘=22,sin⁡30∘=12\cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2}

(2p)

  • Ridicăm la pătrat și efectuăm scăderea:
cos⁡245∘−sin⁡230∘=(22)2−(12)2=24−14=14\cos^2 45^\circ - \sin^2 30^\circ = \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{2}{4} - \frac{1}{4} = \frac{1}{4}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele M=(8665)M = \begin{pmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{pmatrix} și A(a)=(2+a221+a)A(a) = \begin{pmatrix} 2+a & 2 \\ 2 & 1+a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡M=4\det M = 4. (5p)

b) Arătați că A(a)⋅A(−a)+a2I2=MA(a) \cdot A(-a) + a^2 I_2 = M, pentru orice număr real aa, unde I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), știind că M⋅X=A(0)M \cdot X = A(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei MM:
det⁡M=∣8665∣=8⋅5−6⋅6\det M = \begin{vmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{vmatrix} = 8 \cdot 5 - 6 \cdot 6

(3p)

  • Efectuăm scăderea:
det⁡M=40−36=4\det M = 40 - 36 = 4

(2p)


b)

  • Pentru un număr real aa, scriem matricele A(a)A(a) și A(−a)A(-a):
A(a)=(2+a221+a),A(−a)=(2−a221−a)A(a) = \begin{pmatrix} 2+a & 2 \\ 2 & 1+a \end{pmatrix}, \quad A(-a) = \begin{pmatrix} 2-a & 2 \\ 2 & 1-a \end{pmatrix}
  • Înmulțim cele două matrice:
A(a)⋅A(−a)=((2+a)(2−a)+2⋅2(2+a)⋅2+2(1−a)2(2−a)+(1+a)⋅22⋅2+(1+a)(1−a))A(a) \cdot A(-a) = \begin{pmatrix} (2+a)(2-a) + 2 \cdot 2 & (2+a) \cdot 2 + 2(1-a) \\ 2(2-a) + (1+a) \cdot 2 & 2 \cdot 2 + (1+a)(1-a) \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare element folosind formulele de calcul prescurtat:
    • (1,1):(4−a2)+4=8−a2(1, 1): (4 - a^2) + 4 = 8 - a^2
    • (1,2):4+2a+2−2a=6(1, 2): 4 + 2a + 2 - 2a = 6
    • (2,1):4−2a+2+2a=6(2, 1): 4 - 2a + 2 + 2a = 6
    • (2,2):4+(1−a2)=5−a2(2, 2): 4 + (1 - a^2) = 5 - a^2
A(a)⋅A(−a)=(8−a2665−a2)A(a) \cdot A(-a) = \begin{pmatrix} 8 - a^2 & 6 \\ 6 & 5 - a^2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Adunăm a2I2=(a200a2)a^2 I_2 = \begin{pmatrix} a^2 & 0 \\ 0 & a^2 \end{pmatrix}:
A(a)⋅A(−a)+a2I2=(8−a2+a26+06+05−a2+a2)=(8665)=MA(a) \cdot A(-a) + a^2 I_2 = \begin{pmatrix} 8 - a^2 + a^2 & 6 + 0 \\ 6 + 0 & 5 - a^2 + a^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{pmatrix} = M

pentru orice număr real aa.

(2p)


c)

  • Deoarece det⁡M=4≠0\det M = 4 \neq 0, matricea MM este inversabilă. Calculăm matricea inversă M−1M^{-1}:
M−1=1det⁡M⋅M∗M^{-1} = \frac{1}{\det M} \cdot M^*

unde matricea transpusă este Mt=(8665)M^t = \begin{pmatrix} 8 & 6 \\ 6 & 5 \end{pmatrix}, iar cofactorii algebrici sunt: (−1)1+1⋅5=5(-1)^{1+1} \cdot 5 = 5, (−1)1+2⋅6=−6(-1)^{1+2} \cdot 6 = -6, (−1)2+1⋅6=−6(-1)^{2+1} \cdot 6 = -6, (−1)2+2⋅8=8(-1)^{2+2} \cdot 8 = 8.

M∗=(5−6−68)  ⟹  M−1=14(5−6−68)=(54−32−322)M^* = \begin{pmatrix} 5 & -6 \\ -6 & 8 \end{pmatrix} \implies M^{-1} = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 5 & -6 \\ -6 & 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{5}{4} & -\frac{3}{2} \\ -\frac{3}{2} & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Înmulțim la stânga ecuația M⋅X=A(0)M \cdot X = A(0) cu M−1M^{-1}, obținând X=M−1⋅A(0)X = M^{-1} \cdot A(0). Pentru a=0a = 0, matricea A(0)A(0) este:
A(0)=(2221)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul:
X=14(5−6−68)(2221)=14(5⋅2+(−6)⋅25⋅2+(−6)⋅1−6⋅2+8⋅2−6⋅2+8⋅1)X = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 5 & -6 \\ -6 & 8 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 5 \cdot 2 + (-6) \cdot 2 & 5 \cdot 2 + (-6) \cdot 1 \\ -6 \cdot 2 + 8 \cdot 2 & -6 \cdot 2 + 8 \cdot 1 \end{pmatrix} =14(10−1210−6−12+16−12+8)=14(−244−4)=(−1211−1)= \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 10 - 12 & 10 - 6 \\ -12 + 16 & -12 + 8 \end{pmatrix} = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} -2 & 4 \\ 4 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -\frac{1}{2} & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=x+y−10x * y = x + y - 10.

a) Arătaţi că 5∗5=05 * 5 = 0. (5p)

b) Determinați numerele naturale nn pentru care n2∗n<−4n^2 * n < -4. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x∗x=x2−18x * x * x = x^2 - 18. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=5x = 5 și y=5y = 5 în legea de compoziție:
5∗5=5+5−105 * 5 = 5 + 5 - 10

(3p)

  • Calculăm:
5∗5=10−10=05 * 5 = 10 - 10 = 0

(2p)


b)

  • Scriem inecuația conform definiției legii:
n2∗n=n2+n−10n^2 * n = n^2 + n - 10

Inecuația devine:

n2+n−10<−4  ⟺  n2+n−6<0n^2 + n - 10 < -4 \iff n^2 + n - 6 < 0

(2p)

  • Aflăm rădăcinile ecuației atașate n2+n−6=0n^2 + n - 6 = 0: Δ=12−4⋅1⋅(−6)=1+24=25\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 1 + 24 = 25
n1=−1−52=−3,n2=−1+52=2n_1 = \frac{-1 - 5}{2} = -3, \quad n_2 = \frac{-1 + 5}{2} = 2
  • Semnul trinomului este strict negativ între rădăcini:
n∈(−3,2)n \in (-3, 2)
  • Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), reținem doar valorile din mulțimea {0,1}\{0, 1\}.

(3p)


c)

  • Calculăm mai întâi x∗xx * x:
x∗x=x+x−10=2x−10x * x = x + x - 10 = 2x - 10
  • Folosind asociativitatea, calculăm x∗x∗xx * x * x:
(x∗x)∗x=(2x−10)∗x=(2x−10)+x−10=3x−20(x * x) * x = (2x - 10) * x = (2x - 10) + x - 10 = 3x - 20
  • Ecuația dată devine:
3x−20=x2−18  ⟺  x2−3x+2=03x - 20 = x^2 - 18 \iff x^2 - 3x + 2 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea prin descompunere:
(x−1)(x−2)=0  ⟺  x=1saux=2(x - 1)(x - 2) = 0 \iff x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 2

Ambele valori sunt numere reale, deci soluțiile sunt x∈{1,2}x \in \{1, 2\}.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x3−3x2+1f(x) = 2x^3 - 3x^2 + 1.

a) Arătați că f′(x)=6x(x−1)f'(x) = 6x(x - 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→1f(x)−x3+2x2+x−2x−1=2\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - x^3 + 2x^2 + x - 2}{x - 1} = 2. (5p)

c) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției ff în care tangenta la graficul funcţiei ff este paralelă cu dreapta de ecuație y=12x+2020y = 12x + 2020. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm regulile de derivare pentru funcții polinomiale:
f′(x)=(2x3−3x2+1)′=2⋅(x3)′−3⋅(x2)′+(1)′f'(x) = (2x^3 - 3x^2 + 1)' = 2 \cdot (x^3)' - 3 \cdot (x^2)' + (1)' =2⋅3x2−3⋅2x+0=6x2−6x= 2 \cdot 3x^2 - 3 \cdot 2x + 0 = 6x^2 - 6x

(2p)

  • Dăm factor comun pe 6x6x:
f′(x)=6x(x−1),pentru orice x∈Rf'(x) = 6x(x - 1), \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)


b)

  • Înlocuim expresia lui f(x)f(x) la numărătorul limitei:
f(x)−x3+2x2+x−2=(2x3−3x2+1)−x3+2x2+x−2f(x) - x^3 + 2x^2 + x - 2 = (2x^3 - 3x^2 + 1) - x^3 + 2x^2 + x - 2 =x3−x2+x−1= x^3 - x^2 + x - 1

(2p)

  • Factorizăm numărătorul prin grupare de termeni:
x3−x2+x−1=x2(x−1)+(x−1)=(x−1)(x2+1)x^3 - x^2 + x - 1 = x^2(x - 1) + (x - 1) = (x - 1)(x^2 + 1)
  • Calculăm limita simplificând factorul (x−1)≠0(x - 1) \neq 0:
lim⁡x→1f(x)−x3+2x2+x−2x−1=lim⁡x→1(x−1)(x2+1)x−1=lim⁡x→1(x2+1)=12+1=2\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - x^3 + 2x^2 + x - 2}{x - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{(x - 1)(x^2 + 1)}{x - 1} = \lim_{x \to 1} (x^2 + 1) = 1^2 + 1 = 2

(3p)


c)

  • Panta tangentei la graficul funcției ff într-un punct oarecare de abscisă x0=ax_0 = a este mtg=f′(a)m_{\text{tg}} = f'(a). Panta dreptei date y=12x+2020y = 12x + 2020 este md=12m_d = 12. Condiția de paralelism a două drepte este egalitatea pantelor lor:
f′(a)=12f'(a) = 12

(2p)

  • Folosind formula derivatei:
6a(a−1)=12  ⟺  a(a−1)=2  ⟺  a2−a−2=06a(a - 1) = 12 \iff a(a - 1) = 2 \iff a^2 - a - 2 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(a−2)(a+1)=0  ⟺  a=−1saua=2(a - 2)(a + 1) = 0 \iff a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 2

Abscisele cerute sunt x=−1x = -1 și x=2x = 2.

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x(x2+1)−2f(x) = x(x^2 + 1) - 2.

a) Arătaţi că ∫−11(f(x)−x3+2) dx=0\int_{-1}^1 (f(x) - x^3 + 2)\,dx = 0. (5p)

b) Calculați ∫01(f(x)−x3+2)ex dx\int_0^1 (f(x) - x^3 + 2) e^x\,dx. (5p)

c) Determinaţi numărul real pozitiv mm, știind că ∫12f(x) dx=m2+1\int_1^2 f(x)\,dx = m^2 + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Observăm că f(x)=x(x2+1)−2=x3+x−2f(x) = x(x^2 + 1) - 2 = x^3 + x - 2. Exprimăm integrandul:
f(x)−x3+2=(x3+x−2)−x3+2=xf(x) - x^3 + 2 = (x^3 + x - 2) - x^3 + 2 = x

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫−11(f(x)−x3+2) dx=∫−11x dx=x22∣−11=122−(−1)22=12−12=0\int_{-1}^1 (f(x) - x^3 + 2)\,dx = \int_{-1}^1 x\,dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_{-1}^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{(-1)^2}{2} = \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0

(3p)


b)

  • Folosind relația f(x)−x3+2=xf(x) - x^3 + 2 = x, integrala devine:
∫01(f(x)−x3+2)ex dx=∫01xex dx\int_0^1 (f(x) - x^3 + 2) e^x\,dx = \int_0^1 x e^x\,dx

(2p)

  • Aplicăm metoda integrării prin părți: ∫uv′ dx=uv−∫u′v dx\int u v'\,dx = u v - \int u' v\,dx, cu u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=xex∣01−ex∣01=(x−1)ex∣01\int_0^1 x e^x\,dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \left. e^x \right|_0^1 = \left. (x - 1)e^x \right|_0^1
  • Înlocuim limitele de integrare:
=(1−1)e1−(0−1)e0=0−(−1⋅1)=1= (1 - 1)e^1 - (0 - 1)e^0 = 0 - (-1 \cdot 1) = 1

(3p)


c)

  • Calculăm integrala definită a funcției f(x)=x3+x−2f(x) = x^3 + x - 2 pe intervalul [1,2][1, 2]:
∫12f(x) dx=∫12(x3+x−2) dx=(x44+x22−2x)∣12\int_1^2 f(x)\,dx = \int_1^2 (x^3 + x - 2)\,dx = \left. \left(\frac{x^4}{4} + \frac{x^2}{2} - 2x\right) \right|_1^2
  • Evaluăm în extremitatea superioară x=2x = 2:
244+222−2⋅2=164+42−4=4+2−4=2\frac{2^4}{4} + \frac{2^2}{2} - 2 \cdot 2 = \frac{16}{4} + \frac{4}{2} - 4 = 4 + 2 - 4 = 2
  • Evaluăm în extremitatea inferioară x=1x = 1:
144+122−2⋅1=14+24−84=−54\frac{1^4}{4} + \frac{1^2}{2} - 2 \cdot 1 = \frac{1}{4} + \frac{2}{4} - \frac{8}{4} = -\frac{5}{4}
  • Valoarea integralei este:
∫12f(x) dx=2−(−54)=84+54=134\int_1^2 f(x)\,dx = 2 - \left(-\frac{5}{4}\right) = \frac{8}{4} + \frac{5}{4} = \frac{13}{4}

(3p)

  • Egalăm cu valoarea dată în enunț:
m2+1=134  ⟺  m2=134−1=94m^2 + 1 = \frac{13}{4} \iff m^2 = \frac{13}{4} - 1 = \frac{9}{4}
  • Cum mm este număr real pozitiv (m>0m > 0), obținem:
m=94=32m = \sqrt{\frac{9}{4}} = \frac{3}{2}

(2p)