BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 2

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 11(11+1)−(11+3)=8\sqrt{11}(\sqrt{11} + 1) - (\sqrt{11} + 3) = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele efectuând înmulțirea și distribuind semnul minus:
11(11+1)−(11+3)=11⋅11+11⋅1−11−3\sqrt{11}(\sqrt{11} + 1) - (\sqrt{11} + 3) = \sqrt{11} \cdot \sqrt{11} + \sqrt{11} \cdot 1 - \sqrt{11} - 3

(2p)

  • Reducem termenii asemenea și calculăm rezultatul:
=11+11−11−3=11−3=8= 11 + \sqrt{11} - \sqrt{11} - 3 = 11 - 3 = 8

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−5x+6f(x) = x^2 - 5x + 6. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intersecția graficului cu axa OxOx se determină rezolvând ecuația f(x)=0f(x) = 0:
x2−5x+6=0x^2 - 5x + 6 = 0

(2p)

  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=(−5)2−4⋅1⋅6=25−24=1\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 6 = 25 - 24 = 1
  • Aflăm rădăcinile ecuației:
x1=5−12=2,x2=5+12=3x_1 = \frac{5 - 1}{2} = 2, \quad x_2 = \frac{5 + 1}{2} = 3

Abscisele punctelor de intersecție ale graficului cu axa OxOx sunt x=2x = 2 și x=3x = 3.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+2=33\sqrt{x^2 + 2} = 3\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Expresia de sub radical satisface x2+2≥2>0x^2 + 2 \ge 2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci ecuația este bine definită pe R\mathbb{R}.
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+2=(33)2  ⟹  x2+2=9⋅3=27x^2 + 2 = (3\sqrt{3})^2 \implies x^2 + 2 = 9 \cdot 3 = 27

(2p)

  • Rezolvăm ecuația obținută:
x2=27−2  ⟹  x2−25=0  ⟹  x2=25x^2 = 27 - 2 \implies x^2 - 25 = 0 \implies x^2 = 25 x=−5saux=5x = -5 \quad \text{sau} \quad x = 5

Ambele soluții sunt numere reale și convin.

(3p)


4. Se consideră patru puncte distincte, oricare trei dintre ele necoliniare. Calculați numărul dreptelor determinate de câte două dintre aceste puncte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Oricare două puncte distincte determină o dreaptă unică. Deoarece oricare trei puncte sunt necoliniare, nu există drepte care să conțină mai mult de două puncte din cele patru date.
  • Numărul dreptelor determinate este egal cu numărul submulțimilor de două elemente al unei mulțimi cu 4 elemente, adică C42C_4^2:
C42=4!2!(4−2)!C_4^2 = \frac{4!}{2!(4 - 2)!}

(2p)

  • Calculăm valoarea numerică:
C42=4⋅32=6C_4^2 = \frac{4 \cdot 3}{2} = 6

Numărul dreptelor determinate este 66.

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele M(−1,2)M(-1, 2) și N(2,1)N(2, 1). Determinați coordonatele simetricului punctului MM față de punctul NN. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie P(a,b)P(a, b) simetricul punctului MM față de punctul NN.
  • Prin definiție, punctul NN este mijlocul segmentului MPMP, deci coordonatele sale satisfac:
xN=xM+xP2șiyN=yM+yP2x_N = \frac{x_M + x_P}{2} \quad \text{și} \quad y_N = \frac{y_M + y_P}{2} 2=−1+a2și1=2+b22 = \frac{-1 + a}{2} \quad \text{și} \quad 1 = \frac{2 + b}{2}

(3p)

  • Aflăm valorile coordonatelor:
−1+a=4  ⟹  a=5-1 + a = 4 \implies a = 5 2+b=2  ⟹  b=02 + b = 2 \implies b = 0

Coordonatele simetricului sunt P(5,0)P(5, 0).

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, cu AB=32AB = 3\sqrt{2}, BC=9BC = 9 și AC=35AC = 3\sqrt{5}. Calculați măsura unghiului BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABCABC:
AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cos⁡BAC^2 = AB^2 + BC^2 - 2 \cdot AB \cdot BC \cdot \cos B cos⁡B=AB2+BC2−AC22⋅AB⋅BC\cos B = \frac{AB^2 + BC^2 - AC^2}{2 \cdot AB \cdot BC}

(2p)

  • Calculăm pătratele laturilor:
AB2=(32)2=9⋅2=18AB^2 = (3\sqrt{2})^2 = 9 \cdot 2 = 18 BC2=92=81BC^2 = 9^2 = 81 AC2=(35)2=9⋅5=45AC^2 = (3\sqrt{5})^2 = 9 \cdot 5 = 45
  • Înlocuim în relația cosinusului:
cos⁡B=18+81−452⋅32⋅9=54542=12=22\cos B = \frac{18 + 81 - 45}{2 \cdot 3\sqrt{2} \cdot 9} = \frac{54}{54\sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}

Cum B∈(0∘,180∘)B \in (0^\circ, 180^\circ) și cos⁡B=22\cos B = \frac{\sqrt{2}}{2}, rezultă că măsura unghiului BB este de 45∘45^\circ.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1−10a8a−5a1+4a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 - 10a & 8a \\ -5a & 1 + 4a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−5\det(A(1)) = -5. (5p)

b) Demonstrați că A(a)⋅A(b)=A(a+b−6ab)A(a) \cdot A(b) = A(a + b - 6ab), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați numerele naturale mm și nn, pentru care A(m)⋅A(n)=A(6−5mn)A(m) \cdot A(n) = A(6 - 5mn). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru a=1a = 1, matricea devine:

A(1)=(1−10⋅18⋅1−5⋅11+4⋅1)=(−98−55)A(1) = \begin{pmatrix} 1 - 10 \cdot 1 & 8 \cdot 1 \\ -5 \cdot 1 & 1 + 4 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -9 & 8 \\ -5 & 5 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1))=∣−98−55∣=(−9)⋅5−8⋅(−5)\det(A(1)) = \begin{vmatrix} -9 & 8 \\ -5 & 5 \end{vmatrix} = (-9) \cdot 5 - 8 \cdot (-5)

(3p)

=−45+40=−5= -45 + 40 = -5

(2p)


b) Înmulțim matricele A(a)A(a) și A(b)A(b):

A(a)⋅A(b)=(1−10a8a−5a1+4a)(1−10b8b−5b1+4b)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 - 10a & 8a \\ -5a & 1 + 4a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 - 10b & 8b \\ -5b & 1 + 4b \end{pmatrix}

Calculăm fiecare element al matricei produs:

  • Elementul din linia 1, coloana 1: (1−10a)(1−10b)+8a(−5b)=1−10b−10a+100ab−40ab=1−10(a+b)+60ab=1−10(a+b−6ab)(1 - 10a)(1 - 10b) + 8a(-5b) = 1 - 10b - 10a + 100ab - 40ab = 1 - 10(a + b) + 60ab = 1 - 10(a + b - 6ab)

  • Elementul din linia 1, coloana 2: (1−10a)(8b)+8a(1+4b)=8b−80ab+8a+32ab=8(a+b)−48ab=8(a+b−6ab)(1 - 10a)(8b) + 8a(1 + 4b) = 8b - 80ab + 8a + 32ab = 8(a + b) - 48ab = 8(a + b - 6ab)

  • Elementul din linia 2, coloana 1: (−5a)(1−10b)+(1+4a)(−5b)=−5a+50ab−5b−20ab=−5(a+b)+30ab=−5(a+b−6ab)(-5a)(1 - 10b) + (1 + 4a)(-5b) = -5a + 50ab - 5b - 20ab = -5(a + b) + 30ab = -5(a + b - 6ab)

  • Elementul din linia 2, coloana 2: (−5a)(8b)+(1+4a)(1+4b)=−40ab+1+4b+4a+16ab=1+4(a+b)−24ab=1+4(a+b−6ab)(-5a)(8b) + (1 + 4a)(1 + 4b) = -40ab + 1 + 4b + 4a + 16ab = 1 + 4(a + b) - 24ab = 1 + 4(a + b - 6ab)

(3p)

Observăm că fiecare poziție coincide cu expresia matricei AA evaluată în a+b−6aba + b - 6ab:

A(a)⋅A(b)=(1−10(a+b−6ab)8(a+b−6ab)−5(a+b−6ab)1+4(a+b−6ab))=A(a+b−6ab)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 - 10(a + b - 6ab) & 8(a + b - 6ab) \\ -5(a + b - 6ab) & 1 + 4(a + b - 6ab) \end{pmatrix} = A(a + b - 6ab)

pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)


c) Conform punctului b), A(m)⋅A(n)=A(m+n−6mn)A(m) \cdot A(n) = A(m + n - 6mn). Ecuația dată devine:

A(m+n−6mn)=A(6−5mn)A(m + n - 6mn) = A(6 - 5mn)

Egalând argumentele matricei:

m+n−6mn=6−5mn  ⟹  mn−m−n+6=0m + n - 6mn = 6 - 5mn \implies mn - m - n + 6 = 0

(2p)

  • Descompunem expresia în factori:
mn−m−n+1+5=0  ⟹  m(n−1)−(n−1)=−5mn - m - n + 1 + 5 = 0 \implies m(n - 1) - (n - 1) = -5 (m−1)(n−1)=−5(m - 1)(n - 1) = -5

Cum m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, factorii m−1m - 1 și n−1n - 1 sunt numere întregi mai mari sau egale cu −1-1.

Divizorii întregi ai lui −5-5 sunt:

  1. m−1=−1  ⟹  m=0m - 1 = -1 \implies m = 0, de unde n−1=5  ⟹  n=6n - 1 = 5 \implies n = 6.
  2. m−1=5  ⟹  m=6m - 1 = 5 \implies m = 6, de unde n−1=−1  ⟹  n=0n - 1 = -1 \implies n = 0.
  3. Cazurile m−1=1  ⟹  n−1=−5  ⟹  n=−4∉Nm - 1 = 1 \implies n - 1 = -5 \implies n = -4 \notin \mathbb{N} și m−1=−5  ⟹  m=−4∉Nm - 1 = -5 \implies m = -4 \notin \mathbb{N} nu produc soluții naturale.

Obținem soluțiile naturale (m=0,n=6)(m = 0, n = 6) sau (m=6,n=0)(m = 6, n = 0).

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xy−3x−3y+12x * y = xy - 3x - 3y + 12

a) Arătați că 1∗3=31 * 3 = 3. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - 3)(y - 3) + 3, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x∗x=xx * x * x = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim x=1x = 1 și y=3y = 3 în legea de compoziție:

1∗3=1⋅3−3⋅1−3⋅3+121 * 3 = 1 \cdot 3 - 3 \cdot 1 - 3 \cdot 3 + 12

(3p)

=3−3−9+12=3= 3 - 3 - 9 + 12 = 3

(2p)


b) Dezvoltăm membrul drept:

(x−3)(y−3)+3=xy−3x−3y+9+3(x - 3)(y - 3) + 3 = xy - 3x - 3y + 9 + 3

(3p)

=xy−3x−3y+12=x∗y= xy - 3x - 3y + 12 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


c) Folosind forma restrânsă a legii, calculăm compunerea iterată a elementului xx:

x∗x=(x−3)2+3x * x = (x - 3)^2 + 3 x∗x∗x=(x∗x)∗x=((x−3)2+3−3)(x−3)+3=(x−3)2(x−3)+3=(x−3)3+3x * x * x = (x * x) * x = ((x - 3)^2 + 3 - 3)(x - 3) + 3 = (x - 3)^2(x - 3) + 3 = (x - 3)^3 + 3

(2p)

  • Ecuația x∗x∗x=xx * x * x = x devine:
(x−3)3+3=x  ⟺  (x−3)3−(x−3)=0(x - 3)^3 + 3 = x \iff (x - 3)^3 - (x - 3) = 0

Dăm factor comun (x−3)(x - 3):

(x−3)[(x−3)2−1]=0(x - 3)\left[(x - 3)^2 - 1\right] = 0 (x−3)(x−3−1)(x−3+1)=0  ⟺  (x−3)(x−4)(x−2)=0(x - 3)(x - 3 - 1)(x - 3 + 1) = 0 \iff (x - 3)(x - 4)(x - 2) = 0

Obținem soluțiile reale:

x=2,x=3,x=4x = 2, \quad x = 3, \quad x = 4

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x5−5x+2020f(x) = x^5 - 5x + 2020.

a) Arătați că f′(x)=5(x−1)(x+1)(x2+1)f'(x) = 5(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este concavă pe (−∞,0](-\infty, 0]. (5p)

c) Demonstrați că ecuația f(x)=2025f(x) = 2025 nu admite nicio soluție în intervalul [−1,1][-1, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm derivata funcției polinomiale ff:

f′(x)=(x5−5x+2020)′=5x4−5=5(x4−1)f'(x) = (x^5 - 5x + 2020)' = 5x^4 - 5 = 5(x^4 - 1)

(3p)

  • Descompunem diferența de pătrate:
x4−1=(x2−1)(x2+1)=(x−1)(x+1)(x2+1)x^4 - 1 = (x^2 - 1)(x^2 + 1) = (x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)

Astfel:

f′(x)=5(x−1)(x+1)(x2+1),∀x∈Rf'(x) = 5(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Calculăm a doua derivată a funcției ff:

f′′(x)=(5x4−5)′=20x3,x∈Rf''(x) = (5x^4 - 5)' = 20x^3, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], avem x≤0  ⟹  x3≤0  ⟹  20x3≤0x \le 0 \implies x^3 \le 0 \implies 20x^3 \le 0, deci:
f′′(x)≤0,∀x∈(−∞,0]f''(x) \le 0, \quad \forall x \in (-\infty, 0]

Rezultă că funcția ff este concavă pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0].

(3p)


c) Studiem variația funcției ff pe intervalul [−1,1][-1, 1]:

Pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1], avem x2≤1  ⟹  x2−1≤0x^2 \le 1 \implies x^2 - 1 \le 0. Cum x2+1>0x^2 + 1 > 0, rezultă:

f′(x)=5(x2−1)(x2+1)≤0,∀x∈[−1,1]f'(x) = 5(x^2 - 1)(x^2 + 1) \le 0, \quad \forall x \in [-1, 1]

Prin urmare, funcția ff este descrescătoare pe intervalul [−1,1][-1, 1].

(2p)

  • Valoarea maximă a funcției pe [−1,1][-1, 1] este atinsă în capătul stâng al intervalului, x=−1x = -1:
f(−1)=(−1)5−5(−1)+2020=−1+5+2020=2024f(-1) = (-1)^5 - 5(-1) + 2020 = -1 + 5 + 2020 = 2024

Așadar:

f(x)≤f(−1)=2024,∀x∈[−1,1]f(x) \le f(-1) = 2024, \quad \forall x \in [-1, 1]

Deoarece 2025>20242025 > 2024, ecuația f(x)=2025f(x) = 2025 nu admite nicio soluție în intervalul [−1,1][-1, 1].

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=sin⁡xf(x) = \sin x.

a) Arătați că orice primitivă FF a funcției ff este crescătoare pe [0,π][0, \pi]. (5p)

b) Calculați ∫π/4π/32f(x)f′(x) dx\int_{\pi/4}^{\pi/3} 2f(x)f'(x)\,dx. (5p)

c) Arătați că ∫0π/2xf(x) dx=1\int_0^{\pi/2} x f(x)\,dx = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Fie FF o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiția primitivei:

F′(x)=f(x)=sin⁡x,∀x∈RF'(x) = f(x) = \sin x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Pe intervalul [0,π][0, \pi], funcția sinus este pozitivă: sin⁡x≥0\sin x \ge 0, deci:
F′(x)≥0,∀x∈[0,π]F'(x) \ge 0, \quad \forall x \in [0, \pi]

Rezultă că orice primitivă FF a funcției ff este crescătoare pe intervalul [0,π][0, \pi].

(2p)


b) Observăm că 2f(x)f′(x)=(f2(x))′2f(x)f'(x) = (f^2(x))':

∫π/4π/32f(x)f′(x) dx=∫π/4π/32sin⁡xcos⁡x dx=[sin⁡2x]π/4π/3\int_{\pi/4}^{\pi/3} 2f(x)f'(x)\,dx = \int_{\pi/4}^{\pi/3} 2\sin x \cos x\,dx = \left[ \sin^2 x \right]_{\pi/4}^{\pi/3}

(3p)

  • Calculăm valorile în capete:
[sin⁡2x]π/4π/3=sin⁡2(π3)−sin⁡2(π4)\left[ \sin^2 x \right]_{\pi/4}^{\pi/3} = \sin^2\left(\frac{\pi}{3}\right) - \sin^2\left(\frac{\pi}{4}\right) =(32)2−(22)2=34−24=14= \left(\frac{\sqrt{3}}{2}\right)^2 - \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = \frac{3}{4} - \frac{2}{4} = \frac{1}{4}

(2p)


c) Avem de calculat integrala:

∫0π/2xf(x) dx=∫0π/2xsin⁡x dx\int_0^{\pi/2} x f(x)\,dx = \int_0^{\pi/2} x \sin x\,dx

Aplicăm formula integrării prin părți: ∫uv′=uv−∫u′v\int u v' = u v - \int u' v.

Alegem:

u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 v′(x)=sin⁡x  ⟹  v(x)=−cos⁡xv'(x) = \sin x \implies v(x) = -\cos x

Avem:

∫0π/2xsin⁡x dx=[−xcos⁡x]0π/2−∫0π/2(−cos⁡x) dx\int_0^{\pi/2} x \sin x\,dx = \left[ -x \cos x \right]_0^{\pi/2} - \int_0^{\pi/2} (-\cos x)\,dx

(2p)

=[−xcos⁡x]0π/2+[sin⁡x]0π/2= \left[ -x \cos x \right]_0^{\pi/2} + \left[ \sin x \right]_0^{\pi/2}
  • Calculăm termenii în capete:
[−xcos⁡x]0π/2=−π2cos⁡(π2)−(−0⋅cos⁡0)=−π2⋅0+0=0\left[ -x \cos x \right]_0^{\pi/2} = -\frac{\pi}{2} \cos\left(\frac{\pi}{2}\right) - (-0 \cdot \cos 0) = -\frac{\pi}{2} \cdot 0 + 0 = 0 [sin⁡x]0π/2=sin⁡(π2)−sin⁡0=1−0=1\left[ \sin x \right]_0^{\pi/2} = \sin\left(\frac{\pi}{2}\right) - \sin 0 = 1 - 0 = 1

Însumând:

∫0π/2xsin⁡x dx=0+1=1\int_0^{\pi/2} x \sin x\,dx = 0 + 1 = 1

(3p)