Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 11(11+1)−(11+3)=8. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem parantezele efectuând înmulțirea și distribuind semnul minus:
11(11+1)−(11+3)=11⋅11+11⋅1−11−3
(2p)
Reducem termenii asemenea și calculăm rezultatul:
=11+11−11−3=11−3=8
(3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−5x+6. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Intersecția graficului cu axa Ox se determină rezolvând ecuația f(x)=0:
x2−5x+6=0
(2p)
Calculăm discriminantul Δ:
Δ=(−5)2−4⋅1⋅6=25−24=1
Aflăm rădăcinile ecuației:
x1=25−1=2,x2=25+1=3
Abscisele punctelor de intersecție ale graficului cu axa Ox sunt x=2 și x=3.
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+2=33. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Expresia de sub radical satisface x2+2≥2>0 pentru orice x∈R, deci ecuația este bine definită pe R.
Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+2=(33)2⟹x2+2=9⋅3=27
(2p)
Rezolvăm ecuația obținută:
x2=27−2⟹x2−25=0⟹x2=25x=−5saux=5
Ambele soluții sunt numere reale și convin.
(3p)
4. Se consideră patru puncte distincte, oricare trei dintre ele necoliniare. Calculați numărul dreptelor determinate de câte două dintre aceste puncte. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Oricare două puncte distincte determină o dreaptă unică. Deoarece oricare trei puncte sunt necoliniare, nu există drepte care să conțină mai mult de două puncte din cele patru date.
Numărul dreptelor determinate este egal cu numărul submulțimilor de două elemente al unei mulțimi cu 4 elemente, adică C42:
C42=2!(4−2)!4!
(2p)
Calculăm valoarea numerică:
C42=24⋅3=6
Numărul dreptelor determinate este 6.
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(−1,2) și N(2,1). Determinați coordonatele simetricului punctului M față de punctul N. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie P(a,b) simetricul punctului M față de punctul N.
Prin definiție, punctul N este mijlocul segmentului MP, deci coordonatele sale satisfac:
xN=2xM+xPșiyN=2yM+yP2=2−1+ași1=22+b
(3p)
Aflăm valorile coordonatelor:
−1+a=4⟹a=52+b=2⟹b=0
Coordonatele simetricului sunt P(5,0).
(2p)
6. Se consideră triunghiul ABC, cu AB=32, BC=9 și AC=35. Calculați măsura unghiului B. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABC:
AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cosBcosB=2⋅AB⋅BCAB2+BC2−AC2
(2p)
Calculăm pătratele laturilor:
AB2=(32)2=9⋅2=18BC2=92=81AC2=(35)2=9⋅5=45
Înlocuim în relația cosinusului:
cosB=2⋅32⋅918+81−45=54254=21=22
Cum B∈(0∘,180∘) și cosB=22, rezultă că măsura unghiului B este de 45∘.
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(a)=(1−10a−5a8a1+4a), unde a este număr real.
a) Arătați că det(A(1))=−5. (5p)
b) Demonstrați că A(a)⋅A(b)=A(a+b−6ab), pentru orice numere reale a și b. (5p)
c) Determinați numerele naturale m și n, pentru care A(m)⋅A(n)=A(6−5mn). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Pentru a=1, matricea devine:
A(1)=(1−10⋅1−5⋅18⋅11+4⋅1)=(−9−585)
Calculăm determinantul:
det(A(1))=−9−585=(−9)⋅5−8⋅(−5)
(3p)
=−45+40=−5
(2p)
b) Înmulțim matricele A(a) și A(b):
A(a)⋅A(b)=(1−10a−5a8a1+4a)(1−10b−5b8b1+4b)
Calculăm fiecare element al matricei produs:
Elementul din linia 1, coloana 1:
(1−10a)(1−10b)+8a(−5b)=1−10b−10a+100ab−40ab=1−10(a+b)+60ab=1−10(a+b−6ab)
Elementul din linia 1, coloana 2:
(1−10a)(8b)+8a(1+4b)=8b−80ab+8a+32ab=8(a+b)−48ab=8(a+b−6ab)
Elementul din linia 2, coloana 1:
(−5a)(1−10b)+(1+4a)(−5b)=−5a+50ab−5b−20ab=−5(a+b)+30ab=−5(a+b−6ab)
Elementul din linia 2, coloana 2:
(−5a)(8b)+(1+4a)(1+4b)=−40ab+1+4b+4a+16ab=1+4(a+b)−24ab=1+4(a+b−6ab)
(3p)
Observăm că fiecare poziție coincide cu expresia matricei A evaluată în a+b−6ab: