Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (20−180)⋅23+65=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Scoatem factorii de sub radical pentru termenii din paranteză:
20=4⋅5=25
180=36⋅5=65
- Calculăm diferența din paranteză:
20−180=25−65=−45
(3p)
- Efectuăm înmulțirea și adunarea finală:
(−45)⋅23+65=−25⋅3+65=−65+65=0
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3x−1. Calculați (f∘f)(1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției f în punctul x=1:
f(1)=3⋅1−1=3−1=2
(2p)
- Compunem funcția aplicând f valorii obținute:
(f∘f)(1)=f(f(1))=f(2)=3⋅2−1=6−1=5
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg(5x−1)=lg2+lg7. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Punem condiția de existență pentru logaritm:
5x−1>0⟹5x>1⟹x>51⟺x∈(51,+∞)
- Aplicăm proprietatea logaritmului unei sume în membrul drept: lga+lgb=lg(a⋅b):
lg2+lg7=lg(2⋅7)=lg14
lg(5x−1)=lg14⟹5x−1=14
(3p)
- Rezolvăm ecuația liniară obținută:
5x=15⟹x=3
Deoarece 3>51, soluția se află în domeniul de existență și convine.
(2p)
4. După o scumpire cu 30%, un obiect costă 5200 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Notăm cu x prețul inițial al obiectului (în lei).
- Valoarea scumpirii este 10030⋅x=0,3x.
- Prețul după scumpire satisface ecuația:
x+10030x=5200⟹1,3x=5200
(3p)
- Determinăm valoarea lui x:
x=1,35200=1352000=4000 lei
Prețul inițial al obiectului este de 4000 de lei.
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,3), B(4,8) și C(4,0). Calculați distanța de la punctul B la dreapta AC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1: Folosind ecuația generală a dreptei și formula distanței de la un punct la o dreaptă
- Determinăm ecuația dreptei AC prin punctele A(0,3) și C(4,0):
yC−yAy−yA=xC−xAx−xA⟹0−3y−3=4−0x−0⟹−3y−3=4x
4(y−3)=−3x⟹3x+4y−12=0
(2p)
- Aplicăm formula distanței de la punctul B(4,8) la dreapta AC:3x+4y−12=0:
d(B,AC)=32+42∣3⋅xB+4⋅yB−12∣=9+16∣3⋅4+4⋅8−12∣
d(B,AC)=25∣12+32−12∣=532=6,4
(3p)
Metoda 2 (Conform baremului): Folosind aria triunghiului ABC
- Lungimea segmentului vertical BC, unde B(4,8) și C(4,0), este BC=∣yB−yC∣=8.
- Dreapta BC are ecuația x=4, deci distanța de la A(0,3) la BC este d(A,BC)=∣4−0∣=4.
- Aria triunghiului ABC este:
A△ABC=2BC⋅d(A,BC)=28⋅4=16
- Lungimea segmentului AC este AC=(4−0)2+(0−3)2=16+9=5.
- Exprimând aceeași arie cu baza AC:
A△ABC=2AC⋅d(B,AC)⟹16=25⋅d(B,AC)⟹d(B,AC)=532
6. Arătați că 2tg45∘+12cos30∘=tg30∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Amintim valorile funcțiilor trigonometrice uzuale:
cos30∘=23,tg45∘=1,tg30∘=33
(3p)
- Înlocuim aceste valori în membrul stâng al egalității:
2tg45∘+12cos30∘=2⋅1+12⋅23=2+13=33
Cum 33=tg30∘, egalitatea este demonstrată.
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(a)=(1+aa1+2a2a), unde a este număr real.
a) Arătați că det(A(10))=10. (5p)
b) Demonstrați că (A(a)−A(b))(A(a)−A(b))=3(a−b)(A(a)−A(b)), pentru orice numere reale a și b. (5p)
c) Determinați numărul natural n pentru care det(A(1))+det(A(2))+det(A(3))+⋯+det(A(n))=36. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Pentru a=10, matricea devine:
A(10)=(1+10101+202⋅10)=(11102120)
- Calculăm determinantul matricei:
det(A(10))=11102120=11⋅20−21⋅10
(3p)
=220−210=10
(2p)
b) Calculăm diferența matricelor A(a)−A(b):
A(a)−A(b)=(1+aa1+2a2a)−(1+bb1+2b2b)
=((1+a)−(1+b)a−b(1+2a)−(1+2b)2a−2b)=(a−ba−b2(a−b)2(a−b))
Dând factor comun scalarul (a−b), obținem:
A(a)−A(b)=(a−b)(1122)
(2p)
- Calculăm produsul (A(a)−A(b))(A(a)−A(b)):
(A(a)−A(b))(A(a)−A(b))=[(a−b)(1122)]⋅[(a−b)(1122)]
=(a−b)2(1122)(1122)
Calculăm produsul celor două matrice constante:
(1122)(1122)=(1⋅1+2⋅11⋅1+2⋅11⋅2+2⋅21⋅2+2⋅2)=(3366)=3(1122)
Revenind la produs:
(A(a)−A(b))(A(a)−A(b))=(a−b)2⋅3(1122)=3(a−b)⋅[(a−b)(1122)]
=3(a−b)(A(a)−A(b))
pentru orice numere reale a și b.
(3p)
c) Calculăm determinantul matricei A(a) pentru un număr real arbitrar a:
det(A(a))=1+aa1+2a2a=(1+a)⋅2a−(1+2a)⋅a
=2a+2a2−a−2a2=a
Astfel, pentru orice număr natural k, det(A(k))=k. Suma din enunț devine:
det(A(1))+det(A(2))+det(A(3))+⋯+det(A(n))=1+2+3+⋯+n
=2n(n+1)
(3p)
- Egalăm suma cu valoarea dată, 36:
2n(n+1)=36⟹n(n+1)=72
n2+n−72=0
Rezolvăm ecuația de gradul doi:
Δ=12−4⋅1⋅(−72)=1+288=289=172
n1=2−1+17=216=8,n2=2−1−17=2−18=−9
Deoarece n este număr natural (n∈N), soluția convenabilă este n=8.
(2p)
2. Pe mulțimea M=[2,+∞) se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:
x∗y=(x2−2)(y2−2)+2
a) Arătați că 4∗3=4. (5p)
b) Determinați simetricul elementului x=6, în raport cu legea de compoziție „∗”. (5p)
c) Calculați 2∗3∗4∗⋯∗2020. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Înlocuim x=4 și y=3 în legea de compoziție:
4∗3=(42−2)((3)2−2)+2
=(16−2)(3−2)+2=14⋅1+2=14+2
(3p)
=16=4
(2p)
b) Determinăm mai întâi elementul neutru e∈M al legii de compoziție.
Relația x∗e=x pentru orice x∈M devine:
(x2−2)(e2−2)+2=x⟹(x2−2)(e2−2)+2=x2
(x2−2)(e2−2)=x2−2,∀x∈M
Rezultă e2−2=1⟹e2=3, iar cum e∈M=[2,+∞), avem e=3.
(2p)
- Căutăm simetricul t∈M al elementului x=6:
6∗t=e⟺((6)2−2)(t2−2)+2=3
Ridicăm la pătrat:
(6−2)(t2−2)+2=3⟹4(t2−2)=1
t2−2=41⟹t2=2+41=49
Deoarece t∈M, t≥2>0, obținem:
t=49=23
Verificăm dacă 23∈M: 23=1,5=2,25>2, deci convine. Simetricul lui 6 este 23.
(3p)
c) Calculăm compunerea elementului 2∈M cu un element oarecare x∈M:
2∗x=((2)2−2)(x2−2)+2=(2−2)(x2−2)+2=0+2=2
Datorită comutativității evidente a legii, avem și x∗2=2, pentru orice x∈M. Așadar, 2 este element absorbant al legii „∗”.
(2p)
- Folosind asociativitatea legii de compoziție:
2∗3∗4∗⋯∗2020=2∗(3∗4∗⋯∗2020)=2
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=2x(lnx−1).
a) Arătați că f′(x)=xlnx+1, x∈(0,+∞). (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=e1 situat pe graficul funcției f. (5p)
c) Demonstrați că ef(x)+4≥0, pentru orice x∈(0,+∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Funcția f este derivabilă pe (0,+∞), fiind produs de funcții elementare derivabile. Aplicăm formula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′:
f′(x)=(2x)′(lnx−1)+2x(lnx−1)′
=(2⋅2x1)(lnx−1)+2x⋅x1=xlnx−1+x2x
(3p)
- Raționalizăm / simplificăm al doilea termen: xx=x1, apoi adunăm fracțiile cu același numitor:
f′(x)=xlnx−1+x2=xlnx−1+2=xlnx+1
pentru orice x∈(0,+∞).
(2p)
b) Ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0=e1 este dată de formula:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)
- Calculăm valoarea funcției în x0=e1:
f(e1)=2e1(ln(e1)−1)=e2(−1−1)=e2⋅(−2)=−e4
- Calculăm valoarea derivatei în x0=e1:
f′(e1)=e1ln(e1)+1=e1−1+1=e10=0
(2p)
- Înlocuim în ecuația tangentei:
y−(−e4)=0⋅(x−e1)⟹y+e4=0⟹y=−e4
(3p)
c) Aflăm punctele critice ale funcției rezolvând ecuația f′(x)=0 pe (0,+∞):
xlnx+1=0⟺lnx+1=0⟺lnx=−1⟺x=e−1=e1
- Cum x>0 pentru orice x>0, semnul derivatei f′ este determinat exclusiv de expresia lnx+1:
- Pentru x∈(0,e1], avem lnx≤−1⟹lnx+1≤0⟹f′(x)≤0, deci f este descrescătoare pe intervalul (0,e1].
- Pentru x∈[e1,+∞), avem lnx≥−1⟹lnx+1≥0⟹f′(x)≥0, deci f este crescătoare pe intervalul [e1,+∞).
(3p)
- Deducem că x=e1 este punctul de minim absolut global al funcției f pe domeniul (0,+∞):
f(x)≥f(e1),∀x∈(0,+∞)
f(x)≥−e4,∀x∈(0,+∞)
Înmulțind ambele părți ale inegalității cu e>0, obținem:
ef(x)≥−4⟺ef(x)+4≥0,∀x∈(0,+∞)
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R,
f(x)={2x−1,x+13x−1,x∈(−∞,0]x∈(0,+∞)
a) Arătați că funcția f admite primitive pe R. (5p)
b) Calculați ∫12f(x)dx. (5p)
c) Arătați că ∫−10exf(x)dx=e5−3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) O funcție continuă pe un interval admite primitive pe acel interval. Verificăm continuitatea funcției f pe R:
- Pe intervalul (−∞,0), f(x)=2x−1 este o funcție polinomială, deci continuă.
- Pe intervalul (0,+∞), f(x)=x+13x−1 este o funcție rațională cu numitorul nenul (x+1>0), deci continuă.
- În punctul x=0, calculăm limitele laterale și valoarea funcției:
x↗0limf(x)=x→0x<0lim(2x−1)=2⋅0−1=−1
x↘0limf(x)=x→0x>0limx+13x−1=0+13⋅0−1=−1
f(0)=2⋅0−1=−1
(3p)
Deoarece limx↗0f(x)=limx↘0f(x)=f(0)=−1, funcția f este continuă și în punctul x=0.
Prin urmare, f este continuă pe R, ceea ce implică faptul că funcția f admite primitive pe R.
(2p)
b) Pentru x∈[1,2]⊂(0,+∞), funcția are expresia f(x)=x+13x−1.
Descompunem fracția:
x+13x−1=x+13(x+1)−4=3−x+14
Calculăm integrala:
∫12f(x)dx=∫12(3−x+14)dx=[3x−4ln(x+1)]12
(3p)
=(3⋅2−4ln(2+1))−(3⋅1−4ln(1+1))
=(6−4ln3)−(3−4ln2)=6−3−4ln3+4ln2=3+4(ln2−ln3)=3+4ln(32)
(2p)
c) Pentru x∈[−1,0]⊂(−∞,0], funcția are expresia f(x)=2x−1.
Integrala de calculat este:
∫−10exf(x)dx=∫−10ex(2x−1)dx
Aplicăm metoda integrării prin părți: ∫uv′=uv−∫u′v.
Alegem:
u(x)=2x−1⟹u′(x)=2
v′(x)=ex⟹v(x)=ex
Avem:
∫−10ex(2x−1)dx=[(2x−1)ex]−10−∫−102exdx
(3p)
=[(2x−1)ex]−10−2[ex]−10
Calculăm termenii în capetele intervalului:
[(2x−1)ex]−10=(2⋅0−1)e0−(2(−1)−1)e−1=−1−(−3)e−1=−1+e3
[ex]−10=e0−e−1=1−e1
Înlocuim valorile obținute:
∫−10exf(x)dx=(−1+e3)−2(1−e1)=−1+e3−2+e2=−3+e5=e5−3
(2p)