BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Test Antrenament 1

BAC Tehnologic 2020 — Test de Antrenament 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (20−180)⋅32+65=0(\sqrt{20} - \sqrt{180}) \cdot \frac{3}{2} + 6\sqrt{5} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorii de sub radical pentru termenii din paranteză:
20=4⋅5=25\sqrt{20} = \sqrt{4 \cdot 5} = 2\sqrt{5} 180=36⋅5=65\sqrt{180} = \sqrt{36 \cdot 5} = 6\sqrt{5}
  • Calculăm diferența din paranteză:
20−180=25−65=−45\sqrt{20} - \sqrt{180} = 2\sqrt{5} - 6\sqrt{5} = -4\sqrt{5}

(3p)

  • Efectuăm înmulțirea și adunarea finală:
(−45)⋅32+65=−25⋅3+65=−65+65=0(-4\sqrt{5}) \cdot \frac{3}{2} + 6\sqrt{5} = -2\sqrt{5} \cdot 3 + 6\sqrt{5} = -6\sqrt{5} + 6\sqrt{5} = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−1f(x) = 3x - 1. Calculați (f∘f)(1)(f \circ f)(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în punctul x=1x = 1:
f(1)=3⋅1−1=3−1=2f(1) = 3 \cdot 1 - 1 = 3 - 1 = 2

(2p)

  • Compunem funcția aplicând ff valorii obținute:
(f∘f)(1)=f(f(1))=f(2)=3⋅2−1=6−1=5(f \circ f)(1) = f(f(1)) = f(2) = 3 \cdot 2 - 1 = 6 - 1 = 5

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg⁡(5x−1)=lg⁡2+lg⁡7\lg(5x - 1) = \lg 2 + \lg 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență pentru logaritm:
5x−1>0  ⟹  5x>1  ⟹  x>15  ⟺  x∈(15,+∞)5x - 1 > 0 \implies 5x > 1 \implies x > \frac{1}{5} \iff x \in \left(\frac{1}{5}, +\infty\right)
  • Aplicăm proprietatea logaritmului unei sume în membrul drept: lg⁡a+lg⁡b=lg⁡(a⋅b)\lg a + \lg b = \lg(a \cdot b):
lg⁡2+lg⁡7=lg⁡(2⋅7)=lg⁡14\lg 2 + \lg 7 = \lg(2 \cdot 7) = \lg 14
  • Ecuația devine:
lg⁡(5x−1)=lg⁡14  ⟹  5x−1=14\lg(5x - 1) = \lg 14 \implies 5x - 1 = 14

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
5x=15  ⟹  x=35x = 15 \implies x = 3

Deoarece 3>153 > \frac{1}{5}, soluția se află în domeniul de existență și convine.

(2p)


4. După o scumpire cu 30%30\%, un obiect costă 52005200 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului (în lei).
  • Valoarea scumpirii este 30100⋅x=0,3x\frac{30}{100} \cdot x = 0{,}3x.
  • Prețul după scumpire satisface ecuația:
x+30100x=5200  ⟹  1,3x=5200x + \frac{30}{100} x = 5200 \implies 1{,}3x = 5200

(3p)

  • Determinăm valoarea lui xx:
x=52001,3=5200013=4000 leix = \frac{5200}{1{,}3} = \frac{52000}{13} = 4000 \text{ lei}

Prețul inițial al obiectului este de 40004000 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3), B(4,8)B(4, 8) și C(4,0)C(4, 0). Calculați distanța de la punctul BB la dreapta ACAC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Metoda 1: Folosind ecuația generală a dreptei și formula distanței de la un punct la o dreaptă

  • Determinăm ecuația dreptei ACAC prin punctele A(0,3)A(0, 3) și C(4,0)C(4, 0):
y−yAyC−yA=x−xAxC−xA  ⟹  y−30−3=x−04−0  ⟹  y−3−3=x4\frac{y - y_A}{y_C - y_A} = \frac{x - x_A}{x_C - x_A} \implies \frac{y - 3}{0 - 3} = \frac{x - 0}{4 - 0} \implies \frac{y - 3}{-3} = \frac{x}{4} 4(y−3)=−3x  ⟹  3x+4y−12=04(y - 3) = -3x \implies 3x + 4y - 12 = 0

(2p)

  • Aplicăm formula distanței de la punctul B(4,8)B(4, 8) la dreapta AC:3x+4y−12=0AC: 3x + 4y - 12 = 0:
d(B,AC)=∣3⋅xB+4⋅yB−12∣32+42=∣3⋅4+4⋅8−12∣9+16d(B, AC) = \frac{|3 \cdot x_B + 4 \cdot y_B - 12|}{\sqrt{3^2 + 4^2}} = \frac{|3 \cdot 4 + 4 \cdot 8 - 12|}{\sqrt{9 + 16}} d(B,AC)=∣12+32−12∣25=325=6,4d(B, AC) = \frac{|12 + 32 - 12|}{\sqrt{25}} = \frac{32}{5} = 6{,}4

(3p)


Metoda 2 (Conform baremului): Folosind aria triunghiului ABCABC

  • Lungimea segmentului vertical BCBC, unde B(4,8)B(4, 8) și C(4,0)C(4, 0), este BC=∣yB−yC∣=8BC = |y_B - y_C| = 8.
  • Dreapta BCBC are ecuația x=4x = 4, deci distanța de la A(0,3)A(0, 3) la BCBC este d(A,BC)=∣4−0∣=4d(A, BC) = |4 - 0| = 4.
  • Aria triunghiului ABCABC este:
A△ABC=BC⋅d(A,BC)2=8⋅42=16\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{BC \cdot d(A, BC)}{2} = \frac{8 \cdot 4}{2} = 16
  • Lungimea segmentului ACAC este AC=(4−0)2+(0−3)2=16+9=5AC = \sqrt{(4 - 0)^2 + (0 - 3)^2} = \sqrt{16 + 9} = 5.
  • Exprimând aceeași arie cu baza ACAC:
A△ABC=AC⋅d(B,AC)2  ⟹  16=5⋅d(B,AC)2  ⟹  d(B,AC)=325\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot d(B, AC)}{2} \implies 16 = \frac{5 \cdot d(B, AC)}{2} \implies d(B, AC) = \frac{32}{5}

6. Arătați că 2cos⁡30∘2tg 45∘+1=tg 30∘\frac{2\cos 30^\circ}{2\text{tg}\,45^\circ + 1} = \text{tg}\,30^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Amintim valorile funcțiilor trigonometrice uzuale:
cos⁡30∘=32,tg 45∘=1,tg 30∘=33\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \text{tg}\,45^\circ = 1, \quad \text{tg}\,30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{3}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în membrul stâng al egalității:
2cos⁡30∘2tg 45∘+1=2⋅322⋅1+1=32+1=33\frac{2\cos 30^\circ}{2\text{tg}\,45^\circ + 1} = \frac{2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}}{2 \cdot 1 + 1} = \frac{\sqrt{3}}{2 + 1} = \frac{\sqrt{3}}{3}

Cum 33=tg 30∘\frac{\sqrt{3}}{3} = \text{tg}\,30^\circ, egalitatea este demonstrată.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1+a1+2aa2a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 + a & 1 + 2a \\ a & 2a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(10))=10\det(A(10)) = 10. (5p)

b) Demonstrați că (A(a)−A(b))(A(a)−A(b))=3(a−b)(A(a)−A(b))(A(a) - A(b))(A(a) - A(b)) = 3(a - b)(A(a) - A(b)), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați numărul natural nn pentru care det⁡(A(1))+det⁡(A(2))+det⁡(A(3))+⋯+det⁡(A(n))=36\det(A(1)) + \det(A(2)) + \det(A(3)) + \dots + \det(A(n)) = 36. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru a=10a = 10, matricea devine:

A(10)=(1+101+20102⋅10)=(11211020)A(10) = \begin{pmatrix} 1 + 10 & 1 + 20 \\ 10 & 2 \cdot 10 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 11 & 21 \\ 10 & 20 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(10))=∣11211020∣=11⋅20−21⋅10\det(A(10)) = \begin{vmatrix} 11 & 21 \\ 10 & 20 \end{vmatrix} = 11 \cdot 20 - 21 \cdot 10

(3p)

=220−210=10= 220 - 210 = 10

(2p)


b) Calculăm diferența matricelor A(a)−A(b)A(a) - A(b):

A(a)−A(b)=(1+a1+2aa2a)−(1+b1+2bb2b)A(a) - A(b) = \begin{pmatrix} 1 + a & 1 + 2a \\ a & 2a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 + b & 1 + 2b \\ b & 2b \end{pmatrix} =((1+a)−(1+b)(1+2a)−(1+2b)a−b2a−2b)=(a−b2(a−b)a−b2(a−b))= \begin{pmatrix} (1 + a) - (1 + b) & (1 + 2a) - (1 + 2b) \\ a - b & 2a - 2b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a - b & 2(a - b) \\ a - b & 2(a - b) \end{pmatrix}

Dând factor comun scalarul (a−b)(a - b), obținem:

A(a)−A(b)=(a−b)(1212)A(a) - A(b) = (a - b) \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm produsul (A(a)−A(b))(A(a)−A(b))(A(a) - A(b))(A(a) - A(b)):
(A(a)−A(b))(A(a)−A(b))=[(a−b)(1212)]⋅[(a−b)(1212)](A(a) - A(b))(A(a) - A(b)) = \left[ (a - b) \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \right] \cdot \left[ (a - b) \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \right] =(a−b)2(1212)(1212)= (a - b)^2 \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

Calculăm produsul celor două matrice constante:

(1212)(1212)=(1⋅1+2⋅11⋅2+2⋅21⋅1+2⋅11⋅2+2⋅2)=(3636)=3(1212)\begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 2 + 2 \cdot 2 \\ 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 2 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ 3 & 6 \end{pmatrix} = 3 \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

Revenind la produs:

(A(a)−A(b))(A(a)−A(b))=(a−b)2⋅3(1212)=3(a−b)⋅[(a−b)(1212)](A(a) - A(b))(A(a) - A(b)) = (a - b)^2 \cdot 3 \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = 3(a - b) \cdot \left[ (a - b) \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \right] =3(a−b)(A(a)−A(b))= 3(a - b)(A(a) - A(b))

pentru orice numere reale aa și bb.

(3p)


c) Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real arbitrar aa:

det⁡(A(a))=∣1+a1+2aa2a∣=(1+a)⋅2a−(1+2a)⋅a\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 + a & 1 + 2a \\ a & 2a \end{vmatrix} = (1 + a) \cdot 2a - (1 + 2a) \cdot a =2a+2a2−a−2a2=a= 2a + 2a^2 - a - 2a^2 = a

Astfel, pentru orice număr natural kk, det⁡(A(k))=k\det(A(k)) = k. Suma din enunț devine:

det⁡(A(1))+det⁡(A(2))+det⁡(A(3))+⋯+det⁡(A(n))=1+2+3+⋯+n\det(A(1)) + \det(A(2)) + \det(A(3)) + \dots + \det(A(n)) = 1 + 2 + 3 + \dots + n =n(n+1)2= \frac{n(n + 1)}{2}

(3p)

  • Egalăm suma cu valoarea dată, 3636:
n(n+1)2=36  ⟹  n(n+1)=72\frac{n(n + 1)}{2} = 36 \implies n(n + 1) = 72 n2+n−72=0n^2 + n - 72 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul doi:

Δ=12−4⋅1⋅(−72)=1+288=289=172\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-72) = 1 + 288 = 289 = 17^2 n1=−1+172=162=8,n2=−1−172=−182=−9n_1 = \frac{-1 + 17}{2} = \frac{16}{2} = 8, \quad n_2 = \frac{-1 - 17}{2} = \frac{-18}{2} = -9

Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), soluția convenabilă este n=8n = 8.

(2p)


2. Pe mulțimea M=[2,+∞)M = [\sqrt{2}, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

x∗y=(x2−2)(y2−2)+2x * y = \sqrt{(x^2 - 2)(y^2 - 2) + 2}

a) Arătați că 4∗3=44 * \sqrt{3} = 4. (5p)

b) Determinați simetricul elementului x=6x = \sqrt{6}, în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

c) Calculați 2∗3∗4∗⋯∗2020\sqrt{2} * \sqrt{3} * \sqrt{4} * \dots * \sqrt{2020}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim x=4x = 4 și y=3y = \sqrt{3} în legea de compoziție:

4∗3=(42−2)((3)2−2)+24 * \sqrt{3} = \sqrt{(4^2 - 2)((\sqrt{3})^2 - 2) + 2} =(16−2)(3−2)+2=14⋅1+2=14+2= \sqrt{(16 - 2)(3 - 2) + 2} = \sqrt{14 \cdot 1 + 2} = \sqrt{14 + 2}

(3p)

=16=4= \sqrt{16} = 4

(2p)


b) Determinăm mai întâi elementul neutru e∈Me \in M al legii de compoziție.

Relația x∗e=xx * e = x pentru orice x∈Mx \in M devine:

(x2−2)(e2−2)+2=x  ⟹  (x2−2)(e2−2)+2=x2\sqrt{(x^2 - 2)(e^2 - 2) + 2} = x \implies (x^2 - 2)(e^2 - 2) + 2 = x^2 (x2−2)(e2−2)=x2−2,∀x∈M(x^2 - 2)(e^2 - 2) = x^2 - 2, \quad \forall x \in M

Rezultă e2−2=1  ⟹  e2=3e^2 - 2 = 1 \implies e^2 = 3, iar cum e∈M=[2,+∞)e \in M = [\sqrt{2}, +\infty), avem e=3e = \sqrt{3}.

(2p)

  • Căutăm simetricul t∈Mt \in M al elementului x=6x = \sqrt{6}:
6∗t=e  ⟺  ((6)2−2)(t2−2)+2=3\sqrt{6} * t = e \iff \sqrt{((\sqrt{6})^2 - 2)(t^2 - 2) + 2} = \sqrt{3}

Ridicăm la pătrat:

(6−2)(t2−2)+2=3  ⟹  4(t2−2)=1(6 - 2)(t^2 - 2) + 2 = 3 \implies 4(t^2 - 2) = 1 t2−2=14  ⟹  t2=2+14=94t^2 - 2 = \frac{1}{4} \implies t^2 = 2 + \frac{1}{4} = \frac{9}{4}

Deoarece t∈Mt \in M, t≥2>0t \ge \sqrt{2} > 0, obținem:

t=94=32t = \sqrt{\frac{9}{4}} = \frac{3}{2}

Verificăm dacă 32∈M\frac{3}{2} \in M: 32=1,5=2,25>2\frac{3}{2} = 1{,}5 = \sqrt{2{,}25} > \sqrt{2}, deci convine. Simetricul lui 6\sqrt{6} este 32\frac{3}{2}.

(3p)


c) Calculăm compunerea elementului 2∈M\sqrt{2} \in M cu un element oarecare x∈Mx \in M:

2∗x=((2)2−2)(x2−2)+2=(2−2)(x2−2)+2=0+2=2\sqrt{2} * x = \sqrt{((\sqrt{2})^2 - 2)(x^2 - 2) + 2} = \sqrt{(2 - 2)(x^2 - 2) + 2} = \sqrt{0 + 2} = \sqrt{2}

Datorită comutativității evidente a legii, avem și x∗2=2x * \sqrt{2} = \sqrt{2}, pentru orice x∈Mx \in M. Așadar, 2\sqrt{2} este element absorbant al legii „∗*”.

(2p)

  • Folosind asociativitatea legii de compoziție:
2∗3∗4∗⋯∗2020=2∗(3∗4∗⋯∗2020)=2\sqrt{2} * \sqrt{3} * \sqrt{4} * \dots * \sqrt{2020} = \sqrt{2} * (\sqrt{3} * \sqrt{4} * \dots * \sqrt{2020}) = \sqrt{2}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x(ln⁡x−1)f(x) = 2\sqrt{x}(\ln x - 1).

a) Arătați că f′(x)=ln⁡x+1xf'(x) = \frac{\ln x + 1}{\sqrt{x}}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1ex = \frac{1}{e} situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ef(x)+4≥0\sqrt{e} f(x) + 4 \ge 0, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty), fiind produs de funcții elementare derivabile. Aplicăm formula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':

f′(x)=(2x)′(ln⁡x−1)+2x(ln⁡x−1)′f'(x) = (2\sqrt{x})'(\ln x - 1) + 2\sqrt{x}(\ln x - 1)' =(2⋅12x)(ln⁡x−1)+2x⋅1x=ln⁡x−1x+2xx= \left(2 \cdot \frac{1}{2\sqrt{x}}\right)(\ln x - 1) + 2\sqrt{x} \cdot \frac{1}{x} = \frac{\ln x - 1}{\sqrt{x}} + \frac{2\sqrt{x}}{x}

(3p)

  • Raționalizăm / simplificăm al doilea termen: xx=1x\frac{\sqrt{x}}{x} = \frac{1}{\sqrt{x}}, apoi adunăm fracțiile cu același numitor:
f′(x)=ln⁡x−1x+2x=ln⁡x−1+2x=ln⁡x+1xf'(x) = \frac{\ln x - 1}{\sqrt{x}} + \frac{2}{\sqrt{x}} = \frac{\ln x - 1 + 2}{\sqrt{x}} = \frac{\ln x + 1}{\sqrt{x}}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b) Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1ex_0 = \frac{1}{e} este dată de formula:

y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)
  • Calculăm valoarea funcției în x0=1ex_0 = \frac{1}{e}:
f(1e)=21e(ln⁡(1e)−1)=2e(−1−1)=2e⋅(−2)=−4ef\left(\frac{1}{e}\right) = 2\sqrt{\frac{1}{e}}\left(\ln\left(\frac{1}{e}\right) - 1\right) = \frac{2}{\sqrt{e}}(-1 - 1) = \frac{2}{\sqrt{e}} \cdot (-2) = -\frac{4}{\sqrt{e}}
  • Calculăm valoarea derivatei în x0=1ex_0 = \frac{1}{e}:
f′(1e)=ln⁡(1e)+11e=−1+11e=01e=0f'\left(\frac{1}{e}\right) = \frac{\ln\left(\frac{1}{e}\right) + 1}{\sqrt{\frac{1}{e}}} = \frac{-1 + 1}{\frac{1}{\sqrt{e}}} = \frac{0}{\frac{1}{\sqrt{e}}} = 0

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−(−4e)=0⋅(x−1e)  ⟹  y+4e=0  ⟹  y=−4ey - \left(-\frac{4}{\sqrt{e}}\right) = 0 \cdot \left(x - \frac{1}{e}\right) \implies y + \frac{4}{\sqrt{e}} = 0 \implies y = -\frac{4}{\sqrt{e}}

(3p)


c) Aflăm punctele critice ale funcției rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 pe (0,+∞)(0, +\infty):

ln⁡x+1x=0  ⟺  ln⁡x+1=0  ⟺  ln⁡x=−1  ⟺  x=e−1=1e\frac{\ln x + 1}{\sqrt{x}} = 0 \iff \ln x + 1 = 0 \iff \ln x = -1 \iff x = e^{-1} = \frac{1}{e}
  • Cum x>0\sqrt{x} > 0 pentru orice x>0x > 0, semnul derivatei f′f' este determinat exclusiv de expresia ln⁡x+1\ln x + 1:
    • Pentru x∈(0,1e]x \in \left(0, \frac{1}{e}\right], avem ln⁡x≤−1  ⟹  ln⁡x+1≤0  ⟹  f′(x)≤0\ln x \le -1 \implies \ln x + 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare pe intervalul (0,1e]\left(0, \frac{1}{e}\right].
    • Pentru x∈[1e,+∞)x \in \left[\frac{1}{e}, +\infty\right), avem ln⁡x≥−1  ⟹  ln⁡x+1≥0  ⟹  f′(x)≥0\ln x \ge -1 \implies \ln x + 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare pe intervalul [1e,+∞)\left[\frac{1}{e}, +\infty\right).

(3p)

  • Deducem că x=1ex = \frac{1}{e} este punctul de minim absolut global al funcției ff pe domeniul (0,+∞)(0, +\infty):
f(x)≥f(1e),∀x∈(0,+∞)f(x) \ge f\left(\frac{1}{e}\right), \quad \forall x \in (0, +\infty) f(x)≥−4e,∀x∈(0,+∞)f(x) \ge -\frac{4}{\sqrt{e}}, \quad \forall x \in (0, +\infty)

Înmulțind ambele părți ale inegalității cu e>0\sqrt{e} > 0, obținem:

ef(x)≥−4  ⟺  ef(x)+4≥0,∀x∈(0,+∞)\sqrt{e} f(x) \ge -4 \iff \sqrt{e} f(x) + 4 \ge 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R},

f(x)={2x−1,x∈(−∞,0]3x−1x+1,x∈(0,+∞)f(x) = \begin{cases} 2x - 1, & x \in (-\infty, 0] \\ \frac{3x - 1}{x + 1}, & x \in (0, +\infty) \end{cases}

a) Arătați că funcția ff admite primitive pe R\mathbb{R}. (5p)

b) Calculați ∫12f(x) dx\int_1^2 f(x)\,dx. (5p)

c) Arătați că ∫−10exf(x) dx=5e−3\int_{-1}^0 e^x f(x)\,dx = \frac{5}{e} - 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) O funcție continuă pe un interval admite primitive pe acel interval. Verificăm continuitatea funcției ff pe R\mathbb{R}:

  • Pe intervalul (−∞,0)(-\infty, 0), f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1 este o funcție polinomială, deci continuă.
  • Pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), f(x)=3x−1x+1f(x) = \frac{3x - 1}{x + 1} este o funcție rațională cu numitorul nenul (x+1>0x + 1 > 0), deci continuă.
  • În punctul x=0x = 0, calculăm limitele laterale și valoarea funcției:
lim⁡x↗0f(x)=lim⁡x→0x<0(2x−1)=2⋅0−1=−1\lim_{x \nearrow 0} f(x) = \lim_{\substack{x \to 0 \\ x < 0}} (2x - 1) = 2 \cdot 0 - 1 = -1 lim⁡x↘0f(x)=lim⁡x→0x>03x−1x+1=3⋅0−10+1=−1\lim_{x \searrow 0} f(x) = \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} \frac{3x - 1}{x + 1} = \frac{3 \cdot 0 - 1}{0 + 1} = -1 f(0)=2⋅0−1=−1f(0) = 2 \cdot 0 - 1 = -1

(3p)

Deoarece lim⁡x↗0f(x)=lim⁡x↘0f(x)=f(0)=−1\lim_{x \nearrow 0} f(x) = \lim_{x \searrow 0} f(x) = f(0) = -1, funcția ff este continuă și în punctul x=0x = 0.

Prin urmare, ff este continuă pe R\mathbb{R}, ceea ce implică faptul că funcția ff admite primitive pe R\mathbb{R}.

(2p)


b) Pentru x∈[1,2]⊂(0,+∞)x \in [1, 2] \subset (0, +\infty), funcția are expresia f(x)=3x−1x+1f(x) = \frac{3x - 1}{x + 1}.

Descompunem fracția:

3x−1x+1=3(x+1)−4x+1=3−4x+1\frac{3x - 1}{x + 1} = \frac{3(x + 1) - 4}{x + 1} = 3 - \frac{4}{x + 1}

Calculăm integrala:

∫12f(x) dx=∫12(3−4x+1)dx=[3x−4ln⁡(x+1)]12\int_1^2 f(x)\,dx = \int_1^2 \left(3 - \frac{4}{x + 1}\right) dx = \left[ 3x - 4\ln(x + 1) \right]_1^2

(3p)

=(3⋅2−4ln⁡(2+1))−(3⋅1−4ln⁡(1+1))= (3 \cdot 2 - 4\ln(2 + 1)) - (3 \cdot 1 - 4\ln(1 + 1)) =(6−4ln⁡3)−(3−4ln⁡2)=6−3−4ln⁡3+4ln⁡2=3+4(ln⁡2−ln⁡3)=3+4ln⁡(23)= (6 - 4\ln 3) - (3 - 4\ln 2) = 6 - 3 - 4\ln 3 + 4\ln 2 = 3 + 4(\ln 2 - \ln 3) = 3 + 4\ln\left(\frac{2}{3}\right)

(2p)


c) Pentru x∈[−1,0]⊂(−∞,0]x \in [-1, 0] \subset (-\infty, 0], funcția are expresia f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1.

Integrala de calculat este:

∫−10exf(x) dx=∫−10ex(2x−1) dx\int_{-1}^0 e^x f(x)\,dx = \int_{-1}^0 e^x (2x - 1)\,dx

Aplicăm metoda integrării prin părți: ∫uv′=uv−∫u′v\int u v' = u v - \int u' v.

Alegem:

u(x)=2x−1  ⟹  u′(x)=2u(x) = 2x - 1 \implies u'(x) = 2 v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x

Avem:

∫−10ex(2x−1) dx=[(2x−1)ex]−10−∫−102ex dx\int_{-1}^0 e^x (2x - 1)\,dx = \left[ (2x - 1)e^x \right]_{-1}^0 - \int_{-1}^0 2e^x\,dx

(3p)

=[(2x−1)ex]−10−2[ex]−10= \left[ (2x - 1)e^x \right]_{-1}^0 - 2 \left[ e^x \right]_{-1}^0

Calculăm termenii în capetele intervalului:

[(2x−1)ex]−10=(2⋅0−1)e0−(2(−1)−1)e−1=−1−(−3)e−1=−1+3e\left[ (2x - 1)e^x \right]_{-1}^0 = (2 \cdot 0 - 1)e^0 - (2(-1) - 1)e^{-1} = -1 - (-3)e^{-1} = -1 + \frac{3}{e} [ex]−10=e0−e−1=1−1e\left[ e^x \right]_{-1}^0 = e^0 - e^{-1} = 1 - \frac{1}{e}

Înlocuim valorile obținute:

∫−10exf(x) dx=(−1+3e)−2(1−1e)=−1+3e−2+2e=−3+5e=5e−3\int_{-1}^0 e^x f(x)\,dx = \left(-1 + \frac{3}{e}\right) - 2\left(1 - \frac{1}{e}\right) = -1 + \frac{3}{e} - 2 + \frac{2}{e} = -3 + \frac{5}{e} = \frac{5}{e} - 3

(2p)