BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Model Oficial

Bacalaureat 2020 — Matematică Tehnologic — Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (10−2⋅3)(10+2⋅3)=64(10 - 2 \cdot 3)(10 + 2 \cdot 3) = 64. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm operațiile din fiecare paranteză, respectând ordinea operațiilor (înmulțirea are prioritate):
10−2⋅3=10−6=410 - 2 \cdot 3 = 10 - 6 = 4

(2p)

  • Calculăm valoarea celei de-a doua paranteze și produsul final:
10+2⋅3=10+6=1610 + 2 \cdot 3 = 10 + 6 = 16 (10−2⋅3)(10+2⋅3)=4⋅16=64(10 - 2 \cdot 3)(10 + 2 \cdot 3) = 4 \cdot 16 = 64

(3p)

(Metodă alternativă: Folosind formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2, avem (10−6)(10+6)=102−62=100−36=64(10 - 6)(10 + 6) = 10^2 - 6^2 = 100 - 36 = 64.)


2. Se consideră x1x_1 și x2x_2 soluțiile ecuației x2−7x+10=0x^2 - 7x + 10 = 0. Arătați că 2(x1+x2)−x1x2=42(x_1 + x_2) - x_1 x_2 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru ecuația de gradul al doilea x2−7x+10=0x^2 - 7x + 10 = 0, identificăm coeficienții a=1a = 1, b=−7b = -7, c=10c = 10. Aplicăm relațiile lui Viète:
x1+x2=−ba=−−71=7x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -\frac{-7}{1} = 7

(2p)

  • Produsul soluțiilor este x1x2=ca=10x_1 x_2 = \frac{c}{a} = 10. Înlocuim sumele și produsele în expresia cerută:
2(x1+x2)−x1x2=2⋅7−10=14−10=42(x_1 + x_2) - x_1 x_2 = 2 \cdot 7 - 10 = 14 - 10 = 4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(x−2020)=2log⁡23\log_2(x - 2020) = 2\log_2 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a logaritmului: argumentul trebuie să fie strict pozitiv:
x−2020>0  ⟹  x>2020  ⟹  x∈(2020,+∞)x - 2020 > 0 \implies x > 2020 \implies x \in (2020, +\infty)
  • Folosim proprietatea logaritmilor klog⁡ab=log⁡a(bk)k \log_a b = \log_a (b^k) în membrul drept:
2log⁡23=log⁡2(32)=log⁡292\log_2 3 = \log_2 (3^2) = \log_2 9
  • Ecuația devine log⁡2(x−2020)=log⁡29\log_2 (x - 2020) = \log_2 9. Deoarece funcția logaritmică este injectivă, egalăm argumentele:
x−2020=9x - 2020 = 9

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
x=2020+9=2029x = 2020 + 9 = 2029

Deoarece 2029>20202029 > 2020, soluția este admisibilă. Așadar, x=2029x = 2029.

(2p)


4. Un obiect costă 200200 de lei. Determinați prețul obiectului după o scumpire cu 10%10\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii (10%10\% din prețul inițial de 200200 de lei):
10100⋅200=10⋅2=20 lei\frac{10}{100} \cdot 200 = 10 \cdot 2 = 20 \text{ lei}

(3p)

  • Adunăm scumpirea la prețul inițial pentru a afla prețul final al obiectului:
200+20=220 lei200 + 20 = 220 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,4)A(2, 4) și B(4,4)B(4, 4). Calculați distanța de la punctul O(0,0)O(0, 0) la mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele punctului MM sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
xM=xA+xB2=2+42=62=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + 4}{2} = \frac{6}{2} = 3 yM=yA+yB2=4+42=82=4y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 4}{2} = \frac{8}{2} = 4

Deci M(3,4)M(3, 4).

(2p)

  • Calculăm distanța de la originea O(0,0)O(0, 0) la punctul M(3,4)M(3, 4) folosind formula distanței dintre două puncte:
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(3−0)2+(4−0)2OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (4 - 0)^2} OM=32+42=9+16=25=5OM = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(3p)


6. Arătați că sin⁡60∘+cos⁡150∘=0\sin 60^\circ + \cos 150^\circ = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm valoarea sinusului de 60∘60^\circ:
sin⁡60∘=32\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

(2p)

  • Folosim formula de reducere la primul cadran pentru unghiuri suplementare cos⁡(180∘−x)=−cos⁡x\cos(180^\circ - x) = -\cos x:
cos⁡150∘=cos⁡(180∘−30∘)=−cos⁡30∘=−32\cos 150^\circ = \cos(180^\circ - 30^\circ) = -\cos 30^\circ = -\frac{\sqrt{3}}{2}
  • Efectuăm suma valorilor obținute:
sin⁡60∘+cos⁡150∘=32+(−32)=0\sin 60^\circ + \cos 150^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} + \left(-\frac{\sqrt{3}}{2}\right) = 0

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(−290−2)A = \begin{pmatrix} -2 & 9 \\ 0 & -2 \end{pmatrix} și B(x)=(x−3x0x)B(x) = \begin{pmatrix} x & -3x \\ 0 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=4\det A = 4. (5p)
b) Determinați numărul real xx pentru care B(x)⋅B(−x)+B(x)=AB(x) \cdot B(-x) + B(x) = A. (5p)
c) Rezolvați în M2(R)\mathcal{M}_2(\mathbb{R}) ecuația B(1)⋅X=AB(1) \cdot X = A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm determinantul matricei AA:

det⁡A=∣−290−2∣=(−2)⋅(−2)−0⋅9\det A = \begin{vmatrix} -2 & 9 \\ 0 & -2 \end{vmatrix} = (-2) \cdot (-2) - 0 \cdot 9

(3p)

det⁡A=4−0=4\det A = 4 - 0 = 4

(2p)


b) Pentru x∈Rx \in \mathbb{R}, scriem matricea B(−x)B(-x):

B(−x)=(−x−3(−x)0−x)=(−x3x0−x)B(-x) = \begin{pmatrix} -x & -3(-x) \\ 0 & -x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x & 3x \\ 0 & -x \end{pmatrix}

Calculăm produsul B(x)⋅B(−x)B(x) \cdot B(-x):

B(x)⋅B(−x)=(x−3x0x)(−x3x0−x)B(x) \cdot B(-x) = \begin{pmatrix} x & -3x \\ 0 & x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -x & 3x \\ 0 & -x \end{pmatrix} =(x(−x)+(−3x)⋅0x(3x)+(−3x)(−x)0⋅(−x)+x⋅00⋅3x+x(−x))=(−x23x2+3x20−x2)=(−x26x20−x2)= \begin{pmatrix} x(-x) + (-3x) \cdot 0 & x(3x) + (-3x)(-x) \\ 0 \cdot (-x) + x \cdot 0 & 0 \cdot 3x + x(-x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x^2 & 3x^2 + 3x^2 \\ 0 & -x^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x^2 & 6x^2 \\ 0 & -x^2 \end{pmatrix}

Adunăm matricea B(x)B(x):

B(x)⋅B(−x)+B(x)=(−x26x20−x2)+(x−3x0x)=(−x2+x6x2−3x0−x2+x)B(x) \cdot B(-x) + B(x) = \begin{pmatrix} -x^2 & 6x^2 \\ 0 & -x^2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & -3x \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x^2 + x & 6x^2 - 3x \\ 0 & -x^2 + x \end{pmatrix}

(3p)

Egalăm rezultatul cu matricea A=(−290−2)A = \begin{pmatrix} -2 & 9 \\ 0 & -2 \end{pmatrix}:

(−x2+x6x2−3x0−x2+x)=(−290−2)\begin{pmatrix} -x^2 + x & 6x^2 - 3x \\ 0 & -x^2 + x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 9 \\ 0 & -2 \end{pmatrix}

Egalând elementele corespunzătoare, obținem sistemul:

{−x2+x=−26x2−3x=9  ⟺  {x2−x−2=02x2−x−3=0\begin{cases} -x^2 + x = -2 \\ 6x^2 - 3x = 9 \end{cases} \iff \begin{cases} x^2 - x - 2 = 0 \\ 2x^2 - x - 3 = 0 \end{cases}

Rezolvăm prima ecuație x2−x−2=0x^2 - x - 2 = 0: Δ=1−4(1)(−2)=9  ⟹  x∈{−1,2}\Delta = 1 - 4(1)(-2) = 9 \implies x \in \{-1, 2\}.

Rezolvăm a doua ecuație 2x2−x−3=02x^2 - x - 3 = 0: Δ=1−4(2)(−3)=25  ⟹  x=1±54  ⟹  x∈{−1,32}\Delta = 1 - 4(2)(-3) = 25 \implies x = \frac{1 \pm 5}{4} \implies x \in \left\{-1, \frac{3}{2}\right\}.

Soluția comună ambelor ecuații este:

x=−1x = -1

(2p)


c) Înlocuim x=1x = 1 în matricea B(x)B(x):

B(1)=(1−301)B(1) = \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

Determinantul este:

det⁡(B(1))=1⋅1−0⋅(−3)=1≠0\det(B(1)) = 1 \cdot 1 - 0 \cdot (-3) = 1 \neq 0

Deoarece det⁡(B(1))≠0\det(B(1)) \neq 0, matricea B(1)B(1) este inversabilă. Calculăm inversa (B(1))−1(B(1))^{-1}:

(B(1))−1=11(1301)=(1301)(B(1))^{-1} = \frac{1}{1} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

Înmulțind ecuația B(1)⋅X=AB(1) \cdot X = A la stânga cu (B(1))−1(B(1))^{-1}, obținem:

X=(B(1))−1⋅AX = (B(1))^{-1} \cdot A X=(1301)(−290−2)=(1⋅(−2)+3⋅01⋅9+3⋅(−2)0⋅(−2)+1⋅00⋅9+1⋅(−2))X = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -2 & 9 \\ 0 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot (-2) + 3 \cdot 0 & 1 \cdot 9 + 3 \cdot (-2) \\ 0 \cdot (-2) + 1 \cdot 0 & 0 \cdot 9 + 1 \cdot (-2) \end{pmatrix} X=(−29−60−2)=(−230−2)X = \begin{pmatrix} -2 & 9 - 6 \\ 0 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 3 \\ 0 & -2 \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește legea de compoziție x∗y=x2+y2xyx * y = \frac{x^2 + y^2}{xy}.

a) Arătați că 3∗13=8293 * \frac{1}{3} = \frac{82}{9}. (5p)
b) Demonstrați că x∗y≥2x * y \ge 2, pentru orice x,y∈Mx, y \in M. (5p)
c) Determinați a∈Ma \in M, pentru care a2∗1a2=2a^2 * \frac{1}{a^2} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=13y = \frac{1}{3}:

3∗13=32+(13)23⋅13=9+1913 * \frac{1}{3} = \frac{3^2 + \left(\frac{1}{3}\right)^2}{3 \cdot \frac{1}{3}} = \frac{9 + \frac{1}{9}}{1}

(3p)

Aducem la numitor comun:

9+19=81+19=8299 + \frac{1}{9} = \frac{81 + 1}{9} = \frac{82}{9}

Deci 3∗13=8293 * \frac{1}{3} = \frac{82}{9}.

(2p)


b) Studiem diferența (x∗y)−2(x * y) - 2:

x∗y−2=x2+y2xy−2=x2+y2−2xyxy=(x−y)2xyx * y - 2 = \frac{x^2 + y^2}{xy} - 2 = \frac{x^2 + y^2 - 2xy}{xy} = \frac{(x - y)^2}{xy}

(3p)

Deoarece x,y∈M=(0,+∞)x, y \in M = (0, +\infty), avem x>0x > 0 și y>0y > 0, ceea ce implică xy>0xy > 0.
Pentru orice numere reale x,yx, y, avem (x−y)2≥0(x - y)^2 \ge 0.
Fracția (x−y)2xy\frac{(x - y)^2}{xy} are numărătorul mai mare sau egal cu 00 și numitorul strict pozitiv, prin urmare:

(x−y)2xy≥0  ⟹  x∗y≥2,pentru orice x,y∈M\frac{(x - y)^2}{xy} \ge 0 \implies x * y \ge 2, \quad \text{pentru orice } x, y \in M

(2p)


c) Înlocuim x=a2x = a^2 și y=1a2y = \frac{1}{a^2} în legea de compoziție:

a2∗1a2=(a2)2+(1a2)2a2⋅1a2=a4+1a41=a4+1a4a^2 * \frac{1}{a^2} = \frac{(a^2)^2 + \left(\frac{1}{a^2}\right)^2}{a^2 \cdot \frac{1}{a^2}} = \frac{a^4 + \frac{1}{a^4}}{1} = a^4 + \frac{1}{a^4}

Ecuația dată devine:

a4+1a4=2  ⟺  a4−2+1a4=0  ⟺  (a2−1a2)2=0a^4 + \frac{1}{a^4} = 2 \iff a^4 - 2 + \frac{1}{a^4} = 0 \iff \left(a^2 - \frac{1}{a^2}\right)^2 = 0

(3p)

Egalitatea are loc dacă și numai dacă:

a2−1a2=0  ⟺  a2=1a2  ⟺  a4=1a^2 - \frac{1}{a^2} = 0 \iff a^2 = \frac{1}{a^2} \iff a^4 = 1

Soluțiile ecuației a4=1a^4 = 1 în R\mathbb{R} sunt a=1a = 1 și a=−1a = -1.
Deoarece a∈M=(0,+∞)a \in M = (0, +\infty), valoarea a=−1a = -1 nu convine.
Obținem soluția unică:

a=1∈Ma = 1 \in M

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3−12x+3f(x) = x^3 - 12x + 3.

a) Arătați că f′(x)=3(x−2)(x+2)f'(x) = 3(x - 2)(x + 2), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Arătați că lim⁡x→3f(x)+6x−3=15\lim_{x \to 3} \frac{f(x) + 6}{x - 3} = 15. (5p)
c) Demonstrați că −13≤f(x)≤19-13 \le f(x) \le 19, pentru orice x∈[−2,2]x \in [-2, 2]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm derivata funcției polinomiale ff:

f′(x)=(x3−12x+3)′=3x2−12f'(x) = (x^3 - 12x + 3)' = 3x^2 - 12

(3p)

Dăm factor comun pe 33 și descompunem diferența de pătrate:

f′(x)=3(x2−4)=3(x−2)(x+2),x∈Rf'(x) = 3(x^2 - 4) = 3(x - 2)(x + 2), \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Calculăm valoarea funcției în punctul x=3x = 3:

f(3)=33−12⋅3+3=27−36+3=−6f(3) = 3^3 - 12 \cdot 3 + 3 = 27 - 36 + 3 = -6

De aici rezultă că f(x)+6=f(x)−(−6)=f(x)−f(3)f(x) + 6 = f(x) - (-6) = f(x) - f(3).

Limita devine definiția derivatei funcției în punctul x=3x = 3:

lim⁡x→3f(x)+6x−3=lim⁡x→3f(x)−f(3)x−3=f′(3)\lim_{x \to 3} \frac{f(x) + 6}{x - 3} = \lim_{x \to 3} \frac{f(x) - f(3)}{x - 3} = f'(3)

(3p)

Folosind forma derivatei de la punctul a):

f′(3)=3(3−2)(3+2)=3⋅1⋅5=15f'(3) = 3(3 - 2)(3 + 2) = 3 \cdot 1 \cdot 5 = 15

(2p)


c) Determinăm semnul derivatei f′(x)=3(x−2)(x+2)f'(x) = 3(x - 2)(x + 2) pe intervalul [−2,2][-2, 2].

Pentru orice x∈[−2,2]x \in [-2, 2], avem:

  • x−2≤0x - 2 \le 0
  • x+2≥0x + 2 \ge 0

Prin urmare, produsul (x−2)(x+2)≤0(x - 2)(x + 2) \le 0, deci:

f′(x)≤0,pentru orice x∈[−2,2]f'(x) \le 0, \quad \text{pentru orice } x \in [-2, 2]

Rezultă că funcția ff este descrescătoare pe intervalul [−2,2][-2, 2].

(2p)

Fiind descrescătoare pe [−2,2][-2, 2], pentru orice x∈[−2,2]x \in [-2, 2] valorile funcției sunt cuprinse între valoarea din capătul drept și valoarea din capătul stâng:

f(2)≤f(x)≤f(−2)f(2) \le f(x) \le f(-2)

Calculăm valorile funcției în capete:

f(2)=23−12⋅2+3=8−24+3=−13f(2) = 2^3 - 12 \cdot 2 + 3 = 8 - 24 + 3 = -13 f(−2)=(−2)3−12(−2)+3=−8+24+3=19f(-2) = (-2)^3 - 12(-2) + 3 = -8 + 24 + 3 = 19

Așadar:

−13≤f(x)≤19,pentru orice x∈[−2,2]-13 \le f(x) \le 19, \quad \text{pentru orice } x \in [-2, 2]

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x5+x+1f(x) = x^5 + x + 1.

a) Arătați că ∫−11(f(x)−x5−1) dx=0\int_{-1}^1 (f(x) - x^5 - 1) \, dx = 0. (5p)
b) Calculați ∫01x2020(f(x)−x−1) dx\int_0^1 x^{2020}(f(x) - x - 1) \, dx. (5p)
c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei OxOx a graficului funcției g:[1,2]→Rg: [1, 2] \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)−x5xg(x) = \frac{f(x) - x^5}{x}, este egal cu π(32+2ln⁡2)\pi \left(\frac{3}{2} + 2\ln 2\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Exprimăm expresia de sub integrală:

f(x)−x5−1=(x5+x+1)−x5−1=xf(x) - x^5 - 1 = (x^5 + x + 1) - x^5 - 1 = x

(2p)

Calculăm integrala definită:

∫−11(f(x)−x5−1) dx=∫−11x dx=[x22]−11=122−(−1)22=12−12=0\int_{-1}^1 (f(x) - x^5 - 1) \, dx = \int_{-1}^1 x \, dx = \left[ \frac{x^2}{2} \right]_{-1}^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{(-1)^2}{2} = \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0

(3p)


b) Exprimăm expresia f(x)−x−1f(x) - x - 1:

f(x)−x−1=(x5+x+1)−x−1=x5f(x) - x - 1 = (x^5 + x + 1) - x - 1 = x^5

Integrala devine:

∫01x2020(f(x)−x−1) dx=∫01x2020⋅x5 dx=∫01x2025 dx\int_0^1 x^{2020}(f(x) - x - 1) \, dx = \int_0^1 x^{2020} \cdot x^5 \, dx = \int_0^1 x^{2025} \, dx

(3p)

Calculăm integrala:

∫01x2025 dx=[x20262026]01=120262026−020262026=12026\int_0^1 x^{2025} \, dx = \left[ \frac{x^{2026}}{2026} \right]_0^1 = \frac{1^{2026}}{2026} - \frac{0^{2026}}{2026} = \frac{1}{2026}

(2p)


c) Exprimăm funcția g(x)g(x) pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]:

g(x)=f(x)−x5x=(x5+x+1)−x5x=x+1x=1+1xg(x) = \frac{f(x) - x^5}{x} = \frac{(x^5 + x + 1) - x^5}{x} = \frac{x + 1}{x} = 1 + \frac{1}{x}

Volumul corpului de rotație este dat de formula:

V=π∫12g2(x) dx=π∫12(1+1x)2 dxV = \pi \int_1^2 g^2(x) \, dx = \pi \int_1^2 \left(1 + \frac{1}{x}\right)^2 \, dx

(2p)

Ridicăm la pătrat binomul:

(1+1x)2=1+2x+1x2\left(1 + \frac{1}{x}\right)^2 = 1 + \frac{2}{x} + \frac{1}{x^2}

Calculăm integrala:

V=π∫12(1+2x+x−2) dx=π[x+2ln⁡x−1x]12V = \pi \int_1^2 \left(1 + \frac{2}{x} + x^{-2}\right) \, dx = \pi \left[ x + 2\ln x - \frac{1}{x} \right]_1^2

Înlocuim limitele de integrare:

V=π((2+2ln⁡2−12)−(1+2ln⁡1−11))V = \pi \left( \left(2 + 2\ln 2 - \frac{1}{2}\right) - \left(1 + 2\ln 1 - \frac{1}{1}\right) \right)

Deoarece ln⁡1=0\ln 1 = 0, a doua paranteză devine 1+0−1=01 + 0 - 1 = 0:

V=π(2−12+2ln⁡2)=π(32+2ln⁡2)V = \pi \left( 2 - \frac{1}{2} + 2\ln 2 \right) = \pi \left( \frac{3}{2} + 2\ln 2 \right)

(3p)