BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2026Simulare Județeană Suceava

Bacalaureat 2026 — Matematică Științele Naturii (M2) — Simulare Județeană Suceava

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_șt-nat

Simulare Județeană Suceava

Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Numere Complexe (5p)

Arătați că 3i(4−i)+4(1−3i)=73i(4 - i) + 4(1 - 3i) = 7, unde i2=−1i^2 = -1.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Desfacerea parantezelor:

    • Înmulțim termenii din paranteze:
    3i(4−i)+4(1−3i)=12i−3i2+4−12i3i(4 - i) + 4(1 - 3i) = 12i - 3i^2 + 4 - 12i

    (2p)

  2. Reducerea termenilor și finalizarea calculului:

    • Termenii în ii se reduc reciproc (12i−12i=012i - 12i = 0).
    • Înlocuind i2=−1i^2 = -1, obținem:
    −3(−1)+4=3+4=7-3(-1) + 4 = 3 + 4 = 7

    (3p)


2. Funcția de Gradul al Doilea — Valoare Minimă (5p)

Determinați m∈Rm \in \mathbb{R}, știind că valoarea minimă a funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x−m2f(x) = x^2 + 2x - m^2 este egală cu −5-5.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea valorii minime a funcției:

    • Funcția ff este de gradul al doilea cu coeficienții a=1a = 1, b=2b = 2, c=−m2c = -m^2.
    • Deoarece coeficientul dominant a=1>0a = 1 > 0, parabola are ramurile orientate în sus, iar funcția își atinge minimul absolut în vârful parabolei:
    ymin⁡=−Δ4ay_{\min} = -\frac{\Delta}{4a}
    • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
    Δ=b2−4ac=22−4⋅1⋅(−m2)=4+4m2\Delta = b^2 - 4ac = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-m^2) = 4 + 4m^2
    • Valoarea minimă devine:
    ymin⁡=−4+4m24⋅1=−(1+m2)=−1−m2y_{\min} = -\frac{4 + 4m^2}{4 \cdot 1} = -(1 + m^2) = -1 - m^2

    (3p)

  2. Rezolvarea ecuației pentru parametrul mm:

    • Conform ipotezei, valoarea minimă este egală cu −5-5:
    −1−m2=−5  ⟺  m2=4  ⟺  m=±2-1 - m^2 = -5 \iff m^2 = 4 \iff m = \pm 2
    • Prin urmare, m∈{−2,2}m \in \{-2, 2\}.

    (2p)


3. Ecuație Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

2x2−1+21−x2=22^{x^2 - 1} + 2^{1 - x^2} = 2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Schimbarea de variabilă:

    • Observăm că exponentul 1−x2=−(x2−1)1 - x^2 = -(x^2 - 1), prin urmare:
    21−x2=12x2−12^{1 - x^2} = \frac{1}{2^{x^2 - 1}}
    • Notăm t=2x2−1t = 2^{x^2 - 1}. Deoarece funcția exponențială ia exclusiv valori strict pozitive, avem condiția t>0t > 0.
    • Ecuația se rescrie sub forma:
    t+1t=2t + \frac{1}{t} = 2
    • Înmulțind ecuația cu t>0t > 0, obținem:
    t2−2t+1=0  ⟺  (t−1)2=0  ⟹  t=1t^2 - 2t + 1 = 0 \iff (t - 1)^2 = 0 \implies t = 1
    • Valoarea t=1t = 1 satisface condiția t>0t > 0.

    (3p)

  2. Revenirea la necunoscuta inițială xx:

    • Egalăm notația cu valoarea găsită:
    2x2−1=1  ⟺  2x2−1=20  ⟺  x2−1=02^{x^2 - 1} = 1 \iff 2^{x^2 - 1} = 2^0 \iff x^2 - 1 = 0 x2=1  ⟺  x∈{−1,1}x^2 = 1 \iff x \in \{-1, 1\}
    • Ambele soluții sunt numere reale, deci mulțimea soluțiilor este S={−1,1}S = \{-1, 1\}.

    (2p)


4. Combinatorică — Numere de 5 Cifre Distincte (5p)

Determinați câte numere naturale de 5 cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii {0,1,2,3,4}\{0, 1, 2, 3, 4\}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul numărului total de aranjamente:

    • Cu cele 55 cifre ale mulțimii date se pot forma în total P5=5!P_5 = 5! secvențe de 55 cifre distincte:
    5!=5⋅4⋅3⋅2⋅1=1205! = 5 \cdot 4 \cdot 3 \cdot 2 \cdot 1 = 120
    • Dintre aceste secvențe, cele care au prima cifră egală cu 00 nu reprezintă numere naturale de 55 cifre.
    • Numărul secvențelor care încep cu cifra 00 este egal cu numărul de permutări ale celorlalte 44 cifre nenule {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}:
    4!=4⋅3⋅2⋅1=244! = 4 \cdot 3 \cdot 2 \cdot 1 = 24

    (3p)

  2. Deducerea numărului de cazuri valide:

    • Scădem secvențele care încep cu 00 din totalul de permutări:
    5!−4!=4!(5−1)=24⋅4=965! - 4! = 4!(5 - 1) = 24 \cdot 4 = 96
    • Alternativ, prima cifră poate fi aleasă în 44 moduri (orice cifră din {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}), iar următoarele 44 poziții se pot completa în 4!=244! = 24 moduri cu cifrele rămase, conducând la același rezultat:
    4⋅4!=4⋅24=96 numere4 \cdot 4! = 4 \cdot 24 = 96 \text{ numere}

    (2p)


5. Geometrie Analitică — Vârf de Paralelogram (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,2)A(1, 2), B(−1,3)B(-1, 3) și C(−2,2)C(-2, 2). Determinați coordonatele punctului DD, pentru care patrulaterul ABCDABCD este paralelogram.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Proprietatea diagonalelor paralelogramului:

    • Patrulaterul ABCDABCD este paralelogram dacă și numai dacă diagonalele sale, [AC][AC] și [BD][BD], au același mijloc.
    • Notând cu MM mijlocul comun al diagonalelor, coordonatele satisfac relațiile:
    xM=xA+xC2=xB+xD2  ⟹  xA+xC=xB+xDx_M = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{x_B + x_D}{2} \implies x_A + x_C = x_B + x_D yM=yA+yC2=yB+yD2  ⟹  yA+yC=yB+yDy_M = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{y_B + y_D}{2} \implies y_A + y_C = y_B + y_D

    (3p)

  2. Determinarea coordonatelor punctului DD:

    • Înlocuim coordonatele punctelor A(1,2)A(1, 2), B(−1,3)B(-1, 3) și C(−2,2)C(-2, 2):
    1+(−2)=−1+xD  ⟺  −1=−1+xD  ⟺  xD=01 + (-2) = -1 + x_D \iff -1 = -1 + x_D \iff x_D = 0 2+2=3+yD  ⟺  4=3+yD  ⟺  yD=12 + 2 = 3 + y_D \iff 4 = 3 + y_D \iff y_D = 1
    • Așadar, coordonatele punctului căutat sunt D(0,1)D(0, 1).

    (2p)


6. Trigonometrie — Raza Cercului Circumscris (5p)

Să se calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABCABC, știind că BC=5BC = 5 și cos⁡A=1213\cos A = \frac{12}{13}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul sinusului unghiului AA:

    • Într-un triunghi, unghiul A∈(0,π)A \in (0, \pi), deci sin⁡A>0\sin A > 0.
    • Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei:
    sin⁡2A+cos⁡2A=1  ⟹  sin⁡2A=1−cos⁡2A\sin^2 A + \cos^2 A = 1 \implies \sin^2 A = 1 - \cos^2 A
    • Înlocuind valoarea cosinusului:
    sin⁡2A=1−(1213)2=1−144169=25169\sin^2 A = 1 - \left(\frac{12}{13}\right)^2 = 1 - \frac{144}{169} = \frac{25}{169}
    • Cum sin⁡A>0\sin A > 0, obținem:
    sin⁡A=25169=513\sin A = \sqrt{\frac{25}{169}} = \frac{5}{13}

    (3p)

  2. Aplicarea teoremei sinusurilor:

    • Conform teoremei sinusurilor în triunghiul ABCABC:
    BCsin⁡A=2R\frac{BC}{\sin A} = 2R

    unde RR este raza cercului circumscris triunghiului.

    • Înlocuind BC=5BC = 5 și sin⁡A=513\sin A = \frac{5}{13}:
    2R=5513=5⋅135=13  ⟹  R=132=6,52R = \frac{5}{\frac{5}{13}} = 5 \cdot \frac{13}{5} = 13 \implies R = \frac{13}{2} = 6{,}5

    (2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Algebră Liniară — Matrice Pătratice de Ordinul 2

Se consideră matricele M=(90016)M = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix} și N=(1005)N = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix}.

a) Arătați că M⋅N=N⋅MM \cdot N = N \cdot M. (5p)
b) Verificați dacă det⁡(N)−det⁡(M)<det⁡(M−N)\det(N) - \det(M) < \det(M - N). (5p)
c) Determinați numărul matricelor P=(x00y)P = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & y \end{pmatrix} pentru care P2=MP^2 = M, unde xx și yy sunt numere reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Calculăm produsul M⋅NM \cdot N:
M⋅N=(90016)(1005)=(9⋅1+0⋅09⋅0+0⋅50⋅1+16⋅00⋅0+16⋅5)=(90080)M \cdot N = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 \cdot 1 + 0 \cdot 0 & 9 \cdot 0 + 0 \cdot 5 \\ 0 \cdot 1 + 16 \cdot 0 & 0 \cdot 0 + 16 \cdot 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 80 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm produsul N⋅MN \cdot M:
N⋅M=(1005)(90016)=(1⋅9+0⋅01⋅0+0⋅160⋅9+5⋅00⋅0+5⋅16)=(90080)N \cdot M = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 9 + 0 \cdot 0 & 1 \cdot 0 + 0 \cdot 16 \\ 0 \cdot 9 + 5 \cdot 0 & 0 \cdot 0 + 5 \cdot 16 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 80 \end{pmatrix}
  • Deoarece ambele produse conduc la matricea (90080)\begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 80 \end{pmatrix}, rezultă că:
M⋅N=N⋅MM \cdot N = N \cdot M

(3p)


Subpunctul b):

  • Calculăm determinanții matricelor MM și NN:
det⁡(N)=∣1005∣=1⋅5−0⋅0=5\det(N) = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 5 \end{vmatrix} = 1 \cdot 5 - 0 \cdot 0 = 5 det⁡(M)=∣90016∣=9⋅16−0⋅0=144\det(M) = \begin{vmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 16 \end{vmatrix} = 9 \cdot 16 - 0 \cdot 0 = 144
  • Diferența determinanților este:
det⁡(N)−det⁡(M)=5−144=−139\det(N) - \det(M) = 5 - 144 = -139

(2p)

  • Determinăm matricea diferență M−NM - N:
M−N=(90016)−(1005)=(9−10−00−016−5)=(80011)M - N = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 - 1 & 0 - 0 \\ 0 - 0 & 16 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 0 \\ 0 & 11 \end{pmatrix}
  • Determinantul matricei M−NM - N este:
det⁡(M−N)=∣80011∣=8⋅11−0⋅0=88\det(M - N) = \begin{vmatrix} 8 & 0 \\ 0 & 11 \end{vmatrix} = 8 \cdot 11 - 0 \cdot 0 = 88
  • Comparând cele două valori numerice:
−139<88  ⟹  det⁡(N)−det⁡(M)<det⁡(M−N)-139 < 88 \implies \det(N) - \det(M) < \det(M - N)

relația fiind astfel verificată.

(3p)


Subpunctul c):

  • Calculăm pătratul matricei diagonale PP:
P2=P⋅P=(x00y)(x00y)=(x200y2)P^2 = P \cdot P = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & y \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 & 0 \\ 0 & y^2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Impunem condiția P2=MP^2 = M:
(x200y2)=(90016)\begin{pmatrix} x^2 & 0 \\ 0 & y^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix}
  • Egalitatea matricelor conduce la sistemul de ecuații:
{x2=9y2=16  ⟹  {x∈{−3,3}y∈{−4,4}\begin{cases} x^2 = 9 \\ y^2 = 16 \end{cases} \implies \begin{cases} x \in \{-3, 3\} \\ y \in \{-4, 4\} \end{cases}
  • Pentru fiecare dintre cele 22 valori posibile ale lui xx, există 22 valori posibile ale lui yy, rezultând în total 2⋅2=42 \cdot 2 = 4 perechi ordonate (x,y)∈R×R(x, y) \in \mathbb{R} \times \mathbb{R}.
  • Cele 44 matrice care verifică egalitatea sunt:
P1=(3004),P2=(300−4),P3=(−3004),P4=(−300−4)P_1 = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}, \quad P_2 = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & -4 \end{pmatrix}, \quad P_3 = \begin{pmatrix} -3 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}, \quad P_4 = \begin{pmatrix} -3 & 0 \\ 0 & -4 \end{pmatrix}
  • Conchidem că există 44 matrice PP care îndeplinesc condiția cerută.

(3p)


2. Legi de Compoziție — Structuri Algebrice

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=−xy+2x+2y−2x * y = -xy + 2x + 2y - 2

a) Rezolvați în R\mathbb{R} ecuația x∗x=2x * x = 2. (5p)
b) Determinați numărul real mm astfel încât x∗m=m∗x=mx * m = m * x = m, pentru orice număr real xx. (5p)
c) Știind că legea „∗*” este asociativă, calculați 20261∗20262∗20263∗⋯∗20262026\frac{2026}{1} * \frac{2026}{2} * \frac{2026}{3} * \dots * \frac{2026}{2026}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Calculăm x∗xx * x aplicând definiția legii:
x∗x=−x⋅x+2x+2x−2=−x2+4x−2x * x = -x \cdot x + 2x + 2x - 2 = -x^2 + 4x - 2
  • Ecuația devine:
−x2+4x−2=2  ⟺  −x2+4x−4=0  ⟺  x2−4x+4=0-x^2 + 4x - 2 = 2 \iff -x^2 + 4x - 4 = 0 \iff x^2 - 4x + 4 = 0

(2p)

  • Recunoaștem formula restrânsă a pătratului unui binom:
(x−2)2=0  ⟹  x−2=0  ⟹  x=2(x - 2)^2 = 0 \implies x - 2 = 0 \implies x = 2
  • Deoarece 2∈R2 \in \mathbb{R}, soluția unică a ecuației este x=2x = 2.

(3p)


Subpunctul b):

  • Remarcăm că legea este comutativă:
y∗x=−yx+2y+2x−2=−xy+2x+2y−2=x∗yy * x = -yx + 2y + 2x - 2 = -xy + 2x + 2y - 2 = x * y

deci egalitatea x∗m=m∗xx * m = m * x este asigurată pentru orice numere reale xx și mm.

  • Condiția x∗m=mx * m = m se scrie:
−xm+2x+2m−2=m  ⟺  2x−xm+m−2=0-xm + 2x + 2m - 2 = m \iff 2x - xm + m - 2 = 0
  • Dând factor comun pe grupe:
x(2−m)−(2−m)=0  ⟺  (2−m)(x−1)=0x(2 - m) - (2 - m) = 0 \iff (2 - m)(x - 1) = 0

(3p)

  • Deoarece egalitatea trebuie să fie adevărată pentru orice număr real xx, rezultă că factorul constant asociat variabilei xx trebuie să fie nul:
2−m=0  ⟹  m=22 - m = 0 \implies m = 2
  • Verificare: pentru m=2m = 2:
x∗2=−2x+2x+4−2=2,∀x∈Rx * 2 = -2x + 2x + 4 - 2 = 2, \quad \forall x \in \mathbb{R}

deci numărul căutat este m=2m = 2 (elementul absorbant al legii).

(2p)


Subpunctul c):

  • Analizăm termenii compunerii, care sunt de forma 2026k\frac{2026}{k}, cu k∈{1,2,3,…,2026}k \in \{1, 2, 3, \dots, 2026\}.
  • Pentru numitorul k=1013∈{1,2,…,2026}k = 1013 \in \{1, 2, \dots, 2026\}, obținem fracția:
20261013=2\frac{2026}{1013} = 2

(2p)

  • Conform subpunctului anterior, m=2m = 2 este element absorbant pentru legea „∗*”:
x∗2=2∗x=2,∀x∈Rx * 2 = 2 * x = 2, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Întrucât legea de compoziție este asociativă, putem grupa termenii anteriori și termenii ulteriori valorii 22: Fie u=20261∗20262∗⋯∗20261012∈Ru = \frac{2026}{1} * \frac{2026}{2} * \dots * \frac{2026}{1012} \in \mathbb{R} și v=20261014∗⋯∗20262026∈Rv = \frac{2026}{1014} * \dots * \frac{2026}{2026} \in \mathbb{R}.
  • Expresia se restrânge succesiv:
(20261∗⋯∗20261012)∗2∗(20261014∗⋯∗20262026)=(u∗2)∗v=2∗v=2\left(\frac{2026}{1} * \dots * \frac{2026}{1012}\right) * 2 * \left(\frac{2026}{1014} * \dots * \frac{2026}{2026}\right) = (u * 2) * v = 2 * v = 2
  • Prin urmare, rezultatul compunerii este 22.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Studiul Funcției cu Derivate

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=ln⁡(x2+x)−2xf(x) = \ln(x^2 + x) - 2x

a) Arătați că f′(x)=−2x2+1x2+xf'(x) = \frac{-2x^2 + 1}{x^2 + x}, pentru orice număr real x>0x > 0. (5p)
b) Determinați coordonatele punctului situat pe graficul funcției ff în care tangenta la graficul funcției ff este perpendiculară pe dreapta d:y=2x−1d: y = 2x - 1. (5p)
c) Determinați imaginea funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Pentru orice x>0x > 0, avem x2+x>0x^2 + x > 0, deci funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty).
  • Calculăm derivata funcției aplicând formulele uzuale de derivare:
f′(x)=(ln⁡(x2+x))′−(2x)′=(x2+x)′x2+x−2=2x+1x2+x−2f'(x) = (\ln(x^2 + x))' - (2x)' = \frac{(x^2 + x)'}{x^2 + x} - 2 = \frac{2x + 1}{x^2 + x} - 2

(3p)

  • Aducem termenii la numitor comun:
f′(x)=2x+1−2(x2+x)x2+x=2x+1−2x2−2xx2+x=−2x2+1x2+xf'(x) = \frac{2x + 1 - 2(x^2 + x)}{x^2 + x} = \frac{2x + 1 - 2x^2 - 2x}{x^2 + x} = \frac{-2x^2 + 1}{x^2 + x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


Subpunctul b):

  • Panta dreptei d:y=2x−1d: y = 2x - 1 este md=2m_d = 2.
  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de coordonate (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este mtg=f′(x0)m_{\text{tg}} = f'(x_0).
  • Condiția de perpendicularitate a două drepte este mtg⋅md=−1m_{\text{tg}} \cdot m_d = -1, de unde obținem:
f′(x0)⋅2=−1  ⟺  f′(x0)=−12f'(x_0) \cdot 2 = -1 \iff f'(x_0) = -\frac{1}{2}

(3p)

  • Înlocuim expresia derivatei calculate la subpunctul a):
1−2x02x02+x0=−12  ⟺  2(1−2x02)=−(x02+x0)\frac{1 - 2x_0^2}{x_0^2 + x_0} = -\frac{1}{2} \iff 2(1 - 2x_0^2) = -(x_0^2 + x_0) 2−4x02=−x02−x0  ⟺  3x02−x0−2=02 - 4x_0^2 = -x_0^2 - x_0 \iff 3x_0^2 - x_0 - 2 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅3⋅(−2)=1+24=25\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-2) = 1 + 24 = 25 x0=1±252⋅3=1±56  ⟹  x0,1=1,x0,2=−23x_0 = \frac{1 \pm \sqrt{25}}{2 \cdot 3} = \frac{1 \pm 5}{6} \implies x_{0,1} = 1, \quad x_{0,2} = -\frac{2}{3}
  • Întrucât domeniul de definiție al funcției este (0,+∞)(0, +\infty), doar abscisa x0=1x_0 = 1 este admisibilă (−23∉(0,+∞)-\frac{2}{3} \notin (0, +\infty)).
  • Calculăm ordonata punctului:
y0=f(1)=ln⁡(12+1)−2⋅1=ln⁡2−2y_0 = f(1) = \ln(1^2 + 1) - 2 \cdot 1 = \ln 2 - 2
  • Punctul căutat este A(1,ln⁡2−2)A(1, \ln 2 - 2).

(2p)


Subpunctul c):

  • Aflăm punctele critice ale funcției rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
1−2x2x2+x=0  ⟺  1−2x2=0  ⟺  x2=12\frac{1 - 2x^2}{x^2 + x} = 0 \iff 1 - 2x^2 = 0 \iff x^2 = \frac{1}{2}
  • Cum x>0x > 0, singura soluție este x=22x = \frac{\sqrt{2}}{2}.
  • Deoarece numitorul x2+x>0x^2 + x > 0 pentru orice x>0x > 0, semnul derivatei f′(x)f'(x) este determinat exclusiv de semnul expresiei 1−2x21 - 2x^2:
    • Pentru x∈(0,22)x \in \left(0, \frac{\sqrt{2}}{2}\right), avem 1−2x2>0  ⟹  f′(x)>01 - 2x^2 > 0 \implies f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (0,22]\left(0, \frac{\sqrt{2}}{2}\right].
    • Pentru x∈[22,+∞)x \in \left[\frac{\sqrt{2}}{2}, +\infty\right), avem 1−2x2<0  ⟹  f′(x)<01 - 2x^2 < 0 \implies f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [22,+∞)\left[\frac{\sqrt{2}}{2}, +\infty\right).
  • Punctul x=22x = \frac{\sqrt{2}}{2} este unicul punct de maxim global al funcției, iar valoarea maximă este:
f(22)=ln⁡((22)2+22)−2⋅22=ln⁡(12+22)−2=ln⁡(1+22)−2f\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right) = \ln\left(\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 + \frac{\sqrt{2}}{2}\right) - 2 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = \ln\left(\frac{1}{2} + \frac{\sqrt{2}}{2}\right) - \sqrt{2} = \ln\left(\frac{1 + \sqrt{2}}{2}\right) - \sqrt{2}

(2p)

  • Calculăm limitele funcției la extremitățile intervalului de definiție (0,+∞)(0, +\infty):

    • Limita spre dreapta în 00:
    lim⁡x→0x>0(x2+x)=0+  ⟹  lim⁡x→0x>0ln⁡(x2+x)=−∞\lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} (x^2 + x) = 0^+ \implies \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} \ln(x^2 + x) = -\infty lim⁡x→0x>0f(x)=−∞−0=−∞\lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} f(x) = -\infty - 0 = -\infty
    • Limita spre +∞+\infty: Rescriem funcția dând factor comun forțat pe xx:
    f(x)=x(ln⁡(x2+x)x−2)f(x) = x \left(\frac{\ln(x^2 + x)}{x} - 2\right)

    Aplicând regula lui l’Hôpital pentru cazul de nedeterminare [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]:

    lim⁡x→+∞ln⁡(x2+x)x=lim⁡x→+∞2x+1x2+x1=lim⁡x→+∞2x+1x2+x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln(x^2 + x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{2x + 1}{x^2 + x}}{1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 1}{x^2 + x} = 0

    Prin urmare:

    lim⁡x→+∞(ln⁡(x2+x)x−2)=0−2=−2\lim_{x \to +\infty} \left(\frac{\ln(x^2 + x)}{x} - 2\right) = 0 - 2 = -2 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞[x⋅(−2)]=−∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} [x \cdot (-2)] = -\infty
  • Deoarece funcția ff este continuă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), conform proprietății lui Darboux, imaginea funcției este:

Im⁡f=(−∞,f(22)]=(−∞,ln⁡(1+22)−2]\operatorname{Im} f = \left(-\infty, f\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)\right] = \left(-\infty, \ln\left(\frac{1 + \sqrt{2}}{2}\right) - \sqrt{2}\right]

(3p)


2. Analiză Matematică — Calcul Integral și Primitive

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin f(x)=xe−x2f(x) = x e^{-x^2}.

a) Calculați ∫ex2f(x) dx\int e^{x^2} f(x) \, dx. (5p)
b) Arătați că orice primitivă a funcției ff este concavă pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty). (5p)
c) Determinați primitiva FF a funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=(ex2+x−1)f(x)g(x) = (e^{x^2 + x} - 1) f(x), cu proprietatea F(ln⁡1)=ln⁡eF(\ln 1) = \ln \sqrt{e}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=xe−x2f(x) = x e^{-x^2} sub semnul integralei:
∫ex2f(x) dx=∫ex2⋅xe−x2 dx\int e^{x^2} f(x) \, dx = \int e^{x^2} \cdot x e^{-x^2} \, dx
  • Utilizând proprietatea puterilor ex2⋅e−x2=ex2−x2=e0=1e^{x^2} \cdot e^{-x^2} = e^{x^2 - x^2} = e^0 = 1, integrala devine:
∫x dx\int x \, dx

(3p)

  • Calculăm primitiva elementară a funcției putere:
∫x dx=x22+C\int x \, dx = \frac{x^2}{2} + \mathcal{C}

unde C\mathcal{C} reprezintă familia constantelor reale.

(2p)


Subpunctul b):

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Prin definiție, FF este o funcție derivabilă și:
F′(x)=f(x)=xe−x2,∀x∈RF'(x) = f(x) = x e^{-x^2}, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Primitiva FF este concavă pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty) dacă și numai dacă a doua sa derivată este nenegativă inversată (adică nepozitivă): F′′(x)≤0F''(x) \le 0 pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty).
  • Calculăm a doua derivată F′′(x)=(F′(x))′=f′(x)F''(x) = (F'(x))' = f'(x):
F′′(x)=(xe−x2)′=(x)′⋅e−x2+x⋅(e−x2)′=1⋅e−x2+x⋅(−2xe−x2)=(1−2x2)e−x2F''(x) = (x e^{-x^2})' = (x)' \cdot e^{-x^2} + x \cdot (e^{-x^2})' = 1 \cdot e^{-x^2} + x \cdot (-2x e^{-x^2}) = (1 - 2x^2) e^{-x^2}

(2p)

  • Analizăm semnul expresiei (1−2x2)e−x2(1 - 2x^2) e^{-x^2} pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty):

    • Funcția exponențială este strict pozitivă: e−x2>0e^{-x^2} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem:
    x≥1  ⟹  x2≥1  ⟹  2x2≥2  ⟹  1−2x2≤−1<0x \ge 1 \implies x^2 \ge 1 \implies 2x^2 \ge 2 \implies 1 - 2x^2 \le -1 < 0
  • Deoarece factorul 1−2x2<01 - 2x^2 < 0 și factorul e−x2>0e^{-x^2} > 0, rezultă:

F′′(x)=(1−2x2)e−x2<0,∀x∈[1,+∞)F''(x) = (1 - 2x^2) e^{-x^2} < 0, \quad \forall x \in [1, +\infty)
  • În consecință, orice primitivă FF a funcției ff este concavă pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)


Subpunctul c):

  • Explicităm funcția g(x)g(x) prin înlocuirea lui f(x)=xe−x2f(x) = x e^{-x^2}:
g(x)=(ex2+x−1)xe−x2=xex2+x−x2−xe−x2=xex−xe−x2g(x) = (e^{x^2 + x} - 1) x e^{-x^2} = x e^{x^2 + x - x^2} - x e^{-x^2} = x e^x - x e^{-x^2}
  • Calculăm integrala nedefinită a funcției gg:
∫g(x) dx=∫xex dx−∫xe−x2 dx\int g(x) \, dx = \int x e^x \, dx - \int x e^{-x^2} \, dx
  • Pentru prima integrală, aplicăm metoda integrării prin părți:
∫xex dx=∫x(ex)′ dx=xex−∫ex dx=(x−1)ex\int x e^x \, dx = \int x (e^x)' \, dx = x e^x - \int e^x \, dx = (x - 1)e^x
  • Pentru a doua integrală, recunoaștem derivata exponentului: (−x2)′=−2x(-x^2)' = -2x:
∫xe−x2 dx=−12∫(−2x)e−x2 dx=−12e−x2\int x e^{-x^2} \, dx = -\frac{1}{2} \int (-2x) e^{-x^2} \, dx = -\frac{1}{2} e^{-x^2}
  • Astfel, familia primitivelor este dată de:
F(x)=(x−1)ex−(−12e−x2)+k=(x−1)ex+12e−x2+kF(x) = (x - 1)e^x - \left(-\frac{1}{2} e^{-x^2}\right) + k = (x - 1)e^x + \frac{1}{2} e^{-x^2} + k

unde k∈Rk \in \mathbb{R} este o constantă.

(3p)

  • Determinăm constanta kk folosind condiția F(ln⁡1)=ln⁡eF(\ln 1) = \ln \sqrt{e}:
    • Întrucât ln⁡1=0\ln 1 = 0, avem F(ln⁡1)=F(0)F(\ln 1) = F(0).
    • Valoarea ln⁡e=ln⁡(e1/2)=12\ln \sqrt{e} = \ln(e^{1/2}) = \frac{1}{2}.
    • Condiția devine F(0)=12F(0) = \frac{1}{2}.
  • Calculăm valoarea F(0)F(0):
F(0)=(0−1)e0+12e0+k=−1+12+k=−12+kF(0) = (0 - 1)e^0 + \frac{1}{2} e^0 + k = -1 + \frac{1}{2} + k = -\frac{1}{2} + k
  • Egalând cu 12\frac{1}{2}:
−12+k=12  ⟺  k=1-\frac{1}{2} + k = \frac{1}{2} \iff k = 1
  • Înlocuind valoarea constantei k=1k = 1, obținem primitiva unică:
F(x)=(x−1)ex+12e−x2+1F(x) = (x - 1)e^x + \frac{1}{2} e^{-x^2} + 1

(2p)