BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2026Simulare Județeană Sibiu

Bacalaureat 2026 — Matematică Științele Naturii (M2) — Simulare Județeană Sibiu

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_șt-nat

Simulare Județeană Sibiu — 12.05.2026

Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Numere Raționale și Raționalizarea Numitorilor (5p)

Determinați numerele raționale aa și bb, știind că:

227−1−14+3=a+b3\frac{2}{\sqrt{27} - 1} - \frac{1}{4 + \sqrt{3}} = a + b\sqrt{3}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Raționalizarea numitorilor și aducerea la forma canonică:

    Observăm că 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3}.

    Raționalizăm prima fracție prin amplificare cu conjugata numitorului, 33+13\sqrt{3} + 1:

    227−1=233−1=2(33+1)(33−1)(33+1)=2(33+1)(33)2−12=2(33+1)27−1=2(33+1)26=33+113\frac{2}{\sqrt{27} - 1} = \frac{2}{3\sqrt{3} - 1} = \frac{2(3\sqrt{3} + 1)}{(3\sqrt{3} - 1)(3\sqrt{3} + 1)} = \frac{2(3\sqrt{3} + 1)}{(3\sqrt{3})^2 - 1^2} = \frac{2(3\sqrt{3} + 1)}{27 - 1} = \frac{2(3\sqrt{3} + 1)}{26} = \frac{3\sqrt{3} + 1}{13}

    Raționalizăm a doua fracție prin amplificare cu conjugata 4−34 - \sqrt{3}:

    14+3=4−3(4+3)(4−3)=4−342−(3)2=4−316−3=4−313\frac{1}{4 + \sqrt{3}} = \frac{4 - \sqrt{3}}{(4 + \sqrt{3})(4 - \sqrt{3})} = \frac{4 - \sqrt{3}}{4^2 - (\sqrt{3})^2} = \frac{4 - \sqrt{3}}{16 - 3} = \frac{4 - \sqrt{3}}{13}

    Efectuăm scăderea celor două fracții cu numitor comun:

    227−1−14+3=33+1−(4−3)13=33+1−4+313=−3+4313=−313+4133\frac{2}{\sqrt{27} - 1} - \frac{1}{4 + \sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{3} + 1 - (4 - \sqrt{3})}{13} = \frac{3\sqrt{3} + 1 - 4 + \sqrt{3}}{13} = \frac{-3 + 4\sqrt{3}}{13} = -\frac{3}{13} + \frac{4}{13}\sqrt{3}

    (3 puncte)

  2. Identificarea numerelor raționale aa și bb:

    Egalitatea din enunț este:

    a+b3=−313+4133a + b\sqrt{3} = -\frac{3}{13} + \frac{4}{13}\sqrt{3}

    Deoarece a,b∈Qa, b \in \mathbb{Q} și 3∈R∖Q\sqrt{3} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}, scrierea în baza {1,3}\{1, \sqrt{3}\} peste Q\mathbb{Q} este unică, de unde rezultă direct:

    a=−313∈Q,b=413∈Qa = -\frac{3}{13} \in \mathbb{Q}, \quad b = \frac{4}{13} \in \mathbb{Q}

    (2 puncte)


2. Compunerea Funcțiilor și Ecuație Funcțională (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ax+7f(x) = ax + 7, unde aa este un număr real nenul. Determinați numărul real aa, știind că:

(f∘f)(x)=3f(x)+7(f \circ f)(x) = 3f(x) + 7

pentru orice număr real xx.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea membrilor ecuației:

    Calculăm funcția compusă (f∘f)(x)=f(f(x))(f \circ f)(x) = f(f(x)):

    (f∘f)(x)=f(ax+7)=a(ax+7)+7=a2x+7a+7(f \circ f)(x) = f(ax + 7) = a(ax + 7) + 7 = a^2 x + 7a + 7

    Calculăm membrul drept 3f(x)+73f(x) + 7:

    3f(x)+7=3(ax+7)+7=3ax+21+7=3ax+283f(x) + 7 = 3(ax + 7) + 7 = 3ax + 21 + 7 = 3ax + 28

    (3 puncte)

  2. Determinarea parametrului real nenul aa:

    Egalitatea devine:

    a2x+7a+7=3ax+28,∀x∈Ra^2 x + 7a + 7 = 3ax + 28, \quad \forall x \in \mathbb{R}

    Trecem toți termenii în membrul stâng și grupăm după puterile lui xx:

    (a2−3a)x+(7a+7−28)=0  ⟺  (a2−3a)x+(7a−21)=0,∀x∈R(a^2 - 3a)x + (7a + 7 - 28) = 0 \iff (a^2 - 3a)x + (7a - 21) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

    Pentru ca o relație polinomială să fie verificată pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, toți coeficienții trebuie să fie nuli:

    {a2−3a=07a−21=0  ⟺  {a(a−3)=07(a−3)=0  ⟹  a−3=0  ⟹  a=3\begin{cases} a^2 - 3a = 0 \\ 7a - 21 = 0 \end{cases} \iff \begin{cases} a(a - 3) = 0 \\ 7(a - 3) = 0 \end{cases} \implies a - 3 = 0 \implies a = 3

    Deoarece a=3≠0a = 3 \neq 0, condiția din enunț este îndeplinită.

    (2 puncte)


3. Ecuație Exponențială cu Radicali (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

45−x2=2x2−8x+114^{\frac{\sqrt{5-x}}{2}} = 2^{\sqrt{x^2 - 8x + 11}}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență și aducerea la aceeași bază:

    Expresiile de sub radicalii de ordin par trebuie să fie nenegative:

    {5−x≥0  ⟹  x≤5x2−8x+11≥0\begin{cases} 5 - x \ge 0 \implies x \le 5 \\ x^2 - 8x + 11 \ge 0 \end{cases}

    Scriem baza 44 ca putere a lui 22, 4=224 = 2^2:

    45−x2=(22)5−x2=22⋅5−x2=25−x4^{\frac{\sqrt{5-x}}{2}} = \left(2^2\right)^{\frac{\sqrt{5-x}}{2}} = 2^{2 \cdot \frac{\sqrt{5-x}}{2}} = 2^{\sqrt{5-x}}

    Ecuația devine:

    25−x=2x2−8x+112^{\sqrt{5-x}} = 2^{\sqrt{x^2 - 8x + 11}}

    Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 2>12 > 1, egalăm exponenții:

    5−x=x2−8x+11\sqrt{5-x} = \sqrt{x^2 - 8x + 11}

    Ridicând la pătrat ambii membri nenegativi:

    5−x=x2−8x+11  ⟺  x2−7x+6=05 - x = x^2 - 8x + 11 \iff x^2 - 7x + 6 = 0

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul al doilea și testarea soluțiilor:

    Rezolvăm ecuația x2−7x+6=0x^2 - 7x + 6 = 0:

    (x−1)(x−6)=0  ⟹  x1=1saux2=6(x - 1)(x - 6) = 0 \implies x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 6

    Verificăm soluțiile în raport cu condițiile impuse de radicali:

    • Pentru x=6x = 6: 5−6=−1<05 - 6 = -1 < 0 radicalul 5−x\sqrt{5-x} nu este definit în R\mathbb{R}, deci x=6x = 6 nu convine.
    • Pentru x=1x = 1: 5−1=4≥0  ⟹  5−1=4=25 - 1 = 4 \ge 0 \implies \sqrt{5-1} = \sqrt{4} = 2 12−8(1)+11=4≥0  ⟹  1−8+11=4=21^2 - 8(1) + 11 = 4 \ge 0 \implies \sqrt{1 - 8 + 11} = \sqrt{4} = 2 Verificare: 422=41=44^{\frac{2}{2}} = 4^1 = 4 și 22=42^2 = 4, egalitate adevărată. Deci x=1x = 1 convine.

    Soluția ecuației este x=1x = 1.

    (2 puncte)


4. Numărul de Submulțimi ale unei Mulțimi (5p)

Se consideră mulțimea A={a,b,c,d,e,f}A = \{a, b, c, d, e, f\}. Determinați numărul de submulțimi cu patru elemente ale mulțimii AA, care îl conțin pe bb.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Modelarea combinatorică a problemei:

    Mulțimea AA are un cardinal de 66 elemente: {a,b,c,d,e,f}\{a, b, c, d, e, f\}.

    O submulțime cu 44 elemente a lui AA care îl conține obligatoriu pe elementul bb este de forma {b,x,y,z}\{b, x, y, z\}, unde elementele x,y,zx, y, z sunt alese dintre cele 55 elemente rămase în A∖{b}={a,c,d,e,f}A \setminus \{b\} = \{a, c, d, e, f\}.

    Numărul modurilor de a alege 33 elemente distincte dintr-o mulțime de 55 elemente este dat de combinările de 55 elemente luate câte 33:

    C53C_5^3

    (3 puncte)

  2. Calculul combinărilor:

    Aplicăm formula combinărilor:

    C53=5!3!(5−3)!=5!3!⋅2!=5⋅42⋅1=10C_5^3 = \frac{5!}{3!(5 - 3)!} = \frac{5!}{3! \cdot 2!} = \frac{5 \cdot 4}{2 \cdot 1} = 10

    Așadar, există 1010 submulțimi cu patru elemente ale mulțimii AA care îl conțin pe bb.

    (2 puncte)


5. Paralelogram și Ecuația Dreptei în Reper Cartezian (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră paralelogramul ABCDABCD cu A(−2,1)A(-2, 1), B(1,3)B(1, 3) și D(0,−3)D(0, -3). Determinați ecuația dreptei CDCD.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea pantei dreptei CDCD:

    Panta dreptei ABAB determinate de punctele A(−2,1)A(-2, 1) și B(1,3)B(1, 3) este:

    mAB=yB−yAxB−xA=3−11−(−2)=23m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{3 - 1}{1 - (-2)} = \frac{2}{3}

    Într-un paralelogram ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele (CD∥ABCD \parallel AB), ceea ce înseamnă că dreptele suport au aceeași pantă:

    mCD=mAB=23m_{CD} = m_{AB} = \frac{2}{3}

    (3 puncte)

  2. Scrierea ecuației dreptei CDCD:

    Dreapta CDCD trece prin punctul D(0,−3)D(0, -3) și are panta mCD=23m_{CD} = \frac{2}{3}.

    Ecuația dreptei care trece printr-un punct dat (x0,y0)(x_0, y_0) cu panta mm este:

    y−yD=mCD(x−xD)y - y_D = m_{CD}(x - x_D)

    Înlocuind coordonatele punctului DD:

    y−(−3)=23(x−0)  ⟺  y+3=23xy - (-3) = \frac{2}{3}(x - 0) \iff y + 3 = \frac{2}{3}x

    Înmulțim ambii membri cu 33 și aducem ecuația la forma generală:

    3(y+3)=2x  ⟺  3y+9=2x  ⟺  2x−3y−9=03(y + 3) = 2x \iff 3y + 9 = 2x \iff 2x - 3y - 9 = 0

    (2 puncte)


6. Trigonometrie și Calcul de Lungimi în Triunghi (5p)

Triunghiul ABCABC are aria egală cu 3\sqrt{3}, latura AB=2AB = 2 și măsura unghiului AA de 60∘60^\circ. Calculați lungimea laturii BCBC.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea lungimii laturii ACAC din formula ariei:

    Aria unui triunghi oarecare este dată de formula trigonometrică:

    AABC=AB⋅AC⋅sin⁡A2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2}

    Înlocuim datele cunoscute din ipoteză (AABC=3\mathcal{A}_{ABC} = \sqrt{3}, AB=2AB = 2, ∢A=60∘\sphericalangle A = 60^\circ):

    3=2⋅AC⋅sin⁡60∘2=AC⋅32\sqrt{3} = \frac{2 \cdot AC \cdot \sin 60^\circ}{2} = AC \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}

    De aici deducem lungimea laturii ACAC:

    AC=233=2AC = \frac{2\sqrt{3}}{\sqrt{3}} = 2

    (3 puncte)

  2. Calculul lungimii laturii BCBC:

    Deoarece AB=2AB = 2 și AC=2AC = 2, triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=ACAB = AC. Cum unghiul dintre aceste laturi congruente are măsura ∢A=60∘\sphericalangle A = 60^\circ, triunghiul ABCABC este echilateral.

    Prin urmare:

    BC=AB=AC=2BC = AB = AC = 2

    (Alternativ, aplicând Teorema Cosinusului în ΔABC\Delta ABC:)

    BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡ABC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos A BC2=22+22−2⋅2⋅2⋅cos⁡60∘=4+4−8⋅12=8−4=4  ⟹  BC=4=2BC^2 = 2^2 + 2^2 - 2 \cdot 2 \cdot 2 \cdot \cos 60^\circ = 4 + 4 - 8 \cdot \frac{1}{2} = 8 - 4 = 4 \implies BC = \sqrt{4} = 2

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice Pătratice și Inversabilitate (15p)

Se consideră matricea:

A(a,b)=(aba+2b−2)A(a, b) = \begin{pmatrix} a & b \\ a+2 & b-2 \end{pmatrix}

unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A(−5,5))=0\det(A(-5, 5)) = 0.
b) Demonstrați că matricea A(a,b)A(a, b) este inversabilă pentru oricare a∈R∖Qa \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} și b∈Qb \in \mathbb{Q}.
c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A(3,1)⋅X=A(0,0)A(\sqrt{3}, 1) \cdot X = A(0, 0).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul determinantului matricei A(−5,5)A(-5, 5):

Pentru a=−5a = -5 și b=5b = 5, matricea este:

A(−5,5)=(−55−5+25−2)=(−55−33)A(-5, 5) = \begin{pmatrix} -5 & 5 \\ -5+2 & 5-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -5 & 5 \\ -3 & 3 \end{pmatrix}

(3 puncte)

Calculăm determinantul matricei:

det⁡(A(−5,5))=∣−55−33∣=(−5)⋅3−5⋅(−3)=−15−(−15)=−15+15=0\det(A(-5, 5)) = \begin{vmatrix} -5 & 5 \\ -3 & 3 \end{vmatrix} = (-5) \cdot 3 - 5 \cdot (-3) = -15 - (-15) = -15 + 15 = 0

(2 puncte)


b) Demonstrarea inversabilității matricei A(a,b)A(a, b):

Calculăm determinantul matricei A(a,b)A(a, b) pentru valori oarecare a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}:

det⁡(A(a,b))=∣aba+2b−2∣=a(b−2)−b(a+2)=ab−2a−ba−2b=−2a−2b=−2(a+b)\det(A(a, b)) = \begin{vmatrix} a & b \\ a+2 & b-2 \end{vmatrix} = a(b - 2) - b(a + 2) = ab - 2a - ba - 2b = -2a - 2b = -2(a + b)

(2 puncte)

O matrice pătratică din M2(R)\mathcal{M}_2(\mathbb{R}) este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:

det⁡(A(a,b))≠0  ⟺  −2(a+b)≠0  ⟺  a+b≠0\det(A(a, b)) \neq 0 \iff -2(a + b) \neq 0 \iff a + b \neq 0

Fie a∈R∖Qa \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} (număr irațional) și b∈Qb \in \mathbb{Q} (număr rațional). Presupunem prin reducere la absurd că a+b=0a + b = 0. Atunci a=−ba = -b. Deoarece b∈Qb \in \mathbb{Q}, rezultă că −b∈Q-b \in \mathbb{Q}, deci a∈Qa \in \mathbb{Q}, ceea ce este o contradicție cu ipoteza a∈R∖Qa \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}.

Prin urmare, suma dintre un număr irațional și un număr rațional este întotdeauna irațională:

a+b∈R∖Qa + b \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}

Cum 0∈Q0 \in \mathbb{Q}, avem cu certitudine a+b≠0a + b \neq 0. Rezultă:

det⁡(A(a,b))=−2(a+b)≠0\det(A(a, b)) = -2(a + b) \neq 0

ceea ce demonstrează că matricea A(a,b)A(a, b) este inversabilă pentru oricare a∈R∖Qa \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} și b∈Qb \in \mathbb{Q}.

(3 puncte)


c) Rezolvarea ecuației matriceale A(3,1)⋅X=A(0,0)A(\sqrt{3}, 1) \cdot X = A(0, 0):

Deoarece 3∈R∖Q\sqrt{3} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} și 1∈Q1 \in \mathbb{Q}, conform punctului b), matricea A(3,1)A(\sqrt{3}, 1) este inversabilă. Avem:

A(3,1)=(313+21−2)=(313+2−1)A(\sqrt{3}, 1) = \begin{pmatrix} \sqrt{3} & 1 \\ \sqrt{3}+2 & 1-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \sqrt{3} & 1 \\ \sqrt{3}+2 & -1 \end{pmatrix}

Determinantul său este:

det⁡(A(3,1))=−2(3+1)\det(A(\sqrt{3}, 1)) = -2(\sqrt{3} + 1)

Inversa unei matrice (αβγδ)\begin{pmatrix} \alpha & \beta \\ \gamma & \delta \end{pmatrix} este 1det⁡(δ−β−γα)\frac{1}{\det} \begin{pmatrix} \delta & -\beta \\ -\gamma & \alpha \end{pmatrix}. Așadar:

A(3,1)−1=1−2(3+1)(−1−1−(3+2)3)=12(3+1)(113+2−3)A(\sqrt{3}, 1)^{-1} = \frac{1}{-2(\sqrt{3}+1)} \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ -(\sqrt{3}+2) & \sqrt{3} \end{pmatrix} = \frac{1}{2(\sqrt{3}+1)} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ \sqrt{3}+2 & -\sqrt{3} \end{pmatrix}

(3 puncte)

Matricea A(0,0)A(0, 0) este:

A(0,0)=(000+20−2)=(002−2)=2(001−1)A(0, 0) = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0+2 & 0-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 2 & -2 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

Înmulțind ecuația dată la stânga cu inversa A(3,1)−1A(\sqrt{3}, 1)^{-1}, obținem:

X=A(3,1)−1⋅A(0,0)=12(3+1)(113+2−3)⋅2(001−1)X = A(\sqrt{3}, 1)^{-1} \cdot A(0, 0) = \frac{1}{2(\sqrt{3}+1)} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ \sqrt{3}+2 & -\sqrt{3} \end{pmatrix} \cdot 2 \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

Factorul 22 se simplifică:

X=13+1(113+2−3)(001−1)X = \frac{1}{\sqrt{3}+1} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ \sqrt{3}+2 & -\sqrt{3} \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

Efectuăm produsul matricelor:

(113+2−3)(001−1)=(1⋅0+1⋅11⋅0+1⋅(−1)(3+2)⋅0+(−3)⋅1(3+2)⋅0+(−3)⋅(−1))=(1−1−33)\begin{pmatrix} 1 & 1 \\ \sqrt{3}+2 & -\sqrt{3} \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 0 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot 0 + 1 \cdot (-1) \\ (\sqrt{3}+2) \cdot 0 + (-\sqrt{3}) \cdot 1 & (\sqrt{3}+2) \cdot 0 + (-\sqrt{3}) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -\sqrt{3} & \sqrt{3} \end{pmatrix}

Raționalizăm scalarul:

13+1=3−1(3+1)(3−1)=3−13−1=3−12\frac{1}{\sqrt{3}+1} = \frac{\sqrt{3}-1}{(\sqrt{3}+1)(\sqrt{3}-1)} = \frac{\sqrt{3}-1}{3 - 1} = \frac{\sqrt{3}-1}{2}

Înmulțim matricea cu scalarul:

X=3−12(1−1−33)=(3−12−3−12−3⋅3−123⋅3−12)=(3−121−32−3+323−32)X = \frac{\sqrt{3}-1}{2} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -\sqrt{3} & \sqrt{3} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{\sqrt{3}-1}{2} & -\frac{\sqrt{3}-1}{2} \\ -\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}-1}{2} & \sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}-1}{2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{\sqrt{3}-1}{2} & \frac{1-\sqrt{3}}{2} \\ \frac{-3+\sqrt{3}}{2} & \frac{3-\sqrt{3}}{2} \end{pmatrix}

(2 puncte)


2. Polinoame, Relațiile lui Viète și Ireductibilitate (15p)

Se consideră polinomul:

f=2X3−4X2+7X+a∈R[X],cu ra˘da˘cinile x1,x2,x3∈C.f = 2X^3 - 4X^2 + 7X + a \in \mathbb{R}[X], \quad \text{cu rădăcinile } x_1, x_2, x_3 \in \mathbb{C}.

a) Pentru a=2a = 2, determinați restul împărțirii polinomului ff la polinomul g=X−2g = X - 2.
b) Determinați numărul real aa, știind că x1+x2=x3x_1 + x_2 = x_3.
c) Pentru a=−5a = -5, descompuneți polinomul ff în factori ireductibili peste R[X]\mathbb{R}[X].

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Determinarea restului prin Teorema lui Bézout:

Pentru a=2a = 2, polinomul este:

f=2X3−4X2+7X+2f = 2X^3 - 4X^2 + 7X + 2

Conform teoremei împărțirii cu rest, restul împărțirii unui polinom ff la binomul de gradul întâi X−2X - 2 este o constantă numerică egală cu valoarea polinomului în X=2X = 2:

R=f(2)R = f(2)

(3 puncte)

Calculăm direct:

f(2)=2⋅23−4⋅22+7⋅2+2=2⋅8−4⋅4+14+2=16−16+14+2=16f(2) = 2 \cdot 2^3 - 4 \cdot 2^2 + 7 \cdot 2 + 2 = 2 \cdot 8 - 4 \cdot 4 + 14 + 2 = 16 - 16 + 14 + 2 = 16

Deci restul căutat este R=16R = 16.

(2 puncte)


b) Utilizarea relațiilor lui Viète pentru determinarea parametrului aa:

Scriem prima relație a lui Viète pentru suma rădăcinilor polinomului f=2X3−4X2+7X+af = 2X^3 - 4X^2 + 7X + a:

x1+x2+x3=−−42=2x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{-4}{2} = 2

Folosind relația din ipoteză x1+x2=x3x_1 + x_2 = x_3, înlocuim în suma rădăcinilor:

(x1+x2)+x3=2  ⟺  x3+x3=2  ⟺  2x3=2  ⟹  x3=1(x_1 + x_2) + x_3 = 2 \iff x_3 + x_3 = 2 \iff 2x_3 = 2 \implies x_3 = 1

(3 puncte)

Deoarece x3=1x_3 = 1 este o rădăcină a polinomului ff, avem f(1)=0f(1) = 0:

f(1)=2⋅13−4⋅12+7⋅1+a=0  ⟺  2−4+7+a=0  ⟺  5+a=0  ⟹  a=−5f(1) = 2 \cdot 1^3 - 4 \cdot 1^2 + 7 \cdot 1 + a = 0 \iff 2 - 4 + 7 + a = 0 \iff 5 + a = 0 \implies a = -5

(2 puncte)


c) Descompunerea în factori ireductibili peste R[X]\mathbb{R}[X]:

Pentru a=−5a = -5, polinomul este:

f=2X3−4X2+7X−5f = 2X^3 - 4X^2 + 7X - 5

Știm de la subpunctul b) că x=1x = 1 este rădăcină a polinomului ff (verificare: f(1)=2(1)−4(1)+7(1)−5=0f(1) = 2(1) - 4(1) + 7(1) - 5 = 0). Prin urmare, polinomul ff este divizibil cu X−1X - 1.

Efectuăm împărțirea polinomului ff la X−1X - 1 prin schema lui Horner:

CoeficiențiX3X^3X2X^2X1X^1X0X^0
22−4-477−5-5
x=1x = 1222⋅1+(−4)=−22 \cdot 1 + (-4) = -2(−2)⋅1+7=5(-2) \cdot 1 + 7 = 55⋅1+(−5)=05 \cdot 1 + (-5) = 0

Câtul împărțirii este 2X2−2X+52X^2 - 2X + 5, deci:

f=(X−1)(2X2−2X+5)f = (X - 1)(2X^2 - 2X + 5)

(3 puncte)

Studiem ireductibilitatea factorilor obținuți peste corpul R\mathbb{R}:

  1. Polinomul de gradul întâi X−1X - 1 este ireductibil peste R[X]\mathbb{R}[X].
  2. Pentru trinomul de gradul al doilea g=2X2−2X+5g = 2X^2 - 2X + 5, calculăm discriminantul: Δ=(−2)2−4⋅2⋅5=4−40=−36<0\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 5 = 4 - 40 = -36 < 0 Deoarece discriminantul este strict negativ (Δ<0\Delta < 0), polinomul gg nu are rădăcini reale, ceea ce înseamnă că nu se poate descompune în factori de gradul întâi cu coeficienți reali. Prin urmare, polinomul 2X2−2X+52X^2 - 2X + 5 este ireductibil peste R[X]\mathbb{R}[X].

Descompunerea polinomului ff în factori ireductibili peste R[X]\mathbb{R}[X] este:

f=(X−1)(2X2−2X+5)f = (X - 1)(2X^2 - 2X + 5)

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Studiul Funcției Logaritmice cu Radical (15p)

Se consideră funcția:

f:R→R,f(x)=ln⁡(x+x2+5)f: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad f(x) = \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 5}\right)

a) Arătați că f′(x)=1x2+5f'(x) = \frac{1}{\sqrt{x^2 + 5}}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
b) Calculați lim⁡x→+∞(f(x)−x)\lim_{x \to +\infty} (f(x) - x).
c) Demonstrați că 2f(1x)−f(x)<f(1)2f\left(\frac{1}{x}\right) - f(x) < f(1), pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul primei derivate:

Funcția ff este compusă din funcția logaritm natural și o funcție algebrică. Deoarece x2+5>x2=∣x∣≥−x\sqrt{x^2 + 5} > \sqrt{x^2} = |x| \ge -x, avem x+x2+5>0x + \sqrt{x^2 + 5} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci argumentul logaritmului este strict pozitiv pe întreg domeniul real.

Aplicăm formula de derivare a logaritmului compus (ln⁡u)′=u′u(\ln u)' = \frac{u'}{u}:

f′(x)=1x+x2+5⋅(x+x2+5)′f'(x) = \frac{1}{x + \sqrt{x^2 + 5}} \cdot \left(x + \sqrt{x^2 + 5}\right)'

Derivăm paranteza interioară:

(x+x2+5)′=1+(x2+5)′2x2+5=1+2x2x2+5=1+xx2+5=x2+5+xx2+5\left(x + \sqrt{x^2 + 5}\right)' = 1 + \frac{(x^2 + 5)'}{2\sqrt{x^2 + 5}} = 1 + \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 5}} = 1 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 5}} = \frac{\sqrt{x^2 + 5} + x}{\sqrt{x^2 + 5}}

(3 puncte)

Înlocuind în derivata funcției:

f′(x)=1x+x2+5⋅x+x2+5x2+5=1x2+5,∀x∈Rf'(x) = \frac{1}{x + \sqrt{x^2 + 5}} \cdot \frac{x + \sqrt{x^2 + 5}}{\sqrt{x^2 + 5}} = \frac{1}{\sqrt{x^2 + 5}}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2 puncte)


b) Calculul limitei lim⁡x→+∞(f(x)−x)\lim_{x \to +\infty} (f(x) - x):

Scriem termenul xx ca logaritm natural, x=ln⁡(ex)x = \ln\left(e^x\right):

f(x)−x=ln⁡(x+x2+5)−ln⁡(ex)=ln⁡(x+x2+5ex)f(x) - x = \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 5}\right) - \ln\left(e^x\right) = \ln\left(\frac{x + \sqrt{x^2 + 5}}{e^x}\right)

Datorită continuității logaritmului natural, putem inversa ordinea dintre limită și funcția ln⁡\ln:

lim⁡x→+∞(f(x)−x)=lim⁡x→+∞ln⁡(x+x2+5ex)=ln⁡(lim⁡x→+∞x+x2+5ex)\lim_{x \to +\infty} (f(x) - x) = \lim_{x \to +\infty} \ln\left(\frac{x + \sqrt{x^2 + 5}}{e^x}\right) = \ln\left(\lim_{x \to +\infty} \frac{x + \sqrt{x^2 + 5}}{e^x}\right)

(2 puncte)

Calculăm limita raportului x+x2+5ex\frac{x + \sqrt{x^2 + 5}}{e^x} când x→+∞x \to +\infty. Avem o nedeterminare de tipul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right].

Aplicăm regula lui l’Hôpital:

lim⁡x→+∞x+x2+5ex=[∞∞]lim⁡x→+∞(x+x2+5)′(ex)′=lim⁡x→+∞1+xx2+5ex\lim_{x \to +\infty} \frac{x + \sqrt{x^2 + 5}}{e^x} \overset{\left[\frac{\infty}{\infty}\right]}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{\left(x + \sqrt{x^2 + 5}\right)'}{\left(e^x\right)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 5}}}{e^x}

Pentru x>0x > 0:

lim⁡x→+∞xx2+5=lim⁡x→+∞xx1+5x2=lim⁡x→+∞11+5x2=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x}{\sqrt{x^2 + 5}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x\sqrt{1 + \frac{5}{x^2}}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{\sqrt{1 + \frac{5}{x^2}}} = 1

Așadar, numărătorul tinde la 1+1=21 + 1 = 2, în timp ce numitorul exe^x tinde la +∞+\infty:

lim⁡x→+∞1+xx2+5ex=2+∞=0+\lim_{x \to +\infty} \frac{1 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 5}}}{e^x} = \frac{2}{+\infty} = 0^+

Revenind la limita inițială:

lim⁡x→+∞(f(x)−x)=ln⁡(0+)=−∞\lim_{x \to +\infty} (f(x) - x) = \ln\left(0^+\right) = -\infty

(3 puncte)


c) Demonstrarea inegalității pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty):

Din rezultatul de la subpunctul a), avem:

f′(x)=1x2+5>0,∀x∈Rf'(x) = \frac{1}{\sqrt{x^2 + 5}} > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Deoarece derivata este strict pozitivă pe R\mathbb{R}, funcția ff este strict crescătoare pe întreg domeniul de definiție R\mathbb{R}.

Fie x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty):

  1. Din x>1x > 1 și stricta monotonie a lui ff, rezultă: f(x)>f(1)  ⟹  −f(x)<−f(1)f(x) > f(1) \implies -f(x) < -f(1)

(2 puncte)

  1. Din x>1x > 1, inversul său verifică dubla inegalitate 0<1x<10 < \frac{1}{x} < 1. Aplicând din nou proprietatea de funcție strict crescătoare: 1x<1  ⟹  f(1x)<f(1)\frac{1}{x} < 1 \implies f\left(\frac{1}{x}\right) < f(1) Înmulțim această inegalitate cu 2>02 > 0: 2f(1x)<2f(1)2f\left(\frac{1}{x}\right) < 2f(1)

Adunăm cele două inegalități stricte:

2f(1x)+(−f(x))<2f(1)+(−f(1))2f\left(\frac{1}{x}\right) + (-f(x)) < 2f(1) + (-f(1)) 2f(1x)−f(x)<f(1),∀x∈(1,+∞)2f\left(\frac{1}{x}\right) - f(x) < f(1), \quad \forall x \in (1, +\infty)

ceea ce încheie demonstrația.

(3 puncte)


2. Calcul Integral și Relații de Recurență (15p)

Se consideră funcția:

f:R→R,f(x)=3x2−1f: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad f(x) = 3x^2 - 1

a) Calculați ∫12f(x) dx\int_1^2 f(x) \, dx.
b) Demonstrați că ∫01f(x)ex3−x dx=0\int_0^1 f(x) e^{x^3 - x} \, dx = 0.
c) Determinați numărul natural aa pentru care:

(a+1)∫01f2026(x) dx=22026−a∫01f2025(x) dx(a+1) \int_0^1 f^{2026}(x) \, dx = 2^{2026} - a \int_0^1 f^{2025}(x) \, dx
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul integralei definite:

O primitivă a funcției polinomiale f(x)=3x2−1f(x) = 3x^2 - 1 este:

∫(3x2−1) dx=3⋅x33−x=x3−x\int (3x^2 - 1) \, dx = 3 \cdot \frac{x^3}{3} - x = x^3 - x

Aplicând formula Leibniz-Newton:

∫12f(x) dx=(x3−x)∣12\int_1^2 f(x) \, dx = \left( x^3 - x \right)\Big|_1^2

(2 puncte)

Calculăm valoarea integralei:

(x3−x)∣12=(23−2)−(13−1)=(8−2)−(1−1)=6−0=6\left( x^3 - x \right)\Big|_1^2 = (2^3 - 2) - (1^3 - 1) = (8 - 2) - (1 - 1) = 6 - 0 = 6

(3 puncte)


b) Integrarea derivatei unei exponențiale:

Observăm că derivata exponentului este:

(x3−x)′=3x2−1=f(x)(x^3 - x)' = 3x^2 - 1 = f(x)

Integrala devine:

∫01f(x)ex3−x dx=∫01(x3−x)′ex3−x dx=∫01(ex3−x)′dx=ex3−x∣01\int_0^1 f(x) e^{x^3 - x} \, dx = \int_0^1 (x^3 - x)' e^{x^3 - x} \, dx = \int_0^1 \left( e^{x^3 - x} \right)' dx = e^{x^3 - x}\Big|_0^1

(3 puncte)

Calculăm valorile în capetele intervalului de integrare:

ex3−x∣01=e13−1−e03−0=e0−e0=1−1=0e^{x^3 - x}\Big|_0^1 = e^{1^3 - 1} - e^{0^3 - 0} = e^0 - e^0 = 1 - 1 = 0

(2 puncte)


c) Integrarea prin părți a puterii f2026(x)f^{2026}(x) și aflarea lui aa:

Pornim de la integrala din membrul stâng:

∫01f2026(x) dx=∫01(3x2−1)2026 dx\int_0^1 f^{2026}(x) \, dx = \int_0^1 (3x^2 - 1)^{2026} \, dx

Introducem factorul x′=1x' = 1 și integrăm prin părți:

∫01(3x2−1)2026 dx=∫01x′(3x2−1)2026 dx\int_0^1 (3x^2 - 1)^{2026} \, dx = \int_0^1 x' (3x^2 - 1)^{2026} \, dx

Alegem funcțiile:

{u(x)=(3x2−1)2026  ⟹  u′(x)=2026(3x2−1)2025⋅(3x2−1)′=2026(3x2−1)2025⋅6xv′(x)=1  ⟹  v(x)=x\begin{cases} u(x) = (3x^2 - 1)^{2026} \implies u'(x) = 2026(3x^2 - 1)^{2025} \cdot (3x^2 - 1)' = 2026(3x^2 - 1)^{2025} \cdot 6x \\ v'(x) = 1 \implies v(x) = x \end{cases}

Formula de integrare prin părți dă:

∫01(3x2−1)2026 dx=x(3x2−1)2026∣01−∫01x⋅2026⋅6x(3x2−1)2025 dx\int_0^1 (3x^2 - 1)^{2026} \, dx = x(3x^2 - 1)^{2026}\Big|_0^1 - \int_0^1 x \cdot 2026 \cdot 6x (3x^2 - 1)^{2025} \, dx

Calculăm termenul integrat:

x(3x2−1)2026∣01=1⋅(3⋅12−1)2026−0⋅(3⋅02−1)2026=22026x(3x^2 - 1)^{2026}\Big|_0^1 = 1 \cdot (3 \cdot 1^2 - 1)^{2026} - 0 \cdot (3 \cdot 0^2 - 1)^{2026} = 2^{2026}

Integrala rămasă este:

∫012026⋅6x2(3x2−1)2025 dx=2⋅2026∫013x2(3x2−1)2025 dx=4052∫013x2(3x2−1)2025 dx\int_0^1 2026 \cdot 6x^2 (3x^2 - 1)^{2025} \, dx = 2 \cdot 2026 \int_0^1 3x^2 (3x^2 - 1)^{2025} \, dx = 4052 \int_0^1 3x^2 (3x^2 - 1)^{2025} \, dx

(3 puncte)

Folosim artificiul de descompunere algebrică 3x2=(3x2−1)+13x^2 = (3x^2 - 1) + 1:

3x2(3x2−1)2025=(3x2−1)(3x2−1)2025+(3x2−1)2025=(3x2−1)2026+(3x2−1)20253x^2 (3x^2 - 1)^{2025} = (3x^2 - 1)(3x^2 - 1)^{2025} + (3x^2 - 1)^{2025} = (3x^2 - 1)^{2026} + (3x^2 - 1)^{2025}

Înlocuim în integrală:

∫013x2(3x2−1)2025 dx=∫01(3x2−1)2026 dx+∫01(3x2−1)2025 dx=∫01f2026(x) dx+∫01f2025(x) dx\int_0^1 3x^2 (3x^2 - 1)^{2025} \, dx = \int_0^1 (3x^2 - 1)^{2026} \, dx + \int_0^1 (3x^2 - 1)^{2025} \, dx = \int_0^1 f^{2026}(x) \, dx + \int_0^1 f^{2025}(x) \, dx

Relația de integrare prin părți devine astfel:

∫01f2026(x) dx=22026−4052[∫01f2026(x) dx+∫01f2025(x) dx]\int_0^1 f^{2026}(x) \, dx = 2^{2026} - 4052 \left[ \int_0^1 f^{2026}(x) \, dx + \int_0^1 f^{2025}(x) \, dx \right]

Desfacem paranteza:

∫01f2026(x) dx=22026−4052∫01f2026(x) dx−4052∫01f2025(x) dx\int_0^1 f^{2026}(x) \, dx = 2^{2026} - 4052 \int_0^1 f^{2026}(x) \, dx - 4052 \int_0^1 f^{2025}(x) \, dx

Trecem termenul cu f2026(x)f^{2026}(x) în membrul stâng:

∫01f2026(x) dx+4052∫01f2026(x) dx=22026−4052∫01f2025(x) dx\int_0^1 f^{2026}(x) \, dx + 4052 \int_0^1 f^{2026}(x) \, dx = 2^{2026} - 4052 \int_0^1 f^{2025}(x) \, dx (4052+1)∫01f2026(x) dx=22026−4052∫01f2025(x) dx(4052 + 1) \int_0^1 f^{2026}(x) \, dx = 2^{2026} - 4052 \int_0^1 f^{2025}(x) \, dx

Comparând această relație cu egalitatea dată în enunț:

(a+1)∫01f2026(x) dx=22026−a∫01f2025(x) dx(a + 1) \int_0^1 f^{2026}(x) \, dx = 2^{2026} - a \int_0^1 f^{2025}(x) \, dx

obținem prin identificare directă:

a=4052∈Na = 4052 \in \mathbb{N}

(2 puncte)