BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2026Simulare Călărași

Bacalaureat 2026 — Matematică Științele Naturii (M2) — Simulare Județeană Călărași

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_șt-nat

Simulare Județeană Călărași

Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Termeni Consecutivi ai unei Progresii Aritmetice (5p)

Arătați că log⁡23\log_2 3, log⁡26\log_2 6 și log⁡212\log_2 12 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul sumei extremilor folosind proprietățile logaritmilor:

    Trei numere reale a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice dacă și numai dacă termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor săi, adică a+c=2ba + c = 2b.

    Calculăm suma dintre primul și al treilea termen:

    log⁡23+log⁡212=log⁡2(3⋅12)=log⁡236=log⁡2(62)\log_2 3 + \log_2 12 = \log_2(3 \cdot 12) = \log_2 36 = \log_2(6^2)

    Aplicăm formula log⁡b(Ak)=klog⁡bA\log_b(A^k) = k \log_b A:

    log⁡2(62)=2log⁡26\log_2(6^2) = 2\log_2 6

    (3 puncte)

  2. Finalizarea raționamentului:

    Deoarece am obținut:

    log⁡23+log⁡212=2log⁡26  ⟺  log⁡26=log⁡23+log⁡2122\log_2 3 + \log_2 12 = 2\log_2 6 \iff \log_2 6 = \frac{\log_2 3 + \log_2 12}{2}

    rezultă că numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.

    (2 puncte)


💡 Observație Didactică:

Alternativ, se poate verifica direct conservarea rației:

r1=log⁡26−log⁡23=log⁡2(63)=log⁡22=1r_1 = \log_2 6 - \log_2 3 = \log_2\left(\frac{6}{3}\right) = \log_2 2 = 1 r2=log⁡212−log⁡26=log⁡2(126)=log⁡22=1r_2 = \log_2 12 - \log_2 6 = \log_2\left(\frac{12}{6}\right) = \log_2 2 = 1

Cum r1=r2=1r_1 = r_2 = 1, șirul format din cei trei termeni este o progresie aritmetică cu rația r=1r = 1.


2. Intersecția Graficelor a Două Funcții (5p)

Determinați numărul real aa, pentru care graficele funcțiilor f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4x+9f(x) = x^2 - 4x + 9 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x+ag(x) = x + a se intersectează într-un punct de abscisă x=1x = 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția de intersecție a graficelor:

    Punctul comun de intersecție are abscisa x=1x = 1, ceea ce înseamnă că valorile celor două funcții trebuie să fie egale pentru x=1x = 1:

    f(1)=g(1)f(1) = g(1)

    Calculăm f(1)f(1) și g(1)g(1):

    f(1)=12−4⋅1+9=1−4+9=6f(1) = 1^2 - 4 \cdot 1 + 9 = 1 - 4 + 9 = 6 g(1)=1+ag(1) = 1 + a

    Egalitatea devine:

    6=1+a6 = 1 + a

    (3 puncte)

  2. Aflarea parametrului real aa:

    Scăzând 11 din ambii membri:

    a=6−1=5a = 6 - 1 = 5

    (2 puncte)


💡 Observație Didactică:

Punctul de intersecție al graficelor Gf\mathcal{G}_f și Gg\mathcal{G}_g este P(1,6)P(1, 6). Verificăm:

f(1)=6șig(1)=1+5=6f(1) = 6 \quad \text{și} \quad g(1) = 1 + 5 = 6

deci ambele curbe trec prin punctul P(1,6)P(1, 6).


3. Ecuație Exponențială cu Radical (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

3x=(13)x−23^{\sqrt{x}} = \left(\frac{1}{3}\right)^{x-2}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență și aducerea la aceeași bază:

    Pentru ca expresia x\sqrt{x} să aibă sens în R\mathbb{R}, se impune condiția de existență:

    x≥0  ⟺  x∈[0,∞)x \ge 0 \iff x \in [0, \infty)

    Rescriem membrul drept ca putere cu baza 33:

    (13)x−2=(3−1)x−2=3−(x−2)=32−x\left(\frac{1}{3}\right)^{x-2} = (3^{-1})^{x-2} = 3^{-(x-2)} = 3^{2-x}

    Ecuația devine:

    3x=32−x3^{\sqrt{x}} = 3^{2-x}

    Deoarece funcția exponențială cu baza 3>13 > 1 este strict injectivă, egalăm exponenții:

    x=2−x\sqrt{x} = 2 - x

    (1 punct)

  2. Rezolvarea ecuației iraționale:

    Deoarece x≥0\sqrt{x} \ge 0, este necesar ca și membrul drept să fie nenegativ:

    2−x≥0  ⟺  x≤22 - x \ge 0 \iff x \le 2

    Așadar, soluția trebuie să aparțină intervalului admisibil x∈[0,2]x \in [0, 2].

    Notăm t=xt = \sqrt{x}, unde t≥0t \ge 0. Atunci x=t2x = t^2, iar ecuația devine:

    t=2−t2  ⟺  t2+t−2=0t = 2 - t^2 \iff t^2 + t - 2 = 0

    (2 puncte)

  3. Determinarea valorilor lui tt:

    Calculăm rădăcinile ecuației de gradul al doilea folosind discriminantul Δ=12−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9:

    t1=−1+32=1,t2=−1−32=−2t_1 = \frac{-1 + 3}{2} = 1, \quad t_2 = \frac{-1 - 3}{2} = -2

    Deoarece t≥0t \ge 0, rădăcina t2=−2t_2 = -2 nu convine. Păstrăm t1=1t_1 = 1, care convine.

    (1 punct)

  4. Revenirea la necunoscuta xx și concluzia:

    Avem:

    x=1  ⟺  x=12=1\sqrt{x} = 1 \iff x = 1^2 = 1

    Verificăm apartenența la domeniul admisibil: 1∈[0,2]1 \in [0, 2]. Singura soluție a ecuației inițiale este:

    x=1x = 1

    (1 punct)


4. Calculul Probabilității — Numere Raționale (5p)

Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea:

A={n∣n∈N,n<100}A = \{\sqrt{n} \mid n \in \mathbb{N}, n < 100\}

acesta să fie rațional.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Numărul cazurilor posibile:

    Mulțimea AA este generată de valorile numărului natural nn care satisfac condiția n<100n < 100. Numerele naturale strict mai mici decât 100100 sunt 0,1,2,…,990, 1, 2, \dots, 99, deci sunt în total:

    Nposibile=100 cazuri posibileN_{\text{posibile}} = 100 \text{ cazuri posibile}

    (1 punct)

  2. Numărul cazurilor favorabile:

    Căutăm valorile lui n∈Nn \in \mathbb{N} pentru care numărul n\sqrt{n} este rațional (n∈Q\sqrt{n} \in \mathbb{Q}). Pentru un număr natural nn, n\sqrt{n} este rațional dacă și numai dacă nn este pătrat perfect, adică n=k2n = k^2, cu k∈Nk \in \mathbb{N}.

    Cum n<100n < 100, avem k2<100k^2 < 100, ceea ce conduce la k∈{0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}k \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}. Pătratele perfecte corespunzătoare sunt:

    0,1,4,9,16,25,36,49,64,810, 1, 4, 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81

    Există 1010 cazuri favorabile:

    Nfavorabile=10N_{\text{favorabile}} = 10

    (2 puncte)

  3. Calculul probabilității:

    Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:

    p=NfavorabileNposibile=10100=110=0,1p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{10}{100} = \frac{1}{10} = 0{,}1

    (2 puncte)


5. Ecuația Mediatoarei unui Segment (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,3)A(-2, 3), B(0,1)B(0, 1) și MM, mijlocul segmentului ABAB. Determinați ecuația dreptei dd care trece prin punctul MM și este perpendiculară pe dreapta ABAB.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Panta dreptei ABAB și panta dreptei perpendiculare dd:

    Panta dreptei determinate de punctele A(−2,3)A(-2, 3) și B(0,1)B(0, 1) este:

    mAB=yB−yAxB−xA=1−30−(−2)=−22=−1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{1 - 3}{0 - (-2)} = \frac{-2}{2} = -1

    Condiția de perpendicularitate d⊥ABd \perp AB este md⋅mAB=−1m_d \cdot m_{AB} = -1:

    md⋅(−1)=−1  ⟺  md=1m_d \cdot (-1) = -1 \iff m_d = 1

    (2 puncte)

  2. Coordonatele mijlocului MM și ecuația dreptei dd:

    Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB:

    xM=xA+xB2=−2+02=−1x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 0}{2} = -1 yM=yA+yB2=3+12=2y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + 1}{2} = 2

    Așadar, M(−1,2)M(-1, 2).

    Ecuația dreptei dd, care trece prin M(xM,yM)M(x_M, y_M) și are panta md=1m_d = 1, este:

    y−yM=md(x−xM)  ⟺  y−2=1⋅(x−(−1))y - y_M = m_d(x - x_M) \iff y - 2 = 1 \cdot (x - (-1)) y−2=x+1  ⟺  y=x+3y - 2 = x + 1 \iff y = x + 3

    (3 puncte)


💡 Observație Didactică:

Dreapta dd este prin definiție mediatoarea segmentului [AB][AB] (dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul acestuia). Ecuația sa poate fi scrisă în forma explicită y=x+3y = x + 3 sau în forma generală x−y+3=0x - y + 3 = 0.


6. Teorema Cosinusului și Perimetrul Triunghiului (5p)

Calculați perimetrul triunghiului ABCABC, știind că B=π3B = \frac{\pi}{3}, BA=2BA = 2 și BC=5BC = 5.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea laturii ACAC prin Teorema Cosinusului:

    În triunghiul ABCABC, conform teoremei cosinusului:

    AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cos⁡BAC^2 = AB^2 + BC^2 - 2 \cdot AB \cdot BC \cdot \cos B

    Știind că B=π3=60∘B = \frac{\pi}{3} = 60^\circ, valoarea cosinusului este cos⁡π3=12\cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}. Substituind datele problemei:

    AC2=22+52−2⋅2⋅5⋅12=4+25−10=19AC^2 = 2^2 + 5^2 - 2 \cdot 2 \cdot 5 \cdot \frac{1}{2} = 4 + 25 - 10 = 19

    (3 puncte)

  2. Calculul perimetrului:

    Deoarece lungimea unei laturi este un număr strict pozitiv:

    AC=19AC = \sqrt{19}

    Perimetrul triunghiului ABCABC este suma lungimilor laturilor:

    P=AB+BC+AC=2+5+19=7+19\mathcal{P} = AB + BC + AC = 2 + 5 + \sqrt{19} = 7 + \sqrt{19}

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice Parametrizate (15p)

Se consideră matricele:

A(x)=(1−x2x2x1−4x),X=(−122−4)∈M2(R)șiI2=(1001).A(x) = \begin{pmatrix} 1-x & 2x \\ 2x & 1-4x \end{pmatrix}, \quad X = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & -4 \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) \quad \text{și} \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1) (5p)

Arătați că det⁡(A(1))=−4\det(A(1)) = -4.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei A(1)A(1):

    Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei A(x)A(x):

    A(1)=(1−12⋅12⋅11−4⋅1)=(022−3)A(1) = \begin{pmatrix} 1 - 1 & 2 \cdot 1 \\ 2 \cdot 1 & 1 - 4 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & -3 \end{pmatrix}

    Determinantul său este:

    det⁡(A(1))=∣022−3∣=0⋅(−3)−2⋅2\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 0 & 2 \\ 2 & -3 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-3) - 2 \cdot 2

    (3 puncte)

  2. Calculul final al determinantului:

    det⁡(A(1))=0−4=−4\det(A(1)) = 0 - 4 = -4

    (2 puncte)


b) Proprietatea de Înmulțire a Matricelor A(x)A(x) (5p)

Arătați că A(x)⋅A(y)=A(x+y−5xy)A(x) \cdot A(y) = A(x + y - 5xy), pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Efectuarea produsului matricial A(x)⋅A(y)A(x) \cdot A(y):

    Scriem produsul celor două matrice:

    A(x)⋅A(y)=(1−x2x2x1−4x)(1−y2y2y1−4y)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 1-x & 2x \\ 2x & 1-4x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1-y & 2y \\ 2y & 1-4y \end{pmatrix}

    Calculăm fiecare element al matricei produs linie cu coloană:

    • Elementul (1,1)(1, 1):

      (1−x)(1−y)+(2x)(2y)=1−x−y+xy+4xy=1−x−y+5xy=1−(x+y−5xy)(1-x)(1-y) + (2x)(2y) = 1 - x - y + xy + 4xy = 1 - x - y + 5xy = 1 - (x + y - 5xy)
    • Elementul (1,2)(1, 2):

      (1−x)(2y)+2x(1−4y)=2y−2xy+2x−8xy=2x+2y−10xy=2(x+y−5xy)(1-x)(2y) + 2x(1-4y) = 2y - 2xy + 2x - 8xy = 2x + 2y - 10xy = 2(x + y - 5xy)
    • Elementul (2,1)(2, 1):

      2x(1−y)+(1−4x)(2y)=2x−2xy+2y−8xy=2x+2y−10xy=2(x+y−5xy)2x(1-y) + (1-4x)(2y) = 2x - 2xy + 2y - 8xy = 2x + 2y - 10xy = 2(x + y - 5xy)
    • Elementul (2,2)(2, 2):

      (2x)(2y)+(1−4x)(1−4y)=4xy+1−4x−4y+16xy=1−4x−4y+20xy=1−4(x+y−5xy)(2x)(2y) + (1-4x)(1-4y) = 4xy + 1 - 4x - 4y + 16xy = 1 - 4x - 4y + 20xy = 1 - 4(x + y - 5xy)

    (3 puncte)

  2. Identificarea formei matricei A(x+y−5xy)A(x + y - 5xy):

    Reunind elementele calculate:

    A(x)⋅A(y)=(1−(x+y−5xy)2(x+y−5xy)2(x+y−5xy)1−4(x+y−5xy))=A(x+y−5xy)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 1 - (x + y - 5xy) & 2(x + y - 5xy) \\ 2(x + y - 5xy) & 1 - 4(x + y - 5xy) \end{pmatrix} = A(x + y - 5xy)

    egalitate valabilă pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


💡 Observație Didactică (Abordare structurală cu matricea XX):

Observăm că A(x)=I2+xXA(x) = I_2 + xX. Calculând pătratul matricei XX:

X2=(−122−4)(−122−4)=(1+4−2−8−2−84+16)=(5−10−1020)=−5XX^2 = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & -4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1+4 & -2-8 \\ -2-8 & 4+16 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & -10 \\ -10 & 20 \end{pmatrix} = -5X

Astfel, la desfacerea parantezelor:

A(x)⋅A(y)=(I2+xX)(I2+yX)=I2+(x+y)X+xyX2=I2+(x+y)X−5xyX=I2+(x+y−5xy)X=A(x+y−5xy)A(x) \cdot A(y) = (I_2 + xX)(I_2 + yX) = I_2 + (x+y)X + xy X^2 = I_2 + (x+y)X - 5xy X = I_2 + (x + y - 5xy)X = A(x + y - 5xy)

ceea ce confirmă identitatea într-un mod elegant și rapid.


c) Determinarea Perechii de Numere Naturale Nenule (5p)

Determinați perechea de numere naturale nenule (m,n)(m, n) pentru care:

A(m)⋅A(n)=A(−3mn)A(m) \cdot A(n) = A(-3mn)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Egalarea parametrilor folosind injectivitatea reprezentării matriciale:

    Din subpunctul b), știm că:

    A(m)⋅A(n)=A(m+n−5mn)A(m) \cdot A(n) = A(m + n - 5mn)

    Ecuația devine:

    A(m+n−5mn)=A(−3mn)A(m + n - 5mn) = A(-3mn)

    Deoarece aplicația t↦A(t)t \mapsto A(t) este injectivă (de exemplu, elementul de pe poziția (1,2)(1, 2) este 2t2t, deci 2t1=2t2  ⟹  t1=t22t_1 = 2t_2 \implies t_1 = t_2), egalăm argumentele:

    m+n−5mn=−3mn  ⟺  m+n−5mn+3mn=0  ⟺  m+n−2mn=0m + n - 5mn = -3mn \iff m + n - 5mn + 3mn = 0 \iff m + n - 2mn = 0

    adică:

    m+n=2mnm + n = 2mn

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea în mulțimea numerelor naturale nenule N∗\mathbb{N}^*:

    Reorganizăm ecuația diofantică:

    2mn−m−n=02mn - m - n = 0

    Înmulțim ecuația cu 22 pentru a permite factorizarea:

    4mn−2m−2n=0  ⟺  2m(2n−1)−(2n−1)=1  ⟺  (2m−1)(2n−1)=14mn - 2m - 2n = 0 \iff 2m(2n - 1) - (2n - 1) = 1 \iff (2m - 1)(2n - 1) = 1

    Cum m,n∈N∗={1,2,3,… }m, n \in \mathbb{N}^* = \{1, 2, 3, \dots\}, avem 2m−1≥12m - 1 \ge 1 și 2n−1≥12n - 1 \ge 1. Singura descompunere a numărului 11 în factori întregi pozitivi este 1⋅1=11 \cdot 1 = 1:

    {2m−1=12n−1=1  ⟺  {2m=22n=2  ⟺  {m=1n=1\begin{cases} 2m - 1 = 1 \\ 2n - 1 = 1 \end{cases} \iff \begin{cases} 2m = 2 \\ 2n = 2 \end{cases} \iff \begin{cases} m = 1 \\ n = 1 \end{cases}

    Perechea căutată este:

    (m,n)=(1,1)(m, n) = (1, 1)

    (2 puncte)


2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție (15p)

Pe mulțimea G=(1,∞)G = (1, \infty) se definește legea de compoziție:

x∘y=1+(x−1)(y−1)16x \circ y = 1 + \frac{(x-1)(y-1)}{16}

a) Calcul Numeric (5p)

Arătați că 1∘2025=11 \circ 2025 = 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Substituirea valorilor în legea de compoziție:

    Înlocuim x=1x = 1 și y=2025y = 2025 în definiția operației:

    1∘2025=1+(1−1)(2025−1)16=1+0⋅2024161 \circ 2025 = 1 + \frac{(1 - 1)(2025 - 1)}{16} = 1 + \frac{0 \cdot 2024}{16}

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului:

    1∘2025=1+0=11 \circ 2025 = 1 + 0 = 1

    (2 puncte)


b) Elementul Neutru al Legii de Compoziție (5p)

Arătați că e=17e = 17 este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Verificarea axiomei elementului neutru la dreapta și la stânga:

    Un element e∈Ge \in G este element neutru dacă x∘e=e∘x=xx \circ e = e \circ x = x, pentru orice x∈Gx \in G. Verificăm pentru e=17∈(1,∞)e = 17 \in (1, \infty):

    • La dreapta: x∘17=1+(x−1)(17−1)16=1+(x−1)⋅1616=1+(x−1)=xx \circ 17 = 1 + \frac{(x-1)(17-1)}{16} = 1 + \frac{(x-1) \cdot 16}{16} = 1 + (x-1) = x
    • La stânga: 17∘x=1+(17−1)(x−1)16=1+16⋅(x−1)16=1+(x−1)=x17 \circ x = 1 + \frac{(17-1)(x-1)}{16} = 1 + \frac{16 \cdot (x-1)}{16} = 1 + (x-1) = x pentru orice x∈Gx \in G.

    (3 puncte)

  2. Concluzia:

    Deoarece 17∈G17 \in G și x∘17=17∘x=xx \circ 17 = 17 \circ x = x pentru orice x∈Gx \in G, rezultă că e=17e = 17 este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”.

    (2 puncte)


c) Izomorfism de Grupuri (5p)

Demonstrați că funcția bijectivă f:(1,∞)→Rf: (1, \infty) \to \mathbb{R}, f(t)=log⁡2(t−1)−4f(t) = \log_2(t - 1) - 4 verifică relația:

f(x∘y)=f(x)+f(y)f(x \circ y) = f(x) + f(y)

pentru orice x,y∈(1,∞)x, y \in (1, \infty).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul membrului stâng f(x∘y)f(x \circ y):

    Pentru orice x,y∈(1,∞)x, y \in (1, \infty), avem:

    (x∘y)−1=(1+(x−1)(y−1)16)−1=(x−1)(y−1)16(x \circ y) - 1 = \left(1 + \frac{(x-1)(y-1)}{16}\right) - 1 = \frac{(x-1)(y-1)}{16}

    Aplicăm definiția funcției ff:

    f(x∘y)=log⁡2((x∘y)−1)−4=log⁡2((x−1)(y−1)16)−4f(x \circ y) = \log_2((x \circ y) - 1) - 4 = \log_2\left(\frac{(x-1)(y-1)}{16}\right) - 4

    (2 puncte)

  2. Descompunerea logaritmului și obținerea membrului drept:

    Aplicăm proprietățile logaritmului raportului și produsului:

    log⁡2((x−1)(y−1)16)−4=log⁡2(x−1)+log⁡2(y−1)−log⁡216−4\log_2\left(\frac{(x-1)(y-1)}{16}\right) - 4 = \log_2(x-1) + \log_2(y-1) - \log_2 16 - 4

    Cum log⁡216=log⁡2(24)=4\log_2 16 = \log_2(2^4) = 4:

    =log⁡2(x−1)+log⁡2(y−1)−4−4= \log_2(x-1) + \log_2(y-1) - 4 - 4

    Grupăm convenabil termenii:

    =(log⁡2(x−1)−4)+(log⁡2(y−1)−4)=f(x)+f(y)= (\log_2(x-1) - 4) + (\log_2(y-1) - 4) = f(x) + f(y)

    Așadar, f(x∘y)=f(x)+f(y)f(x \circ y) = f(x) + f(y), pentru orice x,y∈(1,∞)x, y \in (1, \infty).

    (3 puncte)


💡 Observație Didactică:

Deoarece funcția ff este bijectivă și transformă operația „∘\circ” din grupul (G,∘)(G, \circ) în adunarea obișnuită din grupul (R,+)(\mathbb{R}, +), funcția ff este un izomorfism de grupuri între ((1,∞),∘)( (1, \infty), \circ ) și (R,+)(\mathbb{R}, +).


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Calcul Diferențial (15p)

Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+3x+ln⁡xf(x) = \frac{2x^2 + 3}{x} + \ln x.


a) Derivata Funcției ff (5p)

Arătați că:

f′(x)=(x−1)(2x+3)x2,pentru orice x∈(0,∞).f'(x) = \frac{(x-1)(2x+3)}{x^2}, \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty).
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Derivarea funcției ca sumă și raport:

    Funcția ff este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) ca sumă de funcții elementare derivabile.

    f′(x)=(2x2+3x)′+(ln⁡x)′f'(x) = \left(\frac{2x^2 + 3}{x}\right)' + (\ln x)'

    Aplicăm regula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

    (2x2+3x)′=(2x2+3)′⋅x−(2x2+3)⋅(x)′x2=4x⋅x−(2x2+3)⋅1x2=4x2−2x2−3x2=2x2−3x2\left(\frac{2x^2 + 3}{x}\right)' = \frac{(2x^2 + 3)' \cdot x - (2x^2 + 3) \cdot (x)'}{x^2} = \frac{4x \cdot x - (2x^2 + 3) \cdot 1}{x^2} = \frac{4x^2 - 2x^2 - 3}{x^2} = \frac{2x^2 - 3}{x^2}

    Derivata logaritmului natural este (ln⁡x)′=1x(\ln x)' = \frac{1}{x}.

    (2 puncte)

  2. Aducerea la numitor comun și factorizarea numărătorului:

    Adunăm derivatele:

    f′(x)=2x2−3x2+1x=2x2−3+xx2=2x2+x−3x2f'(x) = \frac{2x^2 - 3}{x^2} + \frac{1}{x} = \frac{2x^2 - 3 + x}{x^2} = \frac{2x^2 + x - 3}{x^2}

    Descompunem trinomul de gradul al doilea 2x2+x−32x^2 + x - 3: Rădăcinile ecuației 2x2+x−3=02x^2 + x - 3 = 0 sunt date de Δ=12−4⋅2⋅(−3)=1+24=25\Delta = 1^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-3) = 1 + 24 = 25:

    x1=−1+54=1,x2=−1−54=−32x_1 = \frac{-1 + 5}{4} = 1, \quad x_2 = \frac{-1 - 5}{4} = -\frac{3}{2}

    Așadar, 2x2+x−3=2(x−1)(x+32)=(x−1)(2x+3)2x^2 + x - 3 = 2(x - 1)\left(x + \frac{3}{2}\right) = (x - 1)(2x + 3).

    Prin urmare:

    f′(x)=(x−1)(2x+3)x2,∀x∈(0,∞)f'(x) = \frac{(x-1)(2x+3)}{x^2}, \quad \forall x \in (0, \infty)

    (3 puncte)


b) Tangenta Paralelă cu o Dreaptă Dată (5p)

Determinați a∈(0,∞)a \in (0, \infty) astfel încât tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) să fie paralelă cu dreapta y=2x+1y = 2x + 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția de paralelism a dreptelor:

    Panta dreptei date d:y=2x+1d: y = 2x + 1 este m=2m = 2. Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă aa este valoarea derivatei în acest punct:

    mtg=f′(a)m_{\text{tg}} = f'(a)

    Două drepte neverticale sunt paralele dacă și numai dacă au pante egale:

    f′(a)=2  ⟺  2a2+a−3a2=2f'(a) = 2 \iff \frac{2a^2 + a - 3}{a^2} = 2

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației:

    Înmulțim ambii membri cu a2≠0a^2 \neq 0 (deoarece a∈(0,∞)a \in (0, \infty)):

    2a2+a−3=2a2  ⟺  a−3=0  ⟺  a=32a^2 + a - 3 = 2a^2 \iff a - 3 = 0 \iff a = 3

    Deoarece 3∈(0,∞)3 \in (0, \infty), soluția căutată este:

    a=3a = 3

    (2 puncte)


c) Demonstrarea Inegalității (5p)

Arătați că f(x)+f(y)≥10f(x) + f(y) \ge 10, pentru orice x,y∈[1,∞)x, y \in [1, \infty).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Studiul monotoniei funcției pe intervalul [1,∞)[1, \infty):

    Examinăm semnul derivatei f′(x)=(x−1)(2x+3)x2f'(x) = \frac{(x-1)(2x+3)}{x^2} pentru x∈[1,∞)x \in [1, \infty):

    • x−1≥0x - 1 \ge 0, pentru orice x≥1x \ge 1
    • 2x+3>02x + 3 > 0, pentru orice x≥1x \ge 1
    • x2>0x^2 > 0, pentru orice x≥1x \ge 1

    Rezultă că:

    f′(x)≥0,∀x∈[1,∞)f'(x) \ge 0, \quad \forall x \in [1, \infty)

    cu f′(x)=0f'(x) = 0 doar pentru x=1x = 1. Prin urmare, funcția ff este continuă și strict crescătoare pe intervalul [1,∞)[1, \infty).

    (3 puncte)

  2. Minimizarea sumei f(x)+f(y)f(x) + f(y):

    Deoarece funcția ff este crescătoare pe [1,∞)[1, \infty), valoarea sa minimă pe acest interval se atinge în capătul din stânga x=1x = 1:

    f(x)≥f(1),∀x∈[1,∞)f(x) \ge f(1), \quad \forall x \in [1, \infty)

    Calculăm f(1)f(1):

    f(1)=2(1)2+31+ln⁡1=51+0=5f(1) = \frac{2(1)^2 + 3}{1} + \ln 1 = \frac{5}{1} + 0 = 5

    Așadar, f(x)≥5f(x) \ge 5, pentru orice x∈[1,∞)x \in [1, \infty).

    În mod identic, pentru y∈[1,∞)y \in [1, \infty), avem f(y)≥5f(y) \ge 5.

    Însumând cele două inegalități:

    f(x)+f(y)≥5+5=10,∀x,y∈[1,∞)f(x) + f(y) \ge 5 + 5 = 10, \quad \forall x, y \in [1, \infty)

    Egalitatea f(x)+f(y)=10f(x) + f(y) = 10 se realizează dacă și numai dacă x=y=1x = y = 1.

    (2 puncte)


2. Analiză Matematică — Calcul Integral (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2+x+1)exf(x) = (x^2 + x + 1) e^x.


a) Calculul Integralei Simple (5p)

Arătați că:

∫01f(x)e−x dx=116.\int_0^1 f(x) e^{-x} \, dx = \frac{11}{6}.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Simplificarea expresiei de sub integrală:

    Înlocuim f(x)=(x2+x+1)exf(x) = (x^2 + x + 1) e^x:

    f(x)e−x=(x2+x+1)ex⋅e−x=(x2+x+1)ex−x=x2+x+1f(x) e^{-x} = (x^2 + x + 1) e^x \cdot e^{-x} = (x^2 + x + 1) e^{x - x} = x^2 + x + 1

    Integrala devine:

    ∫01f(x)e−x dx=∫01(x2+x+1) dx\int_0^1 f(x) e^{-x} \, dx = \int_0^1 (x^2 + x + 1) \, dx

    (2 puncte)

  2. Integrarea prin formula Leibniz-Newton:

    Calculăm primitiva funcției polinomiale:

    ∫01(x2+x+1) dx=[x33+x22+x]01\int_0^1 (x^2 + x + 1) \, dx = \left[ \frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} + x \right]_0^1

    Substituim limitele de integrare:

    =(133+122+1)−(033+022+0)=13+12+1= \left(\frac{1^3}{3} + \frac{1^2}{2} + 1\right) - \left(\frac{0^3}{3} + \frac{0^2}{2} + 0\right) = \frac{1}{3} + \frac{1}{2} + 1

    Aducem la numitorul comun 66:

    2+3+66=116\frac{2 + 3 + 6}{6} = \frac{11}{6}

    (3 puncte)


b) Determinarea Parametrului aa prin Integrare prin Părți (5p)

Determinați numărul real aa pentru care:

∫01f(x) dx=a⋅e−2.\int_0^1 f(x) \, dx = a \cdot e - 2.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Prima aplicare a formulei de integrare prin părți:

    Avem de calculat integrala:

    I=∫01(x2+x+1)ex dxI = \int_0^1 (x^2 + x + 1) e^x \, dx

    Alegem funcțiile:

    {u(x)=x2+x+1  ⟹  u′(x)=2x+1v′(x)=ex  ⟹  v(x)=ex\begin{cases} u(x) = x^2 + x + 1 \implies u'(x) = 2x + 1 \\ v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x \end{cases}

    Conform formulei ∫01uv′ dx=[uv]01−∫01u′v dx\int_0^1 u v' \, dx = [u v]_0^1 - \int_0^1 u' v \, dx:

    I=[(x2+x+1)ex]01−∫01(2x+1)ex dxI = \left[ (x^2 + x + 1) e^x \right]_0^1 - \int_0^1 (2x + 1) e^x \, dx

    Calculăm valoarea termenului integrat:

    [(x2+x+1)ex]01=(12+1+1)e1−(02+0+1)e0=3e−1\left[ (x^2 + x + 1) e^x \right]_0^1 = (1^2 + 1 + 1)e^1 - (0^2 + 0 + 1)e^0 = 3e - 1

    (2 puncte)

  2. A doua aplicare a integrării prin părți și determinarea lui aa:

    Pentru integrala rămasă J=∫01(2x+1)ex dxJ = \int_0^1 (2x + 1) e^x \, dx, alegem:

    {u1(x)=2x+1  ⟹  u1′(x)=2v1′(x)=ex  ⟹  v1(x)=ex\begin{cases} u_1(x) = 2x + 1 \implies u_1'(x) = 2 \\ v_1'(x) = e^x \implies v_1(x) = e^x \end{cases}

    Obținem:

    J=[(2x+1)ex]01−∫012ex dx=[(2⋅1+1)e1−(2⋅0+1)e0]−2[ex]01J = \left[ (2x + 1) e^x \right]_0^1 - \int_0^1 2 e^x \, dx = \left[(2 \cdot 1 + 1)e^1 - (2 \cdot 0 + 1)e^0\right] - 2 \left[ e^x \right]_0^1 J=(3e−1)−2(e−1)=3e−1−2e+2=e+1J = (3e - 1) - 2(e - 1) = 3e - 1 - 2e + 2 = e + 1

    Substituim JJ în expresia integralei II:

    I=(3e−1)−(e+1)=3e−1−e−1=2e−2I = (3e - 1) - (e + 1) = 3e - 1 - e - 1 = 2e - 2

    Egalând cu expresia din enunț:

    2e−2=a⋅e−2  ⟺  a⋅e=2e  ⟺  a=22e - 2 = a \cdot e - 2 \iff a \cdot e = 2e \iff a = 2

    (3 puncte)


c) Punctele de Inflexiune ale unei Primitive (5p)

Se consideră funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Arătați că graficul funcției FF are două puncte de inflexiune.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Derivabilitatea primitivei FF:

    Deoarece FF este o primitivă a funcției ff, conform definiției primitivei, FF este derivabilă pe R\mathbb{R}, iar:

    F′(x)=f(x)=(x2+x+1)ex,∀x∈RF'(x) = f(x) = (x^2 + x + 1) e^x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

    (1 punct)

  2. Calculul derivatei a doua F′′(x)F''(x) și aflarea punctelor critice:

    Deoarece funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, FF este de două ori derivabilă pe R\mathbb{R}:

    F′′(x)=f′(x)=(x2+x+1)′ex+(x2+x+1)(ex)′F''(x) = f'(x) = (x^2 + x + 1)' e^x + (x^2 + x + 1)(e^x)' F′′(x)=(2x+1)ex+(x2+x+1)ex=(x2+3x+2)exF''(x) = (2x + 1) e^x + (x^2 + x + 1) e^x = (x^2 + 3x + 2) e^x

    Punctele în care derivata a doua se anulează satisfac ecuația F′′(x)=0F''(x) = 0:

    (x2+3x+2)ex=0(x^2 + 3x + 2) e^x = 0

    Cum funcția exponențială este strict pozitivă (ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}), ecuația devine:

    x2+3x+2=0  ⟺  (x+1)(x+2)=0x^2 + 3x + 2 = 0 \iff (x + 1)(x + 2) = 0

    Soluțiile sunt:

    x1=−2șix2=−1x_1 = -2 \quad \text{și} \quad x_2 = -1

    (1 punct)

  3. Studiul semnului derivatei a doua și convexitatea:

    Semnul derivatei a doua F′′(x)F''(x) este determinat exclusiv de semnul trinomului x2+3x+2x^2 + 3x + 2:

    • Pentru x∈(−∞,−2)x \in (-\infty, -2), avem F′′(x)>0F''(x) > 0, deci funcția FF este strict convexă.
    • Pentru x∈(−2,−1)x \in (-2, -1), avem F′′(x)<0F''(x) < 0, deci funcția FF este strict concavă.
    • Pentru x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty), avem F′′(x)>0F''(x) > 0, deci funcția FF este strict convexă.

    (2 puncte)

  4. Concluzia privind punctele de inflexiune:

    În punctele de abscise x1=−2x_1 = -2 și x2=−1x_2 = -1, derivata a doua se anulează (F′′(−2)=F′′(−1)=0F''(-2) = F''(-1) = 0) și își schimbă semnul la trecerea prin aceste puncte (din pozitiv în negativ, respectiv din negativ în pozitiv).

    Prin urmare, punctele de pe grafic I1(−2,F(−2))I_1(-2, F(-2)) și I2(−1,F(−1))I_2(-1, F(-1)) sunt puncte de inflexiune ale graficului funcției FF. Așadar, graficul funcției FF are exact două puncte de inflexiune.

    (1 punct)