BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2026Simulare Bihor

Bacalaureat 2026 - Matematică Științele Naturii - Simulare Județeană Bihor

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Într-o progresie aritmetică se cunosc termenii a3=1a_3 = 1 și a11=17a_{11} = 17. Calculați a2026a_{2026}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm termenii progresiei aritmetice în funcție de primul termen a1a_1 și rația rr:
a3=a1+2rșia11=a1+10ra_3 = a_1 + 2r \quad \text{și} \quad a_{11} = a_1 + 10r
  • Scăzând cele două relații sau calculând diferența dintre indici, obținem:
a11−a3=(10−2)r  ⟺  17−1=8r  ⟺  8r=16  ⟹  r=2a_{11} - a_3 = (10 - 2)r \iff 17 - 1 = 8r \iff 8r = 16 \implies r = 2
  • Determinăm primul termen a1a_1:
a1=a3−2r=1−2⋅2=1−4=−3a_1 = a_3 - 2r = 1 - 2 \cdot 2 = 1 - 4 = -3

(3p)

  • Calculăm termenul a2026a_{2026} aplicând formula termenului general an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r:
a2026=a1+2025r=−3+2025⋅2=−3+4050=4047a_{2026} = a_1 + 2025r = -3 + 2025 \cdot 2 = -3 + 4050 = 4047

(2p)

Metodă alternativă: Se poate calcula direct a2026a_{2026} raportat la a11a_{11} sau a3a_3:

a2026=a11+(2026−11)r=17+2015⋅2=17+4030=4047a_{2026} = a_{11} + (2026 - 11)r = 17 + 2015 \cdot 2 = 17 + 4030 = 4047

2. Se consideră funcțiile f,g:R→Rf, g: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1 și g(x)=3x−2g(x) = 3x - 2. Determinați numărul real xx astfel încât (f∘g)(x)=1(f \circ g)(x) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm expresia funcției compuse (f∘g)(x)=f(g(x))(f \circ g)(x) = f(g(x)):
(f∘g)(x)=f(3x−2)=2(3x−2)−1=6x−4−1=6x−5(f \circ g)(x) = f(3x - 2) = 2(3x - 2) - 1 = 6x - 4 - 1 = 6x - 5

(3p)

  • Egalăm expresia obținută cu valoarea cerută și rezolvăm ecuația de gradul întâi:
6x−5=1  ⟺  6x=6  ⟺  x=16x - 5 = 1 \iff 6x = 6 \iff x = 1

(2p)

Metodă didactică alternativă: Notăm y=g(x)y = g(x). Ecuația devine f(y)=1  ⟺  2y−1=1  ⟺  2y=2  ⟺  y=1f(y) = 1 \iff 2y - 1 = 1 \iff 2y = 2 \iff y = 1. Revenind la substituție, obținem g(x)=1  ⟺  3x−2=1  ⟺  3x=3  ⟺  x=1g(x) = 1 \iff 3x - 2 = 1 \iff 3x = 3 \iff x = 1.


3. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația:

x+1=x2−x−2\sqrt{x + 1} = \sqrt{x^2 - x - 2}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru radicalii de ordin par:
{x+1≥0  ⟹  x≥−1x2−x−2≥0  ⟺  (x−2)(x+1)≥0  ⟹  x∈(−∞,−1]∪[2,+∞)\begin{cases} x + 1 \ge 0 \implies x \ge -1 \\[2mm] x^2 - x - 2 \ge 0 \iff (x - 2)(x + 1) \ge 0 \implies x \in (-\infty, -1] \cup [2, +\infty) \end{cases}
  • Intersecția condițiilor determină domeniul de rezolvare: D={−1}∪[2,+∞)D = \{-1\} \cup [2, +\infty).

  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:

x+1=x2−x−2  ⟺  x2−2x−3=0x + 1 = x^2 - x - 2 \iff x^2 - 2x - 3 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16 x1=2−162=2−42=−1,x2=2+162=2+42=3x_1 = \frac{2 - \sqrt{16}}{2} = \frac{2 - 4}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{2 + \sqrt{16}}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3
  • Verificăm soluțiile în ecuația inițială (sau apartenența la domeniul DD):

    • Pentru x=−1x = -1: −1+1=0=0\sqrt{-1 + 1} = \sqrt{0} = 0 și (−1)2−(−1)−2=1+1−2=0\sqrt{(-1)^2 - (-1) - 2} = \sqrt{1 + 1 - 2} = 0, adevărat (0=00 = 0).
    • Pentru x=3x = 3: 3+1=4=2\sqrt{3 + 1} = \sqrt{4} = 2 și 32−3−2=9−5=4=2\sqrt{3^2 - 3 - 2} = \sqrt{9 - 5} = \sqrt{4} = 2, adevărat (2=22 = 2).
  • Ambele valori sunt soluții ale ecuației: x∈{−1,3}x \in \{-1, 3\}.

(2p)


4. Câte numere de trei cifre distincte se pot forma cu numere prime de o cifră? (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm numerele prime de o singură cifră din mulțimea {0,1,2,…,9}\{0, 1, 2, \dots, 9\}: Numerele prime sunt 2,3,5,72, 3, 5, 7 (în total 4 cifre prime distincte).

(2p)

  • Un număr de trei cifre distincte este de forma abc‾\overline{abc}, unde a,b,c∈{2,3,5,7}a, b, c \in \{2, 3, 5, 7\} și a≠b≠c≠aa \neq b \neq c \neq a.

    • Cifra sutelor aa poate fi aleasă în 44 moduri (niciuna dintre cifre nu este zero).
    • Cifra zecilor bb poate fi aleasă în 33 moduri (oricare dintre cele 3 cifre rămase).
    • Cifra unităților cc poate fi aleasă în 22 moduri.
  • Numărul total de numere formate este:

A43=4!(4−3)!=4⋅3⋅2=24A_4^3 = \frac{4!}{(4 - 3)!} = 4 \cdot 3 \cdot 2 = 24

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−6,2)A(-6, 2) și B(2,4)B(2, 4). Să se determine coordonatele simetricului punctului BB față de AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie C(xC,yC)C(x_C, y_C) simetricul punctului BB față de punctul AA. Prin definiția simetriei centrale, punctul AA este mijlocul segmentului [BC][BC].

(3p)

  • Aplicăm formulele coordonatelor mijlocului unui segment:
xA=xB+xC2  ⟹  −6=2+xC2  ⟺  2+xC=−12  ⟹  xC=−14x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \implies -6 = \frac{2 + x_C}{2} \iff 2 + x_C = -12 \implies x_C = -14 yA=yB+yC2  ⟹  2=4+yC2  ⟺  4+yC=4  ⟹  yC=0y_A = \frac{y_B + y_C}{2} \implies 2 = \frac{4 + y_C}{2} \iff 4 + y_C = 4 \implies y_C = 0
  • Coordonatele simetricului căutat sunt C(−14,0)C(-14, 0).

(2p)


6. În triunghiul ascuțitunghic ABCABC se cunosc AB=43AB = 4\sqrt{3}, BC=62BC = 6\sqrt{2} și C=π4C = \dfrac{\pi}{4}. Demonstrați că A=π3A = \dfrac{\pi}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=ABsin⁡C\frac{BC}{\sin A} = \frac{AB}{\sin C}
  • Înlocuim lungimile laturilor BC=62BC = 6\sqrt{2}, AB=43AB = 4\sqrt{3} și măsura unghiului C=π4C = \dfrac{\pi}{4}, știind că sin⁡π4=22\sin\dfrac{\pi}{4} = \dfrac{\sqrt{2}}{2}:
62sin⁡A=43sin⁡π4=4322=832=46\frac{6\sqrt{2}}{\sin A} = \frac{4\sqrt{3}}{\sin \dfrac{\pi}{4}} = \frac{4\sqrt{3}}{\dfrac{\sqrt{2}}{2}} = \frac{8\sqrt{3}}{\sqrt{2}} = 4\sqrt{6}

(3p)

  • Exprimăm și calculăm sin⁡A\sin A:
sin⁡A=6246=643=323=332⋅3=32\sin A = \frac{6\sqrt{2}}{4\sqrt{6}} = \frac{6}{4\sqrt{3}} = \frac{3}{2\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{3}}{2 \cdot 3} = \frac{\sqrt{3}}{2}
  • Deoarece triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, măsura unghiului AA satisface A∈(0,π2)A \in \left(0, \dfrac{\pi}{2}\right), prin urmare:
A=π3A = \frac{\pi}{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(x)=(1−2x6x−x1+3x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 - 2x & 6x \\ -x & 1 + 3x \end{pmatrix}, unde x∈Rx \in \mathbb{R}.

a) Arătați că det⁡A(2)=3\det A(2) = 3. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care matricea A(x)A(x) este inversabilă. (5p)

c) Determinați valorile reale ale lui xx pentru care det⁡(A(x)⋅A(−x))=0\det(A(x) \cdot A(-x)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru x=2x = 2, determinăm elementele matricei A(2)A(2):
A(2)=(1−2⋅26⋅2−21+3⋅2)=(−312−27)A(2) = \begin{pmatrix} 1 - 2 \cdot 2 & 6 \cdot 2 \\ -2 & 1 + 3 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 12 \\ -2 & 7 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei de ordinul 2:
det⁡A(2)=∣−312−27∣=(−3)⋅7−12⋅(−2)=−21−(−24)=−21+24=3\det A(2) = \begin{vmatrix} -3 & 12 \\ -2 & 7 \end{vmatrix} = (-3) \cdot 7 - 12 \cdot (-2) = -21 - (-24) = -21 + 24 = 3

(3p pentru calculul determinantului, 2p pentru finalizare)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(x)A(x) în cazul general:
det⁡A(x)=∣1−2x6x−x1+3x∣=(1−2x)(1+3x)−6x(−x)\det A(x) = \begin{vmatrix} 1 - 2x & 6x \\ -x & 1 + 3x \end{vmatrix} = (1 - 2x)(1 + 3x) - 6x(-x) det⁡A(x)=1+3x−2x−6x2+6x2=1+x\det A(x) = 1 + 3x - 2x - 6x^2 + 6x^2 = 1 + x

(3p)

  • O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul (det⁡A(x)≠0\det A(x) \neq 0):
1+x≠0  ⟺  x≠−11 + x \neq 0 \iff x \neq -1
  • Deci matricea A(x)A(x) este inversabilă pentru orice x∈R∖{−1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1\}.

(2p)


c)

  • Calculăm matricea A(−x)A(-x) prin înlocuirea lui xx cu −x-x:
A(−x)=(1−2(−x)6(−x)−(−x)1+3(−x))=(1+2x−6xx1−3x)A(-x) = \begin{pmatrix} 1 - 2(-x) & 6(-x) \\ -(-x) & 1 + 3(-x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 2x & -6x \\ x & 1 - 3x \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul matricelor A(x)⋅A(−x)A(x) \cdot A(-x):
A(x)⋅A(−x)=(1−2x6x−x1+3x)(1+2x−6xx1−3x)A(x) \cdot A(-x) = \begin{pmatrix} 1 - 2x & 6x \\ -x & 1 + 3x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 + 2x & -6x \\ x & 1 - 3x \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare element al produsului:
    • Rândul 1, Coloana 1: (1−2x)(1+2x)+6x⋅x=1−4x2+6x2=1+2x2(1 - 2x)(1 + 2x) + 6x \cdot x = 1 - 4x^2 + 6x^2 = 1 + 2x^2
    • Rândul 1, Coloana 2: (1−2x)(−6x)+6x(1−3x)=−6x+12x2+6x−18x2=−6x2(1 - 2x)(-6x) + 6x(1 - 3x) = -6x + 12x^2 + 6x - 18x^2 = -6x^2
    • Rândul 2, Coloana 1: (−x)(1+2x)+(1+3x)x=−x−2x2+x+3x2=x2(-x)(1 + 2x) + (1 + 3x)x = -x - 2x^2 + x + 3x^2 = x^2
    • Rândul 2, Coloana 2: (−x)(−6x)+(1+3x)(1−3x)=6x2+1−9x2=1−3x2(-x)(-6x) + (1 + 3x)(1 - 3x) = 6x^2 + 1 - 9x^2 = 1 - 3x^2
A(x)⋅A(−x)=(1+2x2−6x2x21−3x2)A(x) \cdot A(-x) = \begin{pmatrix} 1 + 2x^2 & -6x^2 \\ x^2 & 1 - 3x^2 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul produsului:
det⁡(A(x)⋅A(−x))=(1+2x2)(1−3x2)−(−6x2)(x2)=1−3x2+2x2−6x4+6x4=1−x2\det(A(x) \cdot A(-x)) = (1 + 2x^2)(1 - 3x^2) - (-6x^2)(x^2) = 1 - 3x^2 + 2x^2 - 6x^4 + 6x^4 = 1 - x^2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația dată:
det⁡(A(x)⋅A(−x))=0  ⟺  1−x2=0  ⟺  x2=1  ⟹  x=±1\det(A(x) \cdot A(-x)) = 0 \iff 1 - x^2 = 0 \iff x^2 = 1 \implies x = \pm 1
  • Valorile reale căutate sunt x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}.

(2p)

Observație didactică (metodă directă): Conform proprietății multiplicativității determinantului, det⁡(M⋅N)=det⁡(M)⋅det⁡(N)\det(M \cdot N) = \det(M) \cdot \det(N). Folosind rezultatul de la punctul b), det⁡A(x)=1+x\det A(x) = 1 + x, avem det⁡A(−x)=1+(−x)=1−x\det A(-x) = 1 + (-x) = 1 - x. Prin urmare:

det⁡(A(x)⋅A(−x))=det⁡A(x)⋅det⁡A(−x)=(1+x)(1−x)=1−x2\det(A(x) \cdot A(-x)) = \det A(x) \cdot \det A(-x) = (1 + x)(1 - x) = 1 - x^2

Obținem direct 1−x2=0  ⟺  x∈{−1,1}1 - x^2 = 0 \iff x \in \{-1, 1\}. Ambele metode sunt punctate integral.


2. Pe mulțimea R\mathbb{R} a numerelor reale se consideră legea de compoziție:

x∗y=xy+4x+4y+12,oricare ar fi x,y∈Rx * y = xy + 4x + 4y + 12, \quad \text{oricare ar fi } x, y \in \mathbb{R}

a) Arătați că (−3)∗2=2(-3) * 2 = 2. (5p)

b) Determinați numărul întreg mm pentru care (m+4)∗(m−32)=−4(m + 4) * \left(m - \dfrac{3}{2}\right) = -4. (5p)

c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x∗x∗x=23x * x * x = 23. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=−3x = -3 și y=2y = 2 în formula legii de compoziție:
(−3)∗2=(−3)⋅2+4⋅(−3)+4⋅2+12(-3) * 2 = (-3) \cdot 2 + 4 \cdot (-3) + 4 \cdot 2 + 12 (−3)∗2=−6−12+8+12=2(-3) * 2 = -6 - 12 + 8 + 12 = 2

(3p pentru înlocuire, 2p pentru calculul final)


b)

  • Rescriem legea de compoziție sub formă restrânsă (descompusă în factori):
x∗y=x(y+4)+4(y+4)−4=(x+4)(y+4)−4x * y = x(y + 4) + 4(y + 4) - 4 = (x + 4)(y + 4) - 4
  • Exprimăm compunerea din enunț folosind forma restrânsă:
(m+4)∗(m−32)=((m+4)+4)(m−32+4)−4=(m+8)(m+52)−4(m + 4) * \left(m - \frac{3}{2}\right) = \big((m + 4) + 4\big)\left(m - \frac{3}{2} + 4\right) - 4 = (m + 8)\left(m + \frac{5}{2}\right) - 4

(3p)

  • Egalăm cu −4-4:
(m+8)(m+52)−4=−4  ⟺  (m+8)(m+52)=0(m + 8)\left(m + \frac{5}{2}\right) - 4 = -4 \iff (m + 8)\left(m + \frac{5}{2}\right) = 0
  • Obținem soluțiile:

    • m+8=0  ⟹  m=−8∈Zm + 8 = 0 \implies m = -8 \in \mathbb{Z} (convine)
    • m+52=0  ⟹  m=−52∉Zm + \dfrac{5}{2} = 0 \implies m = -\dfrac{5}{2} \notin \mathbb{Z} (nu convine, cerința specificând m∈Zm \in \mathbb{Z})
  • Singurul număr întreg este m=−8m = -8.

(2p)


c)

  • Calculăm x∗xx * x folosind forma restrânsă a legii a∗b=(a+4)(b+4)−4a * b = (a + 4)(b + 4) - 4:
x∗x=(x+4)2−4x * x = (x + 4)^2 - 4
  • Calculăm x∗x∗x=(x∗x)∗xx * x * x = (x * x) * x:
x∗x∗x=((x+4)2−4)∗x=(((x+4)2−4)+4)(x+4)−4=(x+4)2(x+4)−4=(x+4)3−4x * x * x = \big((x + 4)^2 - 4\big) * x = \big(((x + 4)^2 - 4) + 4\big)(x + 4) - 4 = (x + 4)^2(x + 4) - 4 = (x + 4)^3 - 4

(2p)

  • Înlocuim în ecuația dată:
(x+4)3−4=23  ⟺  (x+4)3=27(x + 4)^3 - 4 = 23 \iff (x + 4)^3 = 27
  • Extragem rădăcina cubică în R\mathbb{R}:
x+4=273  ⟺  x+4=3  ⟹  x=3−4=−1x + 4 = \sqrt[3]{27} \iff x + 4 = 3 \implies x = 3 - 4 = -1
  • Soluția reală a ecuației este x=−1x = -1.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+x+2x−1f(x) = \dfrac{x^2 + x + 2}{x - 1}.

a) Arătați că f′(x)=x2−2x−3(x−1)2f'(x) = \dfrac{x^2 - 2x - 3}{(x - 1)^2}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2 situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (1,+∞)(1, +\infty) ca raport de funcții derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x2+x+2x−1)′=(x2+x+2)′(x−1)−(x2+x+2)(x−1)′(x−1)2f'(x) = \left(\frac{x^2 + x + 2}{x - 1}\right)' = \frac{(x^2 + x + 2)'(x - 1) - (x^2 + x + 2)(x - 1)'}{(x - 1)^2}
  • Calculăm derivatele numărătorului și numitorului: (x2+x+2)′=2x+1(x^2 + x + 2)' = 2x + 1 și (x−1)′=1(x - 1)' = 1:
f′(x)=(2x+1)(x−1)−(x2+x+2)⋅1(x−1)2=2x2−2x+x−1−x2−x−2(x−1)2f'(x) = \frac{(2x + 1)(x - 1) - (x^2 + x + 2) \cdot 1}{(x - 1)^2} = \frac{2x^2 - 2x + x - 1 - x^2 - x - 2}{(x - 1)^2} f′(x)=x2−2x−3(x−1)2,pentru orice x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{x^2 - 2x - 3}{(x - 1)^2}, \quad \text{pentru orice } x \in (1, +\infty)

(3p pentru aplicarea formulei derivatei câtului, 2p pentru calcule și simplificare)


b)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=2x_0 = 2 este dată de formula:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)  ⟺  y−f(2)=f′(2)(x−2)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0) \iff y - f(2) = f'(2)(x - 2)
  • Calculăm valoarea funcției în x=2x = 2:
f(2)=22+2+22−1=4+2+21=8f(2) = \frac{2^2 + 2 + 2}{2 - 1} = \frac{4 + 2 + 2}{1} = 8

(2p)

  • Calculăm valoarea derivatei în x=2x = 2:
f′(2)=22−2⋅2−3(2−1)2=4−4−312=−3f'(2) = \frac{2^2 - 2 \cdot 2 - 3}{(2 - 1)^2} = \frac{4 - 4 - 3}{1^2} = -3
  • Înlocuim valorile în ecuația tangentei:
y−8=−3(x−2)  ⟺  y−8=−3x+6  ⟺  y=−3x+14y - 8 = -3(x - 2) \iff y - 8 = -3x + 6 \iff y = -3x + 14
  • Ecuația tangentei este y=−3x+14y = -3x + 14 (sau sub formă generală 3x+y−14=03x + y - 14 = 0).

(3p)


c)

  • Asimptota oblică spre +∞+\infty are ecuația y=mx+ny = mx + n, unde parametrii mm și nn sunt dați de limitele:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x2+x+2x(x−1)=lim⁡x→+∞x2+x+2x2−x=lim⁡x→+∞x2(1+1x+2x2)x2(1−1x)=1∈R∗m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + x + 2}{x(x - 1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + x + 2}{x^2 - x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \dfrac{1}{x} + \dfrac{2}{x^2}\right)}{x^2\left(1 - \dfrac{1}{x}\right)} = 1 \in \mathbb{R}^*
  • Calculăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(x2+x+2x−1−x)=lim⁡x→+∞x2+x+2−x(x−1)x−1n = \lim_{x \to +\infty} \big(f(x) - mx\big) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x^2 + x + 2}{x - 1} - x\right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + x + 2 - x(x - 1)}{x - 1} n=lim⁡x→+∞x2+x+2−x2+xx−1=lim⁡x→+∞2x+2x−1=lim⁡x→+∞x(2+2x)x(1−1x)=2∈Rn = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + x + 2 - x^2 + x}{x - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 2}{x - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(2 + \dfrac{2}{x}\right)}{x\left(1 - \dfrac{1}{x}\right)} = 2 \in \mathbb{R}

(3p)

  • Prin urmare, dreapta de ecuație y=x+2y = x + 2 este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

Observație didactică: Funcția rațională se poate rescrie prin împărțirea polinoamelor:

f(x)=x2−x+2x−2+4x−1=x(x−1)+2(x−1)+4x−1=x+2+4x−1f(x) = \frac{x^2 - x + 2x - 2 + 4}{x - 1} = \frac{x(x - 1) + 2(x - 1) + 4}{x - 1} = x + 2 + \frac{4}{x - 1}

Deoarece lim⁡x→+∞(f(x)−(x+2))=lim⁡x→+∞4x−1=0\lim_{x \to +\infty} \big(f(x) - (x + 2)\big) = \lim_{x \to +\infty} \dfrac{4}{x - 1} = 0, rezultă direct că dreapta y=x+2y = x + 2 este asimptota oblică spre +∞+\infty.


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(x2−2x+7)f(x) = e^x (x^2 - 2x + 7).

a) Arătați că ∫01f(x)ex dx=193\displaystyle \int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \frac{19}{3}. (5p)

b) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este convexă pe R\mathbb{R}. (5p)

c) Determinați primitiva FF a funcției ff cu proprietatea că F(0)=5F(0) = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Simplificăm raportul din interiorul integralei:
f(x)ex=ex(x2−2x+7)ex=x2−2x+7\frac{f(x)}{e^x} = \frac{e^x (x^2 - 2x + 7)}{e^x} = x^2 - 2x + 7
  • Calculăm integrala definită aplicând liniaritatea:
∫01f(x)ex dx=∫01(x2−2x+7) dx=(x33−2⋅x22+7x)∣01=(x33−x2+7x)∣01\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^1 (x^2 - 2x + 7) \, dx = \left( \frac{x^3}{3} - 2 \cdot \frac{x^2}{2} + 7x \right) \Bigg|_0^1 = \left( \frac{x^3}{3} - x^2 + 7x \right) \Bigg|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton la limitele de integrare:
(133−12+7⋅1)−0=13−1+7=13+6=1+183=193\left( \frac{1^3}{3} - 1^2 + 7 \cdot 1 \right) - 0 = \frac{1}{3} - 1 + 7 = \frac{1}{3} + 6 = \frac{1 + 18}{3} = \frac{19}{3}

(2p)


b)

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Conform definiției primitivei, FF este de două ori derivabilă pe R\mathbb{R}, iar prima derivată este F′(x)=f(x)F'(x) = f(x).

  • Calculăm derivata a doua a funcției FF, care este derivata funcției ff:

F′′(x)=f′(x)=(ex(x2−2x+7))′F''(x) = f'(x) = \big(e^x(x^2 - 2x + 7)\big)'
  • Aplicăm formula de derivare a produsului (uv)′=u′v+uv′(uv)' = u'v + uv':
f′(x)=(ex)′(x2−2x+7)+ex(x2−2x+7)′=ex(x2−2x+7)+ex(2x−2)f'(x) = (e^x)'(x^2 - 2x + 7) + e^x(x^2 - 2x + 7)' = e^x(x^2 - 2x + 7) + e^x(2x - 2) F′′(x)=ex(x2−2x+7+2x−2)=ex(x2+5)F''(x) = e^x(x^2 - 2x + 7 + 2x - 2) = e^x(x^2 + 5)

(3p)

  • Analizăm semnul derivatei a doua pe R\mathbb{R}:

    • Știm că ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Deoarece x2≥0x^2 \ge 0, avem x2+5≥5>0x^2 + 5 \ge 5 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Prin urmare:

F′′(x)=ex(x2+5)>0,pentru orice x∈RF''(x) = e^x(x^2 + 5) > 0, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}
  • Cum derivata a doua este strict pozitivă pe întreg domeniul R\mathbb{R}, funcția FF este convexă pe R\mathbb{R}.

(2p)


c)

  • Căutăm familia primitivelor ∫f(x) dx=∫ex(x2−2x+7) dx\int f(x) \, dx = \int e^x(x^2 - 2x + 7) \, dx folosind metoda integrării prin părți:
∫u dv=uv−∫v du\int u \, dv = uv - \int v \, du
  • Alegem:
{u=x2−2x+7  ⟹  du=(2x−2) dxdv=ex dx  ⟹  v=ex\begin{cases} u = x^2 - 2x + 7 \implies du = (2x - 2) \, dx \\[2mm] dv = e^x \, dx \implies v = e^x \end{cases} ∫ex(x2−2x+7) dx=ex(x2−2x+7)−∫ex(2x−2) dx\int e^x(x^2 - 2x + 7) \, dx = e^x(x^2 - 2x + 7) - \int e^x(2x - 2) \, dx
  • Pentru integrala ∫ex(2x−2) dx\int e^x(2x - 2) \, dx, aplicăm din nou integrarea prin părți:
{u1=2x−2  ⟹  du1=2 dxdv1=ex dx  ⟹  v1=ex\begin{cases} u_1 = 2x - 2 \implies du_1 = 2 \, dx \\[2mm] dv_1 = e^x \, dx \implies v_1 = e^x \end{cases} ∫ex(2x−2) dx=ex(2x−2)−∫2ex dx=ex(2x−2)−2ex\int e^x(2x - 2) \, dx = e^x(2x - 2) - \int 2e^x \, dx = e^x(2x - 2) - 2e^x
  • Înlocuind în relația principală, obținem primitiva generală F(x)F(x):
F(x)=ex(x2−2x+7)−(ex(2x−2)−2ex)+CF(x) = e^x(x^2 - 2x + 7) - \big(e^x(2x - 2) - 2e^x\big) + C F(x)=ex(x2−2x+7−(2x−2)+2)+C=ex(x2−4x+11)+C,C∈RF(x) = e^x\big(x^2 - 2x + 7 - (2x - 2) + 2\big) + C = e^x(x^2 - 4x + 11) + C, \quad C \in \mathbb{R}

(3p)

  • Impunem condiția dată în enunț, F(0)=5F(0) = 5:
F(0)=e0(02−4⋅0+11)+C=1⋅11+C=11+CF(0) = e^0(0^2 - 4 \cdot 0 + 11) + C = 1 \cdot 11 + C = 11 + C 11+C=5  ⟹  C=5−11=−611 + C = 5 \implies C = 5 - 11 = -6
  • Primitiva cerută este:
F(x)=ex(x2−4x+11)−6,x∈RF(x) = e^x(x^2 - 4x + 11) - 6, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)