BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2026Model Oficial

Bacalaureat 2026 - Matematică Științele Naturii (M2) - Model Oficial

Spațiu Publicitar (Google AdSense)Reclamele vor fi încărcate aici

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Numere Complexe (5p)

Se consideră numerele complexe z1=43iz_1 = 4 - 3i și z2=12iz_2 = 1 - 2i. Arătați că:

z1+3iz2=10z_1 + 3iz_2 = 10
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul produsului 3iz23iz_2 și înlocuirea în expresie

    Înlocuim z1=43iz_1 = 4 - 3i și z2=12iz_2 = 1 - 2i:

    z1+3iz2=(43i)+3i(12i)=43i+3i6i2z_1 + 3iz_2 = (4 - 3i) + 3i(1 - 2i) = 4 - 3i + 3i - 6i^2

    (2 puncte)

  2. Folosirea relației i2=1i^2 = -1 și finalizarea calculului

    Termenii imaginari se reduc: 3i+3i=0-3i + 3i = 0, iar 6i2=6(1)=6-6i^2 = -6(-1) = 6:

    4+6=104 + 6 = 10

    (3 puncte)


2. Ecuații cu Funcții (5p)

Se consideră funcțiile f:RRf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3xf(x) = 3 - x și g:RRg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x+1g(x) = 2x + 1. Determinați numărul real aa pentru care:

f(a)=3a+g(3)f(a) = 3a + g(3)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorilor g(3)g(3) și f(a)f(a)

    Avem:

    g(3)=23+1=7șif(a)=3ag(3) = 2 \cdot 3 + 1 = 7 \quad \text{și} \quad f(a) = 3 - a

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației în aa

    Ecuația devine:

    3a=3a+7    4a=4    a=13 - a = 3a + 7 \iff 4a = -4 \iff a = -1

    (3 puncte)


3. Ecuație Logaritmică (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

log4(x2+4)=log4x+log45\log_4(x^2 + 4) = \log_4 x + \log_4 5
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență și aplicarea proprietăților logaritmilor

    Condiția de existență a logaritmilor este x>0x > 0 (termenul x2+4>0x^2 + 4 > 0 pentru orice xRx \in \mathbb{R}).

    Aplicând proprietatea sumei logaritmilor, obținem:

    log4(x2+4)=log4(5x)    x25x+4=0\log_4(x^2 + 4) = \log_4(5x) \iff x^2 - 5x + 4 = 0

    (3 puncte)

  2. Determinarea soluțiilor

    Rezolvând ecuația de gradul al doilea:

    Δ=2516=9    x1=1,x2=4\Delta = 25 - 16 = 9 \implies x_1 = 1, \quad x_2 = 4

    Ambele valori sunt strict pozitive, deci convin.

    (2 puncte)


4. Probabilități (5p)

Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 44.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Numărul cazurilor posibile

    Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,,99}\{10, 11, \ldots, 99\} și are:

    9910+1=90 cazuri posibile99 - 10 + 1 = 90 \text{ cazuri posibile}

    (2 puncte)

  2. Numărul cazurilor favorabile și probabilitatea

    Căutăm numerele ab\overline{ab} cu ab=4a \cdot b = 4, unde a{1,2,,9}a \in \{1, 2, \ldots, 9\} și b{0,1,,9}b \in \{0, 1, \ldots, 9\}:

    • 14=4    141 \cdot 4 = 4 \implies 14
    • 22=4    222 \cdot 2 = 4 \implies 22
    • 41=4    414 \cdot 1 = 4 \implies 41

    Sunt 33 cazuri favorabile, deci probabilitatea este:

    p=390=130p = \frac{3}{90} = \frac{1}{30}

    (3 puncte)


5. Geometrie Analitică (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,8)A(2,8), B(0,4)B(0,4) și C(a,b)C(a,b), unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale aa și bb, știind că segmentele OAOA și BCBC au același mijloc.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Coordonatele mijlocului segmentului OAOA

    Originea este O(0,0)O(0,0), iar A(2,8)A(2,8). Mijlocul MM al segmentului OAOA are coordonatele:

    xM=0+22=1,yM=0+82=4    M(1,4)x_M = \frac{0 + 2}{2} = 1, \quad y_M = \frac{0 + 8}{2} = 4 \implies M(1,4)

    (2 puncte)

  2. Determinarea numerelor aa și bb din egalitatea mijloacelor

    Punctul M(1,4)M(1,4) este și mijlocul segmentului BCBC, deci:

    0+a2=1    a=2\frac{0 + a}{2} = 1 \implies a = 2 4+b2=4    4+b=8    b=4\frac{4 + b}{2} = 4 \implies 4 + b = 8 \implies b = 4

    (3 puncte)


6. Trigonometrie (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu C=π6C = \frac{\pi}{6}. Raza cercului circumscris triunghiului ABCABC este egală cu 44. Arătați că AB=4AB = 4.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul lungimii ipotenuzei BCBC

    În triunghiul dreptunghic, ipotenuza este diametrul cercului circumscris:

    BC=2R=24=8BC = 2R = 2 \cdot 4 = 8

    (2 puncte)

  2. Calculul catetei ABAB prin teorema unghiului de 3030^\circ

    Unghiul C=π6=30C = \frac{\pi}{6} = 30^\circ. Cateta opusă unghiului de 3030^\circ este jumătate din ipotenuză:

    AB=BCsinC=8sinπ6=812=4AB = BC \cdot \sin C = 8 \cdot \sin\frac{\pi}{6} = 8 \cdot \frac{1}{2} = 4

    (3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice și Determinanți

Se consideră matricele:

I2=(1001)șiA(x)=(x111xx5)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad A(x) = \begin{pmatrix} x - 1 & 1 \\ 1 - x & x - 5 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Calcul determinant (5p)

Arătați că det(A(6))=10\det(A(6)) = 10.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Construirea matricei A(6)A(6)

    Înlocuind x=6x = 6:

    A(6)=(6111665)=(5151)A(6) = \begin{pmatrix} 6 - 1 & 1 \\ 1 - 6 & 6 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ -5 & 1 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul determinantului

    det(A(6))=511(5)=5+5=10\det(A(6)) = 5 \cdot 1 - 1 \cdot (-5) = 5 + 5 = 10

    (2 puncte)

b) Ecuație matriceală (5p)

Determinați numărul real aa pentru care A(3)A(3)=aI2A(3) \cdot A(3) = aI_2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul matricei A(3)A(3) și a produsului A(3)A(3)A(3) \cdot A(3)

    Pentru x=3x = 3:

    A(3)=(2122)A(3) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}

    Efectuăm produsul:

    A(3)A(3)=(2002)=2I2A(3) \cdot A(3) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = 2I_2

    (3 puncte)

  2. Identificarea constantei aa

    Egalitatea 2I2=aI22I_2 = aI_2 conduce direct la:

    a=2a = 2

    (2 puncte)

c) Proprietate determinant pentru orice mZm \in \mathbb{Z} (5p)

Demonstrați că numărul N=det(A(m)A(2)A(m1))N = \det(A(m) \cdot A(2) - A(m - 1)) este natural, pentru orice număr întreg mm.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Efectuarea operațiilor din paranteză

    Calculând diferența de matrice, obținem:

    N=det(m400m5)=(m4)(m5)N = \det\begin{pmatrix} m - 4 & 0 \\ 0 & m - 5 \end{pmatrix} = (m - 4)(m - 5)

    (3 puncte)

  2. Demonstrarea apartenenței la N\mathbb{N}

    Pentru orice număr întreg mm, numerele m4m - 4 și m5m - 5 sunt doi întregi consecutivi. Produsul a doi întregi consecutivi este întotdeauna mai mare sau egal cu 00 și număr par, deci:

    N=(m4)(m5)0    NNN = (m - 4)(m - 5) \ge 0 \implies N \in \mathbb{N}

    (2 puncte)


2. Polinoame

Se consideră polinomul f=X3+aX22X+2f = X^3 + aX^2 - 2X + 2, unde aa este număr real.

a) Valoarea în 00 (5p)

Arătați că f(0)=2f(0) = 2, pentru orice număr real aa.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Înlocuirea nedeterminatei cu 00

    f(0)=03+a0220+2f(0) = 0^3 + a \cdot 0^2 - 2 \cdot 0 + 2

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului

    f(0)=0+00+2=2f(0) = 0 + 0 - 0 + 2 = 2

    pentru orice număr real aa.

    (2 puncte)

b) Relații Viète (5p)

Determinați numărul real aa pentru care:

x1x2x3(x1+x2+x3+1)=4x_1x_2x_3(x_1 + x_2 + x_3 + 1) = 4

unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea relațiilor lui Viète

    Pentru polinomul de gradul al treilea cu coeficientul dominant 11:

    x1+x2+x3=așix1x2x3=2x_1 + x_2 + x_3 = -a \quad \text{și} \quad x_1x_2x_3 = -2

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Înlocuind în relația dată:

    (2)(a+1)=4    a+1=2    a=3(-2)(-a + 1) = 4 \implies -a + 1 = -2 \implies a = 3

    (2 puncte)

c) Divizibilitate și restul împărțirii (5p)

Știind că polinomul ff este divizibil cu polinomul X+1X + 1, determinați restul împărțirii lui ff la polinomul X22X^2 - 2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea parametrului aa prin condiția de divizibilitate

    ff este divizibil cu X+1    f(1)=0X + 1 \iff f(-1) = 0:

    (1)3+a(1)22(1)+2=0    1+a+2+2=0    a=3(-1)^3 + a(-1)^2 - 2(-1) + 2 = 0 \iff -1 + a + 2 + 2 = 0 \iff a = -3

    (2 puncte)

  2. Determinarea restului împărțirii la X22X^2 - 2

    Pentru a=3a = -3, avem f=X33X22X+2f = X^3 - 3X^2 - 2X + 2. Efectuând împărțirea la X22X^2 - 2:

    X33X22X+2=(X22)(X3)4X^3 - 3X^2 - 2X + 2 = (X^2 - 2)(X - 3) - 4

    Deci restul împărțirii este:

    R=4R = -4

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică - Calcul Diferențial

Se consideră funcția f:RRf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(x2+x1)f(x) = e^x(x^2 + x - 1).

a) Calculul derivatei (5p)

Arătați că f(x)=ex(x2+3x)f'(x) = e^x(x^2 + 3x), pentru orice xRx \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea regulii de derivare a produsului

    f(x)=(ex)(x2+x1)+ex(x2+x1)=ex(x2+x1)+ex(2x+1)f'(x) = (e^x)'(x^2 + x - 1) + e^x(x^2 + x - 1)' = e^x(x^2 + x - 1) + e^x(2x + 1)

    (3 puncte)

  2. Reducerea termenilor asemenea

    f(x)=ex(x2+x1+2x+1)=ex(x2+3x)f'(x) = e^x(x^2 + x - 1 + 2x + 1) = e^x(x^2 + 3x)

    pentru orice xRx \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)

b) Calcul de limită (5p)

Arătați că:

limx0ex+f(x)f(x)=13\lim_{x \to 0} \frac{e^x + f(x)}{f'(x)} = \frac{1}{3}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Prelucrarea expresiei limitei

    Avem f(x)=ex(x2+x1)f(x) = e^x(x^2 + x - 1) și f(x)=ex(x2+3x)f'(x) = e^x(x^2 + 3x):

    ex+f(x)=ex(1+x2+x1)=ex(x2+x)=exx(x+1)e^x + f(x) = e^x(1 + x^2 + x - 1) = e^x(x^2 + x) = e^x \cdot x(x + 1)

    iar f(x)=exx(x+3)f'(x) = e^x \cdot x(x + 3). Simplificând prin xex0x e^x \neq 0 pentru x0x \neq 0:

    limx0ex+f(x)f(x)=limx0exx(x+1)exx(x+3)=limx0x+1x+3\lim_{x \to 0} \frac{e^x + f(x)}{f'(x)} = \lim_{x \to 0} \frac{e^x \cdot x(x + 1)}{e^x \cdot x(x + 3)} = \lim_{x \to 0} \frac{x + 1}{x + 3}

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului limitei

    limx0x+1x+3=0+10+3=13\lim_{x \to 0} \frac{x + 1}{x + 3} = \frac{0 + 1}{0 + 3} = \frac{1}{3}

    (2 puncte)

c) Demonstrarea inegalității (5p)

Demonstrați că:

ex(x2+x1)5e3e^x(x^2 + x - 1) \le \frac{5}{e^3}

pentru orice x(,0]x \in (-\infty, 0].

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Studiul semnului derivatei pe intervalul (,0](-\infty, 0]

    f(x)=exx(x+3)=0    x=3f'(x) = e^x \cdot x(x + 3) = 0 \iff x = -3 sau x=0x = 0.

    • Pentru x(,3]x \in (-\infty, -3], f(x)0f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare.
    • Pentru x[3,0]x \in [-3, 0], f(x)0f'(x) \le 0, deci ff este strict descrescătoare.

    (3 puncte)

  2. Punctul de maxim absolut și concluzia

    Rezultă că x=3x = -3 este punct de maxim absolut al funcției pe intervalul (,0](-\infty, 0]:

    f(x)f(3)f(x) \le f(-3)

    Calculând valoarea maximă:

    f(3)=e3((3)2+(3)1)=e3(931)=5e3=5e3f(-3) = e^{-3}((-3)^2 + (-3) - 1) = e^{-3}(9 - 3 - 1) = 5e^{-3} = \frac{5}{e^3}

    Așadar, ex(x2+x1)5e3e^x(x^2 + x - 1) \le \frac{5}{e^3} pentru orice x(,0]x \in (-\infty, 0].

    (2 puncte)


2. Analiză Matematică - Calcul Integral

Se consideră funcția f:RRf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2x2+1f(x) = x + \sqrt{2x^2 + 1}.

a) Calcul integrală simplă (5p)

Arătați că:

35(f(x)2x2+1)dx=8\int_3^5 \left( f(x) - \sqrt{2x^2 + 1} \right) \, dx = 8
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Simplificarea integrandului

    f(x)2x2+1=x+2x2+12x2+1=xf(x) - \sqrt{2x^2 + 1} = x + \sqrt{2x^2 + 1} - \sqrt{2x^2 + 1} = x

    Integrala devine:

    35xdx=[x22]35\int_3^5 x \, dx = \left[ \frac{x^2}{2} \right]_3^5

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric

    [x22]35=522322=2592=162=8\left[ \frac{x^2}{2} \right]_3^5 = \frac{5^2}{2} - \frac{3^2}{2} = \frac{25 - 9}{2} = \frac{16}{2} = 8

    (2 puncte)

b) Calcul integrală rațională (5p)

Arătați că:

12x(f(x)x)2dx=ln34\int_1^2 \frac{x}{(f(x) - x)^2} \, dx = \frac{\ln 3}{4}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea numitorului și substituția

    Deoarece f(x)x=2x2+1f(x) - x = \sqrt{2x^2 + 1}, avem:

    (f(x)x)2=(2x2+1)2=2x2+1(f(x) - x)^2 = \left( \sqrt{2x^2 + 1} \right)^2 = 2x^2 + 1

    Integrala devine:

    12x2x2+1dx=1412(2x2+1)2x2+1dx=[14ln(2x2+1)]12\int_1^2 \frac{x}{2x^2 + 1} \, dx = \frac{1}{4} \int_1^2 \frac{(2x^2 + 1)'}{2x^2 + 1} \, dx = \left[ \frac{1}{4} \ln(2x^2 + 1) \right]_1^2

    (3 puncte)

  2. Evaluarea limitelor de integrare

    14ln(222+1)14ln(212+1)=14ln914ln3=14ln(93)=ln34\frac{1}{4} \ln(2 \cdot 2^2 + 1) - \frac{1}{4} \ln(2 \cdot 1^2 + 1) = \frac{1}{4} \ln 9 - \frac{1}{4} \ln 3 = \frac{1}{4} \ln\left( \frac{9}{3} \right) = \frac{\ln 3}{4}

    (2 puncte)

c) Volumul corpului de rotație (5p)

Determinați numărul real aa pentru care volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției g:[0,2]Rg: [0,2] \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)g(x) = f(x) în jurul axei OxOx este egal cu aπ3\frac{a\pi}{3}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Formula volumului și dezvoltarea expresiei

    Volumul corpului de rotație pentru graficul funcției gg este:

    V=π02g2(x)dx=π02f2(x)dxV = \pi \int_0^2 g^2(x) \, dx = \pi \int_0^2 f^2(x) \, dx

    Dezvoltăm f2(x)=(x+2x2+1)2f^2(x) = \left( x + \sqrt{2x^2 + 1} \right)^2:

    f2(x)=x2+2x2x2+1+2x2+1=3x2+1+2x2x2+1f^2(x) = x^2 + 2x\sqrt{2x^2 + 1} + 2x^2 + 1 = 3x^2 + 1 + 2x\sqrt{2x^2 + 1}

    Avem astfel integrala:

    V=π(02(3x2+1)dx+022x2x2+1dx)V = \pi \left( \int_0^2 (3x^2 + 1) \, dx + \int_0^2 2x\sqrt{2x^2 + 1} \, dx \right)

    Calculăm prima integrală:

    02(3x2+1)dx=[x3+x]02=(8+2)0=10\int_0^2 (3x^2 + 1) \, dx = \left[ x^3 + x \right]_0^2 = (8 + 2) - 0 = 10

    Pentru a doua integrală, observăm că (2x2+1)=4x(2x^2 + 1)' = 4x, deci 2xdx=12d(2x2+1)2x \, dx = \frac{1}{2} d(2x^2 + 1):

    022x2x2+1dx=1202(2x2+1)1/24xdx=[12(2x2+1)3/23/2]02=[13(2x2+1)2x2+1]02\int_0^2 2x\sqrt{2x^2 + 1} \, dx = \frac{1}{2} \int_0^2 (2x^2 + 1)^{1/2} \cdot 4x \, dx = \left[ \frac{1}{2} \cdot \frac{(2x^2 + 1)^{3/2}}{3/2} \right]_0^2 = \left[ \frac{1}{3} (2x^2 + 1)\sqrt{2x^2 + 1} \right]_0^2 =13(9911)=13(271)=263= \frac{1}{3} (9 \sqrt{9} - 1 \sqrt{1}) = \frac{1}{3} (27 - 1) = \frac{26}{3}

    Însumând:

    V=π(10+263)=π563=56π3V = \pi \left( 10 + \frac{26}{3} \right) = \pi \cdot \frac{56}{3} = \frac{56\pi}{3}

    (2 puncte)

  2. Identificarea valorii parametrului aa

    Din enunț, V=aπ3V = \frac{a\pi}{3}:

    56π3=aπ3    a=56\frac{56\pi}{3} = \frac{a\pi}{3} \implies a = 56

    (3 puncte)