BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2025Sesiunea August

Bacalaureat 2025 - Matematică Științele Naturii (M2) - Sesiunea August (Toamnă)

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_șt-nat

Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 9

Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Progresii Aritmetice (5p)

Determinați termenul a2a_2 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, în care a1=5a_1 = 5 și a3=35a_3 = 35.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Aplicarea proprietății termenului din mijloc

Într-o progresie aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, orice termen începând cu al doilea este media aritmetică a vecinilor săi:

a2=a1+a32a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2}

Înlocuind valorile cunoscute a1=5a_1 = 5 și a3=35a_3 = 35:

a2=5+352a_2 = \frac{5 + 35}{2}

(3 puncte)

Pasul 2: Calculul valorii termenului a2a_2

Efectuăm calculul:

a2=402=20a_2 = \frac{40}{2} = 20

(2 puncte)

Metodă alternativă (folosind rația): Diferența dintre a3a_3 și a1a_1 este a3−a1=2r  ⟺  35−5=2r  ⟺  2r=30  ⟺  r=15a_3 - a_1 = 2r \iff 35 - 5 = 2r \iff 2r = 30 \iff r = 15. Atunci a2=a1+r=5+15=20a_2 = a_1 + r = 5 + 15 = 20.


2. Ecuații cu Funcții de Gradul I (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3. Determinați numărul real mm pentru care f(m)=f(0)⋅f(1)f(m) = f(0) \cdot f(1).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Calculul valorilor f(0)f(0), f(1)f(1) și f(m)f(m)

Calculăm valorile funcției în punctele x=0x = 0 și x=1x = 1:

f(0)=2⋅0+3=3f(0) = 2 \cdot 0 + 3 = 3 f(1)=2⋅1+3=5f(1) = 2 \cdot 1 + 3 = 5

Pentru numărul real mm, valoarea funcției este:

f(m)=2m+3f(m) = 2m + 3

(3 puncte)

Pasul 2: Determinarea parametrului mm

Egalitatea dată devine:

2m+3=f(0)⋅f(1)  ⟺  2m+3=3⋅5  ⟺  2m+3=152m + 3 = f(0) \cdot f(1) \iff 2m + 3 = 3 \cdot 5 \iff 2m + 3 = 15

Scădem 33 din ambii membri:

2m=12  ⟺  m=62m = 12 \iff m = 6

(2 puncte)


3. Ecuații Iționale cu Radicali de Ordin Impar (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−43=3x−63\sqrt[3]{x^2 - 4} = \sqrt[3]{3x - 6}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Eliminarea radicalilor de ordinul 3

Funcția radical de ordinul 3 este injectivă și definită pe întreaga mulțime a numerelor reale R\mathbb{R}, așadar nu sunt necesare condiții de existență asupra cantităților de sub radical.

Ridicăm ambii membri la puterea a treia:

(x2−43)3=(3x−63)3  ⟺  x2−4=3x−6\left(\sqrt[3]{x^2 - 4}\right)^3 = \left(\sqrt[3]{3x - 6}\right)^3 \iff x^2 - 4 = 3x - 6

Trecem toți termenii în membrul stâng:

x2−3x−4+6=0  ⟺  x2−3x+2=0x^2 - 3x - 4 + 6 = 0 \iff x^2 - 3x + 2 = 0

(3 puncte)

Pasul 2: Rezolvarea ecuației de gradul al doilea

Calculăm discriminantul Δ\Delta:

Δ=(−3)2−4⋅1⋅2=9−8=1\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 9 - 8 = 1

Soluțiile sunt:

x1=−(−3)−12⋅1=3−12=1x_1 = \frac{-(-3) - \sqrt{1}}{2 \cdot 1} = \frac{3 - 1}{2} = 1 x2=−(−3)+12⋅1=3+12=2x_2 = \frac{-(-3) + \sqrt{1}}{2 \cdot 1} = \frac{3 + 1}{2} = 2

Deci soluțiile reale ale ecuației sunt:

x=1saux=2x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 2

(2 puncte)


4. Probabilități (5p)

Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să verifice inegalitatea 3n2<1003n^2 < 100.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Identificarea numărului de cazuri posibile

Mulțimea numerelor naturale de o cifră este:

M={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}M = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}

Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor acestei mulțimi:

nr. cazuri posibile=10\text{nr. cazuri posibile} = 10

(2 puncte)

Pasul 2: Identificarea cazurilor favorabile și calculul probabilității

Testăm valorile posibile pentru nn:

  • Pentru n=0n = 0: 3⋅02=0<1003 \cdot 0^2 = 0 < 100 (Adevărat)
  • Pentru n=1n = 1: 3⋅12=3<1003 \cdot 1^2 = 3 < 100 (Adevărat)
  • Pentru n=2n = 2: 3⋅22=12<1003 \cdot 2^2 = 12 < 100 (Adevărat)
  • Pentru n=3n = 3: 3⋅32=27<1003 \cdot 3^2 = 27 < 100 (Adevărat)
  • Pentru n=4n = 4: 3⋅42=48<1003 \cdot 4^2 = 48 < 100 (Adevărat)
  • Pentru n=5n = 5: 3⋅52=75<1003 \cdot 5^2 = 75 < 100 (Adevărat)
  • Pentru n=6n = 6: 3⋅62=108<1003 \cdot 6^2 = 108 < 100 (Fals)

Pentru orice n≥6n \ge 6, 3n2≥108>1003n^2 \ge 108 > 100, inegalitatea nu mai este verificată.

Așadar, numerele favorabile sunt n∈{0,1,2,3,4,5}n \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5\}, în total 6 cazuri favorabile.

Calculăm probabilitatea pp:

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=610=35p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{6}{10} = \frac{3}{5}

(3 puncte)


5. Geometrie Analitică: Coordonatele unui Punct (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,2)A(0, 2), B(2,5)B(2, 5) și CC, astfel încât BB este mijlocul segmentului ACAC. Determinați coordonatele punctului CC.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Scrierea formulelor pentru coordonatele mijlocului unui segment

Punctul B(xB,yB)B(x_B, y_B) fiind mijlocul segmentului ACAC, coordonatele sale satisfac relațiile:

xB=xA+xC2șiyB=yA+yC2x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \quad \text{și} \quad y_B = \frac{y_A + y_C}{2}

Înlocuim coordonatele punctelor A(0,2)A(0, 2) și B(2,5)B(2, 5):

0+xC2=2și2+yC2=5\frac{0 + x_C}{2} = 2 \quad \text{și} \quad \frac{2 + y_C}{2} = 5

(3 puncte)

Pasul 2: Determinarea coordonatelor punctului CC

Din prima ecuație obținem:

xC=2⋅2=4x_C = 2 \cdot 2 = 4

Din a doua ecuație obținem:

2+yC=2⋅5  ⟺  2+yC=10  ⟺  yC=82 + y_C = 2 \cdot 5 \iff 2 + y_C = 10 \iff y_C = 8

Prin urmare, coordonatele punctului CC sunt:

C(4,8)C(4, 8)

(2 puncte)


6. Trigonometrie și Geometrie Plană (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=ACAB = AC și aria egală cu 1818. Arătați că BC=62BC = 6\sqrt{2}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Aflarea lungimilor catetelor din formula ariei

Triunghiul ABCABC fiind dreptunghic în AA, catetele sale sunt ABAB și ACAC. Aria sa este dată de:

AABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2}

Deoarece triunghiul este dreptunghic isoscel (AB=ACAB = AC), avem:

AB22=18  ⟺  AB2=36  ⟺  AB=AC=6\frac{AB^2}{2} = 18 \iff AB^2 = 36 \iff AB = AC = 6

(3 puncte)

Pasul 2: Calculul ipotenuzei BCBC

Conform teoremei lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC:

BC2=AB2+AC2=62+62=36+36=72BC^2 = AB^2 + AC^2 = 6^2 + 6^2 = 36 + 36 = 72

Extragem radicalul:

BC=72=36⋅2=62BC = \sqrt{72} = \sqrt{36 \cdot 2} = 6\sqrt{2}

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice și Sisteme (15p)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(1−x3x−x1+4x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 - x & 3x \\ -x & 1 + 4x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=3\det(A(2)) = 3.
b) Arătați că xA(y)−A(xy)=(x−1)I2x A(y) - A(xy) = (x - 1)I_2, pentru orice numere reale xx și yy.
c) Determinați numerele reale xx pentru care A(1)⋅A(x−1)=xA(x)A(1) \cdot A(x - 1) = x A(x).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul determinantului matricei A(2)A(2)

Pasul 1: Determinarea matricei A(2)A(2)

Înlocuim x=2x = 2 în formula matricei A(x)A(x):

A(2)=(1−23⋅2−21+4⋅2)=(−16−29)A(2) = \begin{pmatrix} 1 - 2 & 3 \cdot 2 \\ -2 & 1 + 4 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 6 \\ -2 & 9 \end{pmatrix}

Scriem formula determinantului:

det⁡(A(2))=∣−16−29∣=(−1)⋅9−6⋅(−2)\det(A(2)) = \begin{vmatrix} -1 & 6 \\ -2 & 9 \end{vmatrix} = (-1) \cdot 9 - 6 \cdot (-2)

(3 puncte)

Pasul 2: Finalizarea calculului

Calculăm valoarea numerică:

det⁡(A(2))=−9−(−12)=−9+12=3\det(A(2)) = -9 - (-12) = -9 + 12 = 3

(2 puncte)


b) Verificarea identității xA(y)−A(xy)=(x−1)I2x A(y) - A(xy) = (x - 1)I_2

Pasul 1: Calculul termenilor xA(y)x A(y) și A(xy)A(xy)

Pentru orice numere reale xx și yy:

xA(y)=x(1−y3y−y1+4y)=(x(1−y)3xy−xyx(1+4y))=(x−xy3xy−xyx+4xy)x A(y) = x \begin{pmatrix} 1 - y & 3y \\ -y & 1 + 4y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x(1 - y) & 3xy \\ -xy & x(1 + 4y) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - xy & 3xy \\ -xy & x + 4xy \end{pmatrix}

Matricea A(xy)A(xy) se obține înlocuind xx cu produsul xyxy:

A(xy)=(1−xy3xy−xy1+4xy)A(xy) = \begin{pmatrix} 1 - xy & 3xy \\ -xy & 1 + 4xy \end{pmatrix}

(3 puncte)

Pasul 2: Calculul diferenței xA(y)−A(xy)x A(y) - A(xy)

Efectuăm scăderea celor două matrice element cu element:

xA(y)−A(xy)=((x−xy)−(1−xy)3xy−3xy−xy−(−xy)(x+4xy)−(1+4xy))x A(y) - A(xy) = \begin{pmatrix} (x - xy) - (1 - xy) & 3xy - 3xy \\ -xy - (-xy) & (x + 4xy) - (1 + 4xy) \end{pmatrix} =(x−100x−1)=(x−1)(1001)=(x−1)I2= \begin{pmatrix} x - 1 & 0 \\ 0 & x - 1 \end{pmatrix} = (x - 1) \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = (x - 1)I_2

pentru orice numere reale xx și yy.

(2 puncte)


c) Rezolvarea ecuației matriceale A(1)⋅A(x−1)=xA(x)A(1) \cdot A(x - 1) = x A(x)

Pasul 1: Calculul produsului A(1)⋅A(x−1)A(1) \cdot A(x - 1)

Calculăm matricele A(1)A(1) și A(x−1)A(x - 1):

A(1)=(1−13⋅1−11+4⋅1)=(03−15)A(1) = \begin{pmatrix} 1 - 1 & 3 \cdot 1 \\ -1 & 1 + 4 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ -1 & 5 \end{pmatrix} A(x−1)=(1−(x−1)3(x−1)−(x−1)1+4(x−1))=(2−x3x−31−x4x−3)A(x - 1) = \begin{pmatrix} 1 - (x - 1) & 3(x - 1) \\ -(x - 1) & 1 + 4(x - 1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - x & 3x - 3 \\ 1 - x & 4x - 3 \end{pmatrix}

Înmulțim cele două matrice:

A(1)⋅A(x−1)=(03−15)(2−x3x−31−x4x−3)A(1) \cdot A(x - 1) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ -1 & 5 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 - x & 3x - 3 \\ 1 - x & 4x - 3 \end{pmatrix}

Calculăm fiecare element:

  • Linia 1, coloana 1: 0⋅(2−x)+3(1−x)=3−3x0 \cdot (2 - x) + 3(1 - x) = 3 - 3x
  • Linia 1, coloana 2: 0⋅(3x−3)+3(4x−3)=12x−90 \cdot (3x - 3) + 3(4x - 3) = 12x - 9
  • Linia 2, coloana 1: −1(2−x)+5(1−x)=−2+x+5−5x=3−4x-1(2 - x) + 5(1 - x) = -2 + x + 5 - 5x = 3 - 4x
  • Linia 2, coloana 2: −1(3x−3)+5(4x−3)=−3x+3+20x−15=17x−12-1(3x - 3) + 5(4x - 3) = -3x + 3 + 20x - 15 = 17x - 12

Așadar:

A(1)⋅A(x−1)=(3−3x12x−93−4x17x−12)A(1) \cdot A(x - 1) = \begin{pmatrix} 3 - 3x & 12x - 9 \\ 3 - 4x & 17x - 12 \end{pmatrix}

(3 puncte)

Pasul 2: Egalarea cu matricea xA(x)x A(x) și aflarea soluțiilor

Calculăm membrul drept:

xA(x)=x(1−x3x−x1+4x)=(x−x23x2−x2x+4x2)x A(x) = x \begin{pmatrix} 1 - x & 3x \\ -x & 1 + 4x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - x^2 & 3x^2 \\ -x^2 & x + 4x^2 \end{pmatrix}

Egalitatea matriceală A(1)⋅A(x−1)=xA(x)A(1) \cdot A(x - 1) = x A(x) implică:

(3−3x12x−93−4x17x−12)=(x−x23x2−x2x+4x2)\begin{pmatrix} 3 - 3x & 12x - 9 \\ 3 - 4x & 17x - 12 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - x^2 & 3x^2 \\ -x^2 & x + 4x^2 \end{pmatrix}

Egalăm elementele corespunzătoare:

  1. 3−3x=x−x2  ⟺  x2−4x+3=03 - 3x = x - x^2 \iff x^2 - 4x + 3 = 0
  2. 12x−9=3x2  ⟺  3x2−12x+9=0  ⟺  x2−4x+3=012x - 9 = 3x^2 \iff 3x^2 - 12x + 9 = 0 \iff x^2 - 4x + 3 = 0
  3. 3−4x=−x2  ⟺  x2−4x+3=03 - 4x = -x^2 \iff x^2 - 4x + 3 = 0
  4. 17x−12=x+4x2  ⟺  4x2−16x+12=0  ⟺  x2−4x+3=017x - 12 = x + 4x^2 \iff 4x^2 - 16x + 12 = 0 \iff x^2 - 4x + 3 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea obținută:

x2−4x+3=0  ⟺  (x−1)(x−3)=0x^2 - 4x + 3 = 0 \iff (x - 1)(x - 3) = 0

de unde rezultă numerele reale:

x=1saux=3x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 3

(2 puncte)


2. Legi de Compoziție (15p)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=14(x+1)(y+1)−1x * y = \frac{1}{4}(x + 1)(y + 1) - 1.

a) Arătați că 1∗5=21 * 5 = 2.
b) Arătați că e=3e = 3 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.
c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, cu m≤nm \le n, pentru care m∗n=3m * n = 3.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul direct al compoziției 1∗51 * 5

Pasul 1: Înlocuirea valorilor în legea de compoziție

Înlocuim x=1x = 1 și y=5y = 5 în legea dată:

1∗5=14(1+1)(5+1)−11 * 5 = \frac{1}{4}(1 + 1)(5 + 1) - 1

(3 puncte)

Pasul 2: Finalizarea calculului

Efectuăm operațiile aritmetice:

1∗5=14⋅2⋅6−1=124−1=3−1=21 * 5 = \frac{1}{4} \cdot 2 \cdot 6 - 1 = \frac{12}{4} - 1 = 3 - 1 = 2

(2 puncte)


b) Demonstrarea că e=3e = 3 este elementul neutru

Pasul 1: Verificarea compoziției x∗3x * 3

Pentru a demonstra că e=3e = 3 este element neutru, trebuie să arătăm că x∗3=xx * 3 = x și 3∗x=x3 * x = x pentru orice număr real xx.

Calculăm x∗3x * 3:

x∗3=14(x+1)(3+1)−1=14(x+1)⋅4−1=(x+1)−1=xx * 3 = \frac{1}{4}(x + 1)(3 + 1) - 1 = \frac{1}{4}(x + 1) \cdot 4 - 1 = (x + 1) - 1 = x

pentru orice număr real xx.

(2 puncte)

Pasul 2: Verificarea compoziției 3∗x3 * x și concluzia

Calculăm 3∗x3 * x:

3∗x=14(3+1)(x+1)−1=14⋅4⋅(x+1)−1=(x+1)−1=x3 * x = \frac{1}{4}(3 + 1)(x + 1) - 1 = \frac{1}{4} \cdot 4 \cdot (x + 1) - 1 = (x + 1) - 1 = x

pentru orice număr real xx.

Cum x∗3=3∗x=xx * 3 = 3 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=3e = 3 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3 puncte)


c) Aflarea perechilor de numere naturale (m,n)(m, n) cu m≤nm \le n pentru care m∗n=3m * n = 3

Pasul 1: Deducerea ecuației în mm și nn

Scriem egalitatea m∗n=3m * n = 3:

14(m+1)(n+1)−1=3\frac{1}{4}(m + 1)(n + 1) - 1 = 3

Adunăm 11 în ambii membri:

14(m+1)(n+1)=4\frac{1}{4}(m + 1)(n + 1) = 4

Înmulțim ambii membri cu 44:

(m+1)(n+1)=16(m + 1)(n + 1) = 16

(2 puncte)

Pasul 2: Determinarea perechilor de numere naturale

Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, factorii m+1m + 1 și n+1n + 1 sunt numere naturale nenule (m+1≥1m + 1 \ge 1, n+1≥1n + 1 \ge 1).

Condiția m≤nm \le n implică m+1≤n+1m + 1 \le n + 1. Analizăm descompunerile posibile ale numărului 1616 în produs de doi factori naturali a≤ba \le b, unde a=m+1a = m + 1 și b=n+1b = n + 1:

  1. m+1=1m + 1 = 1 și n+1=16  ⟹  m=0n + 1 = 16 \implies m = 0 și n=15n = 15. Cum 0,15∈N0, 15 \in \mathbb{N} și 0≤150 \le 15, obținem perechea (0,15)(0, 15).

  2. m+1=2m + 1 = 2 și n+1=8  ⟹  m=1n + 1 = 8 \implies m = 1 și n=7n = 7. Cum 1,7∈N1, 7 \in \mathbb{N} și 1≤71 \le 7, obținem perechea (1,7)(1, 7).

  3. m+1=4m + 1 = 4 și n+1=4  ⟹  m=3n + 1 = 4 \implies m = 3 și n=3n = 3. Cum 3,3∈N3, 3 \in \mathbb{N} și 3≤33 \le 3, obținem perechea (3,3)(3, 3).

Așadar, perechile căutate sunt:

(0,15),(1,7)și(3,3)(0, 15), \quad (1, 7) \quad \text{și} \quad (3, 3)

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică: Calcul Diferențial (15p)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x−1+ln⁡xf(x) = x^2 - 3x - 1 + \ln x.

a) Arătați că f′(x)=(2x−1)(x−1)xf'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).
b) Arătați că lim⁡x→1f(x)+3xln⁡x=3\lim_{x \to 1} \frac{f(x) + 3x}{\ln x} = 3.
c) Demonstrați că f(x)+f(y)≤−214f(x) + f(y) \le -\frac{21}{4}, pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1] și orice y∈[1,2]y \in [1, 2].

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul derivatei funcției ff

Pasul 1: Derivarea termen cu termen

Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata:

f′(x)=(x2)′−(3x)′−(1)′+(ln⁡x)′=2x−3−0+1x=2x−3+1xf'(x) = (x^2)' - (3x)' - (1)' + (\ln x)' = 2x - 3 - 0 + \frac{1}{x} = 2x - 3 + \frac{1}{x}

(3 puncte)

Pasul 2: Aducerea la numitor comun și factorizarea numărătorului

Aducem la același numitor comun xx:

f′(x)=2x2−3x+1xf'(x) = \frac{2x^2 - 3x + 1}{x}

Descompunem trinomul de la numărător 2x2−3x+12x^2 - 3x + 1: Rădăcinile ecuației 2x2−3x+1=02x^2 - 3x + 1 = 0 sunt x1=1x_1 = 1 și x2=12x_2 = \frac{1}{2}. Așadar:

2x2−3x+1=2(x−1)(x−12)=(2x−1)(x−1)2x^2 - 3x + 1 = 2(x - 1)\left(x - \frac{1}{2}\right) = (2x - 1)(x - 1)

Obținem:

f′(x)=(2x−1)(x−1)x,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1)}{x}, \quad x \in (0, +\infty)

(2 puncte)


b) Calculul limitei lim⁡x→1f(x)+3xln⁡x\lim_{x \to 1} \frac{f(x) + 3x}{\ln x}

Pasul 1: Exprimarea numărătorului și identificarea cazului de nedeterminare

Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):

f(x)+3x=(x2−3x−1+ln⁡x)+3x=x2−1+ln⁡xf(x) + 3x = (x^2 - 3x - 1 + \ln x) + 3x = x^2 - 1 + \ln x

La trecerea la limită x→1x \to 1:

  • Numărătorul tinde la 12−1+ln⁡1=01^2 - 1 + \ln 1 = 0
  • Numitorul tinde la ln⁡1=0\ln 1 = 0

Avem cazul de nedeterminare [00]\left[\frac{0}{0}\right]. Aplicăm regula lui l’Hôpital:

lim⁡x→1f(x)+3xln⁡x=lim⁡x→1x2−1+ln⁡xln⁡x=lim⁡x→1(x2−1+ln⁡x)′(ln⁡x)′\lim_{x \to 1} \frac{f(x) + 3x}{\ln x} = \lim_{x \to 1} \frac{x^2 - 1 + \ln x}{\ln x} = \lim_{x \to 1} \frac{(x^2 - 1 + \ln x)'}{(\ln x)'}

(3 puncte)

Pasul 2: Calculul limitei derivatelor

Derivăm numărătorul și numitorul în raport cu xx:

(x2−1+ln⁡x)′=2x+1x(x^2 - 1 + \ln x)' = 2x + \frac{1}{x} (ln⁡x)′=1x(\ln x)' = \frac{1}{x}

Așadar:

lim⁡x→12x+1x1x=lim⁡x→1x(2x+1x)=lim⁡x→1(2x2+1)=2⋅12+1=3\lim_{x \to 1} \frac{2x + \frac{1}{x}}{\frac{1}{x}} = \lim_{x \to 1} x \left(2x + \frac{1}{x}\right) = \lim_{x \to 1} (2x^2 + 1) = 2 \cdot 1^2 + 1 = 3

(2 puncte)


c) Demonstrarea inegalității f(x)+f(y)≤−214f(x) + f(y) \le -\frac{21}{4}

Pasul 1: Studiul variației funcției ff pe baza derivatei

Ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 are pe (0,+∞)(0, +\infty) soluțiile:

x=12șix=1x = \frac{1}{2} \quad \text{și} \quad x = 1

Studiem semnul derivatei f′(x)=(2x−1)(x−1)xf'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1)}{x}:

  • Pentru x∈(0,12)x \in \left(0, \frac{1}{2}\right): 2x−1<02x - 1 < 0 și x−1<0x - 1 < 0, deci f′(x)>0f'(x) > 0. Funcția ff este strict crescătoare pe (0,12]\left(0, \frac{1}{2}\right].
  • Pentru x∈[12,1]x \in \left[\frac{1}{2}, 1\right]: 2x−1≥02x - 1 \ge 0 și x−1≤0x - 1 \le 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0. Funcția ff este descrescătoare pe [12,1]\left[\frac{1}{2}, 1\right].
  • Pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]: 2x−1>02x - 1 > 0 și x−1≥0x - 1 \ge 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0. Funcția ff este crescătoare pe [1,2][1, 2].

(3 puncte)

Pasul 2: Determinarea valorilor maxime pe intervale și însumarea lor

  1. Pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1]: Deoarece ff crește pe (0,12]\left(0, \frac{1}{2}\right] și descrește pe [12,1]\left[\frac{1}{2}, 1\right], valoarea maximă a funcției pe intervalul (0,1](0, 1] se atinge în x=12x = \frac{1}{2}:
f(x)≤f(12)f(x) \le f\left(\frac{1}{2}\right)

Calculăm f(12)f\left(\frac{1}{2}\right):

f(12)=(12)2−3⋅12−1+ln⁡(12)=14−32−1−ln⁡2=1−6−44−ln⁡2=−94−ln⁡2f\left(\frac{1}{2}\right) = \left(\frac{1}{2}\right)^2 - 3 \cdot \frac{1}{2} - 1 + \ln\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{1}{4} - \frac{3}{2} - 1 - \ln 2 = \frac{1 - 6 - 4}{4} - \ln 2 = -\frac{9}{4} - \ln 2
  1. Pentru orice y∈[1,2]y \in [1, 2]: Deoarece ff este crescătoare pe intervalul [1,2][1, 2], valoarea maximă se atinge în capătul drept y=2y = 2:
f(y)≤f(2)f(y) \le f(2)

Calculăm f(2)f(2):

f(2)=22−3⋅2−1+ln⁡2=4−6−1+ln⁡2=−3+ln⁡2f(2) = 2^2 - 3 \cdot 2 - 1 + \ln 2 = 4 - 6 - 1 + \ln 2 = -3 + \ln 2

Adunând inegalitățile obținute pentru x∈(0,1]x \in (0, 1] și y∈[1,2]y \in [1, 2]:

f(x)+f(y)≤f(12)+f(2)=(−94−ln⁡2)+(−3+ln⁡2)=−94−3=−9+124=−214f(x) + f(y) \le f\left(\frac{1}{2}\right) + f(2) = \left(-\frac{9}{4} - \ln 2\right) + (-3 + \ln 2) = -\frac{9}{4} - 3 = -\frac{9 + 12}{4} = -\frac{21}{4}

pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1] și orice y∈[1,2]y \in [1, 2].

(2 puncte)


2. Analiză Matematică: Calcul Integral (15p)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−1xf(x) = \frac{x - 1}{\sqrt{x}}.

a) Arătați că ∫24f(x)x dx=4\int_2^4 f(x)\sqrt{x} \, dx = 4.
b) Arătați că ∫14f(x) dx=83\int_1^4 f(x) \, dx = \frac{8}{3}.
c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției g:[2,3]→Rg: [2, 3] \to \mathbb{R}, g(x)=2f(x)g(x) = \frac{\sqrt{2}}{f(x)}, în jurul axei OxOx este egal cu πln⁡(4e)\pi \ln(4e).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul integralei ∫24f(x)x dx\int_2^4 f(x)\sqrt{x} \, dx

Pasul 1: Simplificarea expresiei de integrat

Înlocuim f(x)=x−1xf(x) = \frac{x - 1}{\sqrt{x}}:

f(x)x=x−1x⋅x=x−1f(x)\sqrt{x} = \frac{x - 1}{\sqrt{x}} \cdot \sqrt{x} = x - 1

Integrala devine:

∫24f(x)x dx=∫24(x−1) dx=[x22−x]24\int_2^4 f(x)\sqrt{x} \, dx = \int_2^4 (x - 1) \, dx = \left[ \frac{x^2}{2} - x \right]_2^4

(3 puncte)

Pasul 2: Aplicarea formulei Leibniz-Newton

Calculăm valoarea la capetele intervalului de integrare:

[x22−x]24=(422−4)−(222−2)=(162−4)−(42−2)\left[ \frac{x^2}{2} - x \right]_2^4 = \left(\frac{4^2}{2} - 4\right) - \left(\frac{2^2}{2} - 2\right) = \left(\frac{16}{2} - 4\right) - \left(\frac{4}{2} - 2\right) =(8−4)−(2−2)=4−0=4= (8 - 4) - (2 - 2) = 4 - 0 = 4

(2 puncte)


b) Calculul integralei ∫14f(x) dx\int_1^4 f(x) \, dx

Pasul 1: Descompunerea funcției și determinarea primitivei

Rescriem funcția f(x)f(x) sub formă de puteri ale lui xx:

f(x)=x−1x=xx−1x=x−1x=x1/2−x−1/2f(x) = \frac{x - 1}{\sqrt{x}} = \frac{x}{\sqrt{x}} - \frac{1}{\sqrt{x}} = \sqrt{x} - \frac{1}{\sqrt{x}} = x^{1/2} - x^{-1/2}

Integrala devine:

∫14f(x) dx=∫14(x1/2−x−1/2) dx=[x3/232−x1/212]14=[23xx−2x]14\int_1^4 f(x) \, dx = \int_1^4 \left(x^{1/2} - x^{-1/2}\right) \, dx = \left[ \frac{x^{3/2}}{\frac{3}{2}} - \frac{x^{1/2}}{\frac{1}{2}} \right]_1^4 = \left[ \frac{2}{3}x\sqrt{x} - 2\sqrt{x} \right]_1^4

(3 puncte)

Pasul 2: Evaluarea numerică a integralei

Calculăm valorile primitivei în capetele 44 și 11:

  • Pentru x=4x = 4:

    23⋅44−24=23⋅4⋅2−2⋅2=163−4=16−123=43\frac{2}{3} \cdot 4\sqrt{4} - 2\sqrt{4} = \frac{2}{3} \cdot 4 \cdot 2 - 2 \cdot 2 = \frac{16}{3} - 4 = \frac{16 - 12}{3} = \frac{4}{3}
  • Pentru x=1x = 1:

    23⋅11−21=23−2=2−63=−43\frac{2}{3} \cdot 1\sqrt{1} - 2\sqrt{1} = \frac{2}{3} - 2 = \frac{2 - 6}{3} = -\frac{4}{3}

Diferența conform formulei Leibniz-Newton:

∫14f(x) dx=43−(−43)=43+43=83\int_1^4 f(x) \, dx = \frac{4}{3} - \left(-\frac{4}{3}\right) = \frac{4}{3} + \frac{4}{3} = \frac{8}{3}

(2 puncte)


c) Calculul volumului corpului de rotație generat de funcția g(x)g(x)

Pasul 1: Exprimarea funcției g(x)g(x) și a formulei volumului

Pentru orice x∈[2,3]x \in [2, 3], exprimăm funcția g(x)g(x):

g(x)=2f(x)=2x−1x=2xx−1=2xx−1g(x) = \frac{\sqrt{2}}{f(x)} = \frac{\sqrt{2}}{\frac{x - 1}{\sqrt{x}}} = \frac{\sqrt{2}\sqrt{x}}{x - 1} = \frac{\sqrt{2x}}{x - 1}

Pătratul funcției este:

g2(x)=(2xx−1)2=2x(x−1)2g^2(x) = \left(\frac{\sqrt{2x}}{x - 1}\right)^2 = \frac{2x}{(x - 1)^2}

Formula volumului corpului de rotație în jurul axei OxOx este:

V=π∫23g2(x) dx=π∫232x(x−1)2 dxV = \pi \int_2^3 g^2(x) \, dx = \pi \int_2^3 \frac{2x}{(x - 1)^2} \, dx

(2 puncte)

Pasul 2: Integrarea și calculul volumului

Descompunem fracția de sub integrală:

2x(x−1)2=2(x−1)+2(x−1)2=2x−1+2(x−1)2\frac{2x}{(x - 1)^2} = \frac{2(x - 1) + 2}{(x - 1)^2} = \frac{2}{x - 1} + \frac{2}{(x - 1)^2}

Calculăm integrala:

∫23(2x−1+2(x−1)2) dx=[2ln⁡(x−1)−2x−1]23\int_2^3 \left( \frac{2}{x - 1} + \frac{2}{(x - 1)^2} \right) \, dx = \left[ 2\ln(x - 1) - \frac{2}{x - 1} \right]_2^3

Evaluăm la capetele intervalului:

  • La x=3x = 3:

    2ln⁡(3−1)−23−1=2ln⁡2−22=2ln⁡2−1=ln⁡(22)−1=ln⁡4−12\ln(3 - 1) - \frac{2}{3 - 1} = 2\ln 2 - \frac{2}{2} = 2\ln 2 - 1 = \ln(2^2) - 1 = \ln 4 - 1
  • La x=2x = 2:

    2ln⁡(2−1)−22−1=2ln⁡1−21=2⋅0−2=−22\ln(2 - 1) - \frac{2}{2 - 1} = 2\ln 1 - \frac{2}{1} = 2 \cdot 0 - 2 = -2

Scădem cele două valori:

(ln⁡4−1)−(−2)=ln⁡4−1+2=ln⁡4+1(\ln 4 - 1) - (-2) = \ln 4 - 1 + 2 = \ln 4 + 1

Știind că 1=ln⁡e1 = \ln e și aplicând proprietatea logaritmilor ln⁡a+ln⁡b=ln⁡(a⋅b)\ln a + \ln b = \ln(a \cdot b):

ln⁡4+1=ln⁡4+ln⁡e=ln⁡(4e)\ln 4 + 1 = \ln 4 + \ln e = \ln(4e)

Înmulțind cu π\pi, obținem volumul:

V=πln⁡(4e)V = \pi \ln(4e)

(3 puncte)