BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2025Simulare Iași

Bacalaureat 2025 - Matematică Științele Naturii - Simulare Județeană Iași

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numărul complex z=7−iz = 7 - i. Arătați că ∣z−iz∣=10|z - iz| = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul iziz, ținând cont că i2=−1i^2 = -1:
iz=i(7−i)=7i−i2=7i−(−1)=1+7iiz = i(7 - i) = 7i - i^2 = 7i - (-1) = 1 + 7i
  • Determinăm diferența z−izz - iz:
z−iz=(7−i)−(1+7i)=7−i−1−7i=6−8iz - iz = (7 - i) - (1 + 7i) = 7 - i - 1 - 7i = 6 - 8i

(3p)

  • Calculăm modulul numărului complex obținut:
∣z−iz∣=∣6−8i∣=62+(−8)2=36+64=100=10|z - iz| = |6 - 8i| = \sqrt{6^2 + (-8)^2} = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10

(2p)

Observație didactică: Alternativ, se poate folosi proprietatea modulului unui produs:

∣z−iz∣=∣z(1−i)∣=∣z∣⋅∣1−i∣=72+(−1)2⋅12+(−1)2=50⋅2=100=10|z - iz| = |z(1 - i)| = |z| \cdot |1 - i| = \sqrt{7^2 + (-1)^2} \cdot \sqrt{1^2 + (-1)^2} = \sqrt{50} \cdot \sqrt{2} = \sqrt{100} = 10

2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5−2xf(x) = 5 - 2x. Determinați numărul real aa pentru care f(a+1)=f(3a)+18f(a+1) = f(3a) + 18. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm expresiile celor doi membri în funcție de parametrul aa:
f(a+1)=5−2(a+1)=5−2a−2=3−2af(a+1) = 5 - 2(a + 1) = 5 - 2a - 2 = 3 - 2a f(3a)=5−2(3a)=5−6af(3a) = 5 - 2(3a) = 5 - 6a

(2p)

  • Înlocuim aceste expresii în ecuația dată:
3−2a=5−6a+18  ⟺  3−2a=23−6a3 - 2a = 5 - 6a + 18 \iff 3 - 2a = 23 - 6a
  • Separăm termenii cu aa în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
−2a+6a=23−3  ⟺  4a=20  ⟺  a=5-2a + 6a = 23 - 3 \iff 4a = 20 \iff a = 5

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡4(2x−3)=log⁡2(3−x)\log_4(2x - 3) = \log_2(3 - x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{2x−3>0  ⟹  x>323−x>0  ⟹  x<3  ⟹  x∈(32,3)\begin{cases} 2x - 3 > 0 \implies x > \dfrac{3}{2} \\[2mm] 3 - x > 0 \implies x < 3 \end{cases} \implies x \in \left(\frac{3}{2}, 3\right)
  • Schimbăm baza logaritmului din membrul stâng: log⁡4(2x−3)=log⁡22(2x−3)=12log⁡2(2x−3)\log_4(2x - 3) = \log_{2^2}(2x - 3) = \dfrac{1}{2} \log_2(2x - 3). Ecuația devine:
12log⁡2(2x−3)=log⁡2(3−x)  ⟺  log⁡2(2x−3)=2log⁡2(3−x)\frac{1}{2} \log_2(2x - 3) = \log_2(3 - x) \iff \log_2(2x - 3) = 2 \log_2(3 - x)
  • Aplicăm proprietatea puterii la logaritm: log⁡2(2x−3)=log⁡2((3−x)2)\log_2(2x - 3) = \log_2\big((3 - x)^2\big). Datorită injectivității funcției logaritmice, obținem:
2x−3=(3−x)2  ⟺  2x−3=x2−6x+9  ⟺  x2−8x+12=02x - 3 = (3 - x)^2 \iff 2x - 3 = x^2 - 6x + 9 \iff x^2 - 8x + 12 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−8)2−4⋅1⋅12=64−48=16\Delta = (-8)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 12 = 64 - 48 = 16 x1=8−42=2,x2=8+42=6x_1 = \frac{8 - 4}{2} = 2, \quad x_2 = \frac{8 + 4}{2} = 6
  • Verificăm apartenența la domeniul admisibil x∈(32,3)x \in \left(\dfrac{3}{2}, 3\right):
    • Pentru x=6x = 6: 6∉(32,3)6 \notin \left(\dfrac{3}{2}, 3\right), deci această valoare nu convine.
    • Pentru x=2x = 2: 2∈(32,3)2 \in \left(\dfrac{3}{2}, 3\right), soluție validă.

Așadar, unica soluție a ecuației este x=2x = 2.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca alegând un număr natural de două cifre, acesta să fie impar, cu cifre distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul tuturor numerelor naturale de două cifre:
{10,11,12,…,99}  ⟹  nr. cazuri posibile=99−10+1=90\{10, 11, 12, \dots, 99\} \implies \text{nr. cazuri posibile} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Un număr de două cifre este de forma ab‾\overline{ab}, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}.
  • Pentru ca numărul să fie impar, cifra unităților bb trebuie să fie impară:
b∈{1,3,5,7,9}  ⟹  5 valori posibileb \in \{1, 3, 5, 7, 9\} \implies 5 \text{ valori posibile}
  • Cifrele trebuie să fie distincte (a≠ba \neq b) și a≠0a \neq 0:
a∈{1,2,…,9}∖{b}  ⟹  9−1=8 valori posibile pentru aa \in \{1, 2, \dots, 9\} \setminus \{b\} \implies 9 - 1 = 8 \text{ valori posibile pentru } a
  • Conform regulii produsului, numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=5⋅8=40\text{nr. cazuri favorabile} = 5 \cdot 8 = 40
  • Probabilitatea cerută este:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=4090=49P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{40}{90} = \frac{4}{9}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(6,3)A(6, 3) și B(2,1)B(2, 1). Determinați ecuația mediatoarei segmentului [AB][AB]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mediatoarea segmentului [AB][AB] este perpendiculara pe segment dusă prin mijlocul acestuia. Determinăm coordonatele mijlocului MM al segmentului [AB][AB]:
xM=xA+xB2=6+22=4,yM=yA+yB2=3+12=2  ⟹  M(4,2)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{6 + 2}{2} = 4, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + 1}{2} = 2 \implies M(4, 2)

(2p)

  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=1−32−6=−2−4=12m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{1 - 3}{2 - 6} = \frac{-2}{-4} = \frac{1}{2}
  • Fie dd mediatoarea segmentului [AB][AB]. Deoarece d⊥ABd \perp AB, avem condiția de perpendicularitate md⋅mAB=−1m_d \cdot m_{AB} = -1:
md=−1mAB=−112=−2m_d = -\frac{1}{m_{AB}} = -\frac{1}{\frac{1}{2}} = -2
  • Scriem ecuația dreptei dd care trece prin punctul M(4,2)M(4, 2) și are panta md=−2m_d = -2:
y−yM=md(x−xM)  ⟺  y−2=−2(x−4)  ⟺  y−2=−2x+8  ⟺  y=−2x+10y - y_M = m_d(x - x_M) \iff y - 2 = -2(x - 4) \iff y - 2 = -2x + 8 \iff y = -2x + 10

sau, sub formă generală:

2x+y−10=02x + y - 10 = 0

(3p)


6. Știind că x∈(π2,π)x \in \left(\frac{\pi}{2}, \pi\right) și sin⁡x=1213\sin x = \frac{12}{13}, calculați tg x\text{tg } x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei:
sin⁡2x+cos⁡2x=1  ⟹  cos⁡2x=1−sin⁡2x=1−(1213)2=1−144169=25169\sin^2 x + \cos^2 x = 1 \implies \cos^2 x = 1 - \sin^2 x = 1 - \left(\frac{12}{13}\right)^2 = 1 - \frac{144}{169} = \frac{25}{169}

(2p)

  • Deoarece x∈(π2,π)x \in \left(\frac{\pi}{2}, \pi\right) (cadranul al II-lea), funcția cosinus ia valori strict negative (cos⁡x<0\cos x < 0):
cos⁡x=−25169=−513\cos x = -\sqrt{\frac{25}{169}} = -\frac{5}{13}
  • Calculăm tangenta unghiului xx:
tg x=sin⁡xcos⁡x=1213−513=−125\text{tg } x = \frac{\sin x}{\cos x} = \frac{\frac{12}{13}}{-\frac{5}{13}} = -\frac{12}{5}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x+11x2x−1)A(x) = \begin{pmatrix} x+1 & 1 \\ x^2 & x-1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(4)−I2)=−8\det(A(4) - I_2) = -8. (5p)

b) Determinați numărul real xx, știind că are loc egalitatea A(x)⋅A(2)−(x+2)A(x)=I2A(x) \cdot A(2) - (x+2)A(x) = I_2. (5p)

c) Calculați A(1)+A(2)+A(3)+⋯+A(9)A(1) + A(2) + A(3) + \dots + A(9). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru x=4x = 4, determinăm matricea A(4)A(4):
A(4)=(4+11424−1)=(51163)A(4) = \begin{pmatrix} 4+1 & 1 \\ 4^2 & 4-1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ 16 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea A(4)−I2A(4) - I_2:
A(4)−I2=(51163)−(1001)=(41162)A(4) - I_2 = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ 16 & 3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 16 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(4)−I2)=∣41162∣=4⋅2−16⋅1=8−16=−8\det(A(4) - I_2) = \begin{vmatrix} 4 & 1 \\ 16 & 2 \end{vmatrix} = 4 \cdot 2 - 16 \cdot 1 = 8 - 16 = -8

(3p)


b)

  • Pentru x=2x = 2, matricea A(2)A(2) este:
A(2)=(3141)A(2) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 4 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(x)⋅A(2)A(x) \cdot A(2):
A(x)⋅A(2)=(x+11x2x−1)(3141)=(3(x+1)+4(x+1)+13x2+4(x−1)x2+(x−1))=(3x+7x+23x2+4x−4x2+x−1)A(x) \cdot A(2) = \begin{pmatrix} x+1 & 1 \\ x^2 & x-1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 4 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3(x+1) + 4 & (x+1) + 1 \\ 3x^2 + 4(x-1) & x^2 + (x-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x + 7 & x + 2 \\ 3x^2 + 4x - 4 & x^2 + x - 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea (x+2)A(x)(x+2)A(x):
(x+2)A(x)=(x+2)(x+11x2x−1)=((x+2)(x+1)x+2x2(x+2)(x+2)(x−1))=(x2+3x+2x+2x3+2x2x2+x−2)(x+2)A(x) = (x+2)\begin{pmatrix} x+1 & 1 \\ x^2 & x-1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (x+2)(x+1) & x+2 \\ x^2(x+2) & (x+2)(x-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 + 3x + 2 & x + 2 \\ x^3 + 2x^2 & x^2 + x - 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Efectuăm scăderea A(x)⋅A(2)−(x+2)A(x)A(x) \cdot A(2) - (x+2)A(x):
A(x)⋅A(2)−(x+2)A(x)=((3x+7)−(x2+3x+2)(x+2)−(x+2)(3x2+4x−4)−(x3+2x2)(x2+x−1)−(x2+x−2))=(5−x20−x3+x2+4x−41)A(x) \cdot A(2) - (x+2)A(x) = \begin{pmatrix} (3x+7) - (x^2+3x+2) & (x+2) - (x+2) \\ (3x^2+4x-4) - (x^3+2x^2) & (x^2+x-1) - (x^2+x-2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 - x^2 & 0 \\ -x^3 + x^2 + 4x - 4 & 1 \end{pmatrix}
  • Egalăm cu matricea unitate I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}:
(5−x20−x3+x2+4x−41)=(1001)\begin{pmatrix} 5 - x^2 & 0 \\ -x^3 + x^2 + 4x - 4 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

Obținem sistemul de ecuații:

{5−x2=1−x3+x2+4x−4=0\begin{cases} 5 - x^2 = 1 \\ -x^3 + x^2 + 4x - 4 = 0 \end{cases}
  • Din prima ecuație rezultă:
x2=4  ⟹  x∈{−2,2}x^2 = 4 \implies x \in \{-2, 2\}
  • Descompunem a doua ecuație prin factor comun:
−x2(x−1)+4(x−1)=0  ⟺  (4−x2)(x−1)=0-x^2(x - 1) + 4(x - 1) = 0 \iff (4 - x^2)(x - 1) = 0

Soluțiile acestei ecuații sunt x∈{−2,1,2}x \in \{-2, 1, 2\}.

  • Intersecția soluțiilor celor două ecuații este:
x∈{−2,2}x \in \{-2, 2\}

Ambele valori verifică egalitatea matriceală.

(3p)


c)

  • Exprimăm suma matricelor pe componente:
∑k=19A(k)=A(1)+A(2)+⋯+A(9)=(∑k=19(k+1)∑k=191∑k=19k2∑k=19(k−1))\sum_{k=1}^9 A(k) = A(1) + A(2) + \dots + A(9) = \begin{pmatrix} \sum_{k=1}^9 (k+1) & \sum_{k=1}^9 1 \\ \sum_{k=1}^9 k^2 & \sum_{k=1}^9 (k-1) \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm fiecare sumă în parte:
    • Elementul (1,2)(1, 2):
∑k=191=9⋅1=9\sum_{k=1}^9 1 = 9 \cdot 1 = 9
  • Elementul (1,1)(1, 1):
∑k=19(k+1)=2+3+4+⋯+10=10⋅112−1=55−1=54\sum_{k=1}^9 (k+1) = 2 + 3 + 4 + \dots + 10 = \frac{10 \cdot 11}{2} - 1 = 55 - 1 = 54
  • Elementul (2,2)(2, 2):
∑k=19(k−1)=0+1+2+⋯+8=8⋅92=36\sum_{k=1}^9 (k-1) = 0 + 1 + 2 + \dots + 8 = \frac{8 \cdot 9}{2} = 36
  • Elementul (2,1)(2, 1): folosim formula sumei pătratelor primelor nn numere naturale nenule, ∑k=1nk2=n(n+1)(2n+1)6\sum_{k=1}^n k^2 = \dfrac{n(n+1)(2n+1)}{6}, pentru n=9n = 9:
∑k=19k2=9⋅(9+1)⋅(2⋅9+1)6=9⋅10⋅196=90⋅196=15⋅19=285\sum_{k=1}^9 k^2 = \frac{9 \cdot (9+1) \cdot (2 \cdot 9 + 1)}{6} = \frac{9 \cdot 10 \cdot 19}{6} = \frac{90 \cdot 19}{6} = 15 \cdot 19 = 285
  • Așadar, matricea sumă este:
A(1)+A(2)+A(3)+⋯+A(9)=(54928536)A(1) + A(2) + A(3) + \dots + A(9) = \begin{pmatrix} 54 & 9 \\ 285 & 36 \end{pmatrix}

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și comutativă x∗y=2xy−10x−10y+55x * y = 2xy - 10x - 10y + 55.

a) Arătați că x∗y=2(x−5)(y−5)+5x * y = 2(x - 5)(y - 5) + 5, pentru orice xx și yy numere reale. (5p)

b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați numerele naturale mm și nn pentru care m∗n=11m * n = 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pornim de la expresia din enunț și grupăm convenabil termenii:
x∗y=2xy−10x−10y+55=2x(y−5)−10y+50+5x * y = 2xy - 10x - 10y + 55 = 2x(y - 5) - 10y + 50 + 5 x∗y=2x(y−5)−10(y−5)+5x * y = 2x(y - 5) - 10(y - 5) + 5

(3p)

  • Dăm factor comun pe (y−5)(y - 5):
x∗y=(2x−10)(y−5)+5=2(x−5)(y−5)+5x * y = (2x - 10)(y - 5) + 5 = 2(x - 5)(y - 5) + 5

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


b)

  • Un număr real ee este element neutru al legii „∗*” dacă și numai dacă:
x∗e=e∗x=x,∀x∈Rx * e = e * x = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Deoarece legea este comutativă, este suficient să rezolvăm ecuația x∗e=xx * e = x:
2(x−5)(e−5)+5=x  ⟺  2(x−5)(e−5)−(x−5)=02(x - 5)(e - 5) + 5 = x \iff 2(x - 5)(e - 5) - (x - 5) = 0 (x−5)[2(e−5)−1]=0  ⟺  (x−5)(2e−11)=0(x - 5)[2(e - 5) - 1] = 0 \iff (x - 5)(2e - 11) = 0

(2p)

  • Egalitatea trebuie să fie adevărată pentru orice număr real xx, ceea ce impune:
2e−11=0  ⟺  2e=11  ⟺  e=1122e - 11 = 0 \iff 2e = 11 \iff e = \frac{11}{2}
  • Deoarece 112∈R\dfrac{11}{2} \in \mathbb{R} și legea este comutativă, avem x∗112=112∗x=xx * \dfrac{11}{2} = \dfrac{11}{2} * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Prin urmare, elementul neutru este e=112e = \dfrac{11}{2}.

(3p)


c)

  • Folosind forma restrânsă a legii demonstrată la punctul a), ecuația m∗n=11m * n = 11 devine:
2(m−5)(n−5)+5=11  ⟺  2(m−5)(n−5)=6  ⟺  (m−5)(n−5)=32(m - 5)(n - 5) + 5 = 11 \iff 2(m - 5)(n - 5) = 6 \iff (m - 5)(n - 5) = 3

(2p)

  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, factorii m−5m - 5 și n−5n - 5 sunt numere întregi și sunt divizori ai lui 3 în mulțimea Z\mathbb{Z}.
  • Divizorii întregi ai lui 3 sunt: {−3,−1,1,3}\{-3, -1, 1, 3\}. Obținem astfel 4 sisteme posibile:
  1. {m−5=1n−5=3  ⟹  {m=6n=8∈N×N\begin{cases} m - 5 = 1 \\ n - 5 = 3 \end{cases} \implies \begin{cases} m = 6 \\ n = 8 \end{cases} \in \mathbb{N} \times \mathbb{N}
  2. {m−5=3n−5=1  ⟹  {m=8n=6∈N×N\begin{cases} m - 5 = 3 \\ n - 5 = 1 \end{cases} \implies \begin{cases} m = 8 \\ n = 6 \end{cases} \in \mathbb{N} \times \mathbb{N}
  3. {m−5=−1n−5=−3  ⟹  {m=4n=2∈N×N\begin{cases} m - 5 = -1 \\ n - 5 = -3 \end{cases} \implies \begin{cases} m = 4 \\ n = 2 \end{cases} \in \mathbb{N} \times \mathbb{N}
  4. {m−5=−3n−5=−1  ⟹  {m=2n=4∈N×N\begin{cases} m - 5 = -3 \\ n - 5 = -1 \end{cases} \implies \begin{cases} m = 2 \\ n = 4 \end{cases} \in \mathbb{N} \times \mathbb{N}
  • Toate valorile găsite sunt numere naturale, deci perechile (m,n)(m, n) sunt:
(m,n)∈{(6,8),(8,6),(4,2),(2,4)}(m, n) \in \{(6, 8), (8, 6), (4, 2), (2, 4)\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1x2+x+1f(x) = \dfrac{x+1}{\sqrt{x^2+x+1}}.

a) Arătați că f′(x)=1−x2(x2+x+1)x2+x+1f'(x) = \dfrac{1-x}{2(x^2+x+1)\sqrt{x^2+x+1}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați imaginea funcției ff. (5p)

c) Arătați că 0<f(x)+f(2−x)≤4330 < f(x) + f(2 - x) \le \dfrac{4\sqrt{3}}{3}, pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, numitorul fiind strict pozitiv deoarece discriminantul trinomului este Δ=12−4=−3<0  ⟹  x2+x+1>0\Delta = 1^2 - 4 = -3 < 0 \implies x^2 + x + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x+1)′⋅x2+x+1−(x+1)⋅(x2+x+1)′(x2+x+1)2f'(x) = \frac{(x+1)' \cdot \sqrt{x^2+x+1} - (x+1) \cdot \left(\sqrt{x^2+x+1}\right)'}{\left(\sqrt{x^2+x+1}\right)^2}
  • Calculăm derivata numitorului: (x2+x+1)′=(x2+x+1)′2x2+x+1=2x+12x2+x+1\left(\sqrt{x^2+x+1}\right)' = \dfrac{(x^2+x+1)'}{2\sqrt{x^2+x+1}} = \dfrac{2x+1}{2\sqrt{x^2+x+1}}.
  • Înlocuim în expresia derivatei:
f′(x)=1⋅x2+x+1−(x+1)⋅2x+12x2+x+1x2+x+1f'(x) = \frac{1 \cdot \sqrt{x^2+x+1} - (x+1) \cdot \dfrac{2x+1}{2\sqrt{x^2+x+1}}}{x^2+x+1}

(2p)

  • Aducem la numitor comun la numărător:
f′(x)=2(x2+x+1)−(x+1)(2x+1)2x2+x+1x2+x+1=2x2+2x+2−(2x2+3x+1)2(x2+x+1)x2+x+1f'(x) = \frac{\dfrac{2(x^2+x+1) - (x+1)(2x+1)}{2\sqrt{x^2+x+1}}}{x^2+x+1} = \frac{2x^2 + 2x + 2 - (2x^2 + 3x + 1)}{2(x^2+x+1)\sqrt{x^2+x+1}} f′(x)=2x2+2x+2−2x2−3x−12(x2+x+1)x2+x+1=1−x2(x2+x+1)x2+x+1f'(x) = \frac{2x^2 + 2x + 2 - 2x^2 - 3x - 1}{2(x^2+x+1)\sqrt{x^2+x+1}} = \frac{1 - x}{2(x^2+x+1)\sqrt{x^2+x+1}}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3p)


b)

  • Studiind semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • Numitorul 2(x2+x+1)x2+x+1>02(x^2+x+1)\sqrt{x^2+x+1} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Semnul lui f′(x)f'(x) este dat de numărătorul 1−x1 - x:
      • f′(x)=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff x = 1
      • Pentru x<1x < 1: f′(x)>0f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (−∞,1](-\infty, 1]
      • Pentru x>1x > 1: f′(x)<0f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty)
  • Punctul x=1x = 1 este punct de maxim global al funcției, iar valoarea maximă este:
f(1)=1+112+1+1=23=233f(1) = \frac{1+1}{\sqrt{1^2+1+1}} = \frac{2}{\sqrt{3}} = \frac{2\sqrt{3}}{3}

(2p)

  • Calculăm limitele la capetele domeniului de definiție:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x+1x2(1+1x+1x2)=lim⁡x→−∞x(1+1x)∣x∣1+1x+1x2\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x+1}{\sqrt{x^2\left(1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)}} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x\left(1 + \frac{1}{x}\right)}{|x|\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}}

Deoarece x<0x < 0, avem ∣x∣=−x|x| = -x:

lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x(1+1x)−x1+1x+1x2=lim⁡x→−∞−1+1x1+1x+1x2=−11=−1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x\left(1 + \frac{1}{x}\right)}{-x\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}} = \lim_{x \to -\infty} -\frac{1 + \frac{1}{x}}{\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}} = -\frac{1}{1} = -1

Similar, pentru x→+∞x \to +\infty, unde ∣x∣=x|x| = x:

lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x(1+1x)x1+1x+1x2=lim⁡x→+∞1+1x1+1x+1x2=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(1 + \frac{1}{x}\right)}{x\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1 + \frac{1}{x}}{\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}} = 1
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}. Conform proprietății lui Darboux (teorema valorilor intermediare), imaginea funcției este:
Im f=(−1,233]\text{Im } f = \left(-1, \frac{2\sqrt{3}}{3}\right]

(3p)


c)

  • Fie x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty).
  • Deoarece ff este strict descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty), pentru orice x≥1x \ge 1 avem:
lim⁡t→+∞f(t)<f(x)≤f(1)  ⟹  1<f(x)≤233\lim_{t \to +\infty} f(t) < f(x) \le f(1) \implies 1 < f(x) \le \frac{2\sqrt{3}}{3}
  • Pentru variabila 2−x2 - x, dacă x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), atunci:
x≥1  ⟹  −x≤−1  ⟹  2−x≤1  ⟹  2−x∈(−∞,1]x \ge 1 \implies -x \le -1 \implies 2 - x \le 1 \implies 2 - x \in (-\infty, 1]
  • Deoarece ff este strict crescătoare pe (−∞,1](-\infty, 1], avem:
lim⁡t→−∞f(t)<f(2−x)≤f(1)  ⟹  −1<f(2−x)≤233\lim_{t \to -\infty} f(t) < f(2 - x) \le f(1) \implies -1 < f(2 - x) \le \frac{2\sqrt{3}}{3}

(2p)

  • Însumând cele două inegalități:
    • Pentru marginea superioară:
f(x)≤233șif(2−x)≤233  ⟹  f(x)+f(2−x)≤233+233=433f(x) \le \frac{2\sqrt{3}}{3} \quad \text{și} \quad f(2 - x) \le \frac{2\sqrt{3}}{3} \implies f(x) + f(2 - x) \le \frac{2\sqrt{3}}{3} + \frac{2\sqrt{3}}{3} = \frac{4\sqrt{3}}{3}
  • Pentru marginea inferioară:
f(x)>1șif(2−x)>−1  ⟹  f(x)+f(2−x)>1+(−1)=0f(x) > 1 \quad \text{și} \quad f(2 - x) > -1 \implies f(x) + f(2 - x) > 1 + (-1) = 0
  • Combinând cele două rezultate, obținem:
0<f(x)+f(2−x)≤4330 < f(x) + f(2 - x) \le \frac{4\sqrt{3}}{3}

pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(2−x)exf(x) = (2 - x)e^x.

a) Arătați că ∫01f(x)ex dx=32\displaystyle \int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \frac{3}{2}. (5p)

b) Arătați că ∫0ln⁡2f(x) dx=3−2ln⁡2\displaystyle \int_0^{\ln 2} f(x) \, dx = 3 - 2\ln 2. (5p)

c) Determinați numărul real aa astfel încât ∫12f(x)x(ex+3x2) dx=ln⁡(a+4ea+e2)\displaystyle \int_1^2 \frac{f(x)}{x(e^x + 3x^2)} \, dx = \ln\left(\frac{a + 4e}{a + e^2}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrală:
f(x)ex=(2−x)exex=2−x\frac{f(x)}{e^x} = \frac{(2 - x)e^x}{e^x} = 2 - x ∫01f(x)ex dx=∫01(2−x) dx\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^1 (2 - x) \, dx

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01(2−x) dx=[2x−x22]01=(2⋅1−122)−0=2−12=32\int_0^1 (2 - x) \, dx = \left[ 2x - \frac{x^2}{2} \right]_0^1 = \left( 2 \cdot 1 - \frac{1^2}{2} \right) - 0 = 2 - \frac{1}{2} = \frac{3}{2}

(2p)


b)

  • Calculăm primitiva ∫f(x) dx=∫(2−x)ex dx\displaystyle \int f(x) \, dx = \int (2 - x)e^x \, dx folosind metoda integrării prin părți:
    • Alegem u(x)=2−x  ⟹  u′(x)=−1u(x) = 2 - x \implies u'(x) = -1
    • Alegem v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x
∫(2−x)ex dx=(2−x)ex−∫(−1)ex dx=(2−x)ex+ex+C=(3−x)ex+C\int (2 - x)e^x \, dx = (2 - x)e^x - \int (-1)e^x \, dx = (2 - x)e^x + e^x + \mathcal{C} = (3 - x)e^x + \mathcal{C}

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton între limitele 00 și ln⁡2\ln 2:
∫0ln⁡2f(x) dx=[(3−x)ex]0ln⁡2=(3−ln⁡2)eln⁡2−(3−0)e0\int_0^{\ln 2} f(x) \, dx = \left[ (3 - x)e^x \right]_0^{\ln 2} = (3 - \ln 2)e^{\ln 2} - (3 - 0)e^0
  • Deoarece eln⁡2=2e^{\ln 2} = 2 și e0=1e^0 = 1, obținem:
(3−ln⁡2)⋅2−3⋅1=6−2ln⁡2−3=3−2ln⁡2(3 - \ln 2) \cdot 2 - 3 \cdot 1 = 6 - 2\ln 2 - 3 = 3 - 2\ln 2

(2p)


c)

  • Înlocuim f(x)=(2−x)exf(x) = (2 - x)e^x în integrand. Pentru x∈[1,2]x \in [1, 2], numitorul x(ex+3x2)x(e^x + 3x^2) este strict pozitiv.
  • Descompunem numărătorul (2−x)ex(2 - x)e^x astfel încât să punem în evidență derivata numitorului:
(2−x)ex=2ex−xex=2(ex+3x2)−6x2−xex=2(ex+3x2)−x(ex+6x)(2 - x)e^x = 2e^x - xe^x = 2(e^x + 3x^2) - 6x^2 - xe^x = 2(e^x + 3x^2) - x(e^x + 6x)
  • Împărțind prin numitorul x(ex+3x2)x(e^x + 3x^2), obținem:
f(x)x(ex+3x2)=2(ex+3x2)−x(ex+6x)x(ex+3x2)=2x−ex+6xex+3x2\frac{f(x)}{x(e^x + 3x^2)} = \frac{2(e^x + 3x^2) - x(e^x + 6x)}{x(e^x + 3x^2)} = \frac{2}{x} - \frac{e^x + 6x}{e^x + 3x^2}
  • Observăm că (ex+3x2)′=ex+6x(e^x + 3x^2)' = e^x + 6x, așadar a doua fracție este de forma g′(x)g(x)\dfrac{g'(x)}{g(x)}:
∫f(x)x(ex+3x2) dx=∫2x dx−∫(ex+3x2)′ex+3x2 dx=2ln⁡x−ln⁡(ex+3x2)+C\int \frac{f(x)}{x(e^x + 3x^2)} \, dx = \int \frac{2}{x} \, dx - \int \frac{(e^x + 3x^2)'}{e^x + 3x^2} \, dx = 2\ln x - \ln(e^x + 3x^2) + \mathcal{C} =ln⁡(x2)−ln⁡(ex+3x2)+C=ln⁡(x2ex+3x2)+C= \ln(x^2) - \ln(e^x + 3x^2) + \mathcal{C} = \ln\left( \frac{x^2}{e^x + 3x^2} \right) + \mathcal{C}

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton pe intervalul [1,2][1, 2]:
∫12f(x)x(ex+3x2) dx=[ln⁡(x2ex+3x2)]12=ln⁡(22e2+3⋅22)−ln⁡(12e1+3⋅12)\int_1^2 \frac{f(x)}{x(e^x + 3x^2)} \, dx = \left[ \ln\left( \frac{x^2}{e^x + 3x^2} \right) \right]_1^2 = \ln\left( \frac{2^2}{e^2 + 3 \cdot 2^2} \right) - \ln\left( \frac{1^2}{e^1 + 3 \cdot 1^2} \right) =ln⁡(4e2+12)−ln⁡(1e+3)=ln⁡(4(e+3)e2+12)=ln⁡(4e+12e2+12)=ln⁡(12+4e12+e2)= \ln\left( \frac{4}{e^2 + 12} \right) - \ln\left( \frac{1}{e + 3} \right) = \ln\left( \frac{4(e + 3)}{e^2 + 12} \right) = \ln\left( \frac{4e + 12}{e^2 + 12} \right) = \ln\left( \frac{12 + 4e}{12 + e^2} \right)
  • Comparând cu membrul drept din enunț, ln⁡(a+4ea+e2)\ln\left( \dfrac{a + 4e}{a + e^2} \right), deducem:
a+4ea+e2=12+4e12+e2  ⟹  a=12\frac{a + 4e}{a + e^2} = \frac{12 + 4e}{12 + e^2} \implies a = 12

(2p)