BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea Iunie (Vară)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a1a_1 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, în care a2=8a_2 = 8 și a3=12a_3 = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie aritmetică, rația rr este diferența a doi termeni consecutivi:
r=a3−a2=12−8=4r = a_3 - a_2 = 12 - 8 = 4

(3p)

  • Aflăm primul termen folosind formula a2=a1+ra_2 = a_1 + r:
a1=a2−r=8−4=4a_1 = a_2 - r = 8 - 4 = 4

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−2f(x) = 3x - 2. Determinați numărul real mm pentru care f(m)=mf(m) = m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valoarea funcției în punctul mm:
f(m)=3m−2f(m) = 3m - 2

(2p)

  • Egalăm cu mm și rezolvăm ecuația de gradul I obținută:
3m−2=m  ⟺  3m−m=2  ⟺  2m=2  ⟹  m=13m - 2 = m \iff 3m - m = 2 \iff 2m = 2 \implies m = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡6(9−x2)=log⁡65\log_6(9 - x^2) = \log_6 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a logaritmului (argumentul strict pozitiv):
9−x2>0  ⟺  x2<9  ⟺  x∈(−3,3)9 - x^2 > 0 \iff x^2 < 9 \iff x \in (-3, 3)
  • Datorită injectivității funcției logaritmice cu baza 66, egalăm argumentele:
9−x2=5  ⟺  x2=9−5  ⟺  x2−4=09 - x^2 = 5 \iff x^2 = 9 - 5 \iff x^2 - 4 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația:
x2=4  ⟹  x1=−2,x2=2x^2 = 4 \implies x_1 = -2, \quad x_2 = 2

Ambele soluții aparțin intervalului de existență (−3,3)(-3, 3), deci convin. Mulțimea soluțiilor este S={−2,2}S = \{-2, 2\}.

(3p)


4. Se consideră mulțimea A={0,1,2,…,9}A = \{0, 1, 2, \dots, 9\}. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea AA, numărul 2n+1\sqrt{2n + 1} să aparțină mulțimii AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține cifrele de la 00 la 99, având în total 1010 elemente:
numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Căutăm valorile n∈An \in A pentru care 2n+1∈A\sqrt{2n + 1} \in A. Pentru ca radicalul să fie număr natural, cantitatea de sub radical 2n+12n + 1 trebuie să fie un pătrat perfect impar:
    • Pentru n=0  ⟹  2(0)+1=1=1∈An = 0 \implies \sqrt{2(0) + 1} = \sqrt{1} = 1 \in A (convine);
    • Pentru n=1  ⟹  2(1)+1=3∉Nn = 1 \implies \sqrt{2(1) + 1} = \sqrt{3} \notin \mathbb{N};
    • Pentru n=2  ⟹  2(2)+1=5∉Nn = 2 \implies \sqrt{2(2) + 1} = \sqrt{5} \notin \mathbb{N};
    • Pentru n=3  ⟹  2(3)+1=7∉Nn = 3 \implies \sqrt{2(3) + 1} = \sqrt{7} \notin \mathbb{N};
    • Pentru n=4  ⟹  2(4)+1=9=3∈An = 4 \implies \sqrt{2(4) + 1} = \sqrt{9} = 3 \in A (convine);
    • Pentru n=5  ⟹  2(5)+1=11∉Nn = 5 \implies \sqrt{2(5) + 1} = \sqrt{11} \notin \mathbb{N};
    • Pentru n=6  ⟹  2(6)+1=13∉Nn = 6 \implies \sqrt{2(6) + 1} = \sqrt{13} \notin \mathbb{N};
    • Pentru n=7  ⟹  2(7)+1=15∉Nn = 7 \implies \sqrt{2(7) + 1} = \sqrt{15} \notin \mathbb{N};
    • Pentru n=8  ⟹  2(8)+1=17∉Nn = 8 \implies \sqrt{2(8) + 1} = \sqrt{17} \notin \mathbb{N};
    • Pentru n=9  ⟹  2(9)+1=19∉Nn = 9 \implies \sqrt{2(9) + 1} = \sqrt{19} \notin \mathbb{N}.

Numerele favorabile sunt n=0n = 0 și n=4n = 4, deci sunt 22 cazuri favorabile.

Calculăm probabilitatea:

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=210=15p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,0)A(1, 0), B(4,4)B(4, 4) și C(5,2)C(5, 2). Arătați că triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei ACAC:
mAC=yC−yAxC−xA=2−05−1=24=12m_{AC} = \frac{y_C - y_A}{x_C - x_A} = \frac{2 - 0}{5 - 1} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

(2p)

  • Calculăm panta dreptei BCBC:
mBC=yC−yBxC−xB=2−45−4=−21=−2m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{2 - 4}{5 - 4} = \frac{-2}{1} = -2

Verificăm condiția de perpendicularitate a două drepte prin produsul pantelor:

mAC⋅mBC=12⋅(−2)=−1  ⟹  AC⊥BCm_{AC} \cdot m_{BC} = \frac{1}{2} \cdot (-2) = -1 \implies AC \perp BC

Așadar, triunghiul ABCABC este dreptunghic în vârful CC.

(3p)

Metodă alternativă (Reciproca Teoremei lui Pitagora):

Calculăm pătratele lungimilor laturilor:

AC2=(5−1)2+(2−0)2=42+22=16+4=20AC^2 = (5 - 1)^2 + (2 - 0)^2 = 4^2 + 2^2 = 16 + 4 = 20 BC2=(5−4)2+(2−4)2=12+(−2)2=1+4=5BC^2 = (5 - 4)^2 + (2 - 4)^2 = 1^2 + (-2)^2 = 1 + 4 = 5 AB2=(4−1)2+(4−0)2=32+42=9+16=25AB^2 = (4 - 1)^2 + (4 - 0)^2 = 3^2 + 4^2 = 9 + 16 = 25

Cum AC2+BC2=20+5=25=AB2AC^2 + BC^2 = 20 + 5 = 25 = AB^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC.


6. Se consideră expresia E(x)=2sin⁡x⋅cos⁡x2+(sin⁡3x4)2E(x) = 2\sin x \cdot \cos\frac{x}{2} + \left(\sin\frac{3x}{4}\right)^2. Arătați că E(π3)=2E\left(\frac{\pi}{3}\right) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x=π3x = \frac{\pi}{3}, calculăm valorile funcțiilor trigonometrice componente:
sin⁡π3=32\sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2} cos⁡(12⋅π3)=cos⁡π6=32\cos\left(\frac{1}{2} \cdot \frac{\pi}{3}\right) = \cos\frac{\pi}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2} sin⁡(34⋅π3)=sin⁡π4=22\sin\left(\frac{3}{4} \cdot \frac{\pi}{3}\right) = \sin\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia E(π3)E\left(\frac{\pi}{3}\right):
E(π3)=2⋅32⋅32+(22)2E\left(\frac{\pi}{3}\right) = 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} + \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 E(π3)=2⋅34+24=64+24=84=2E\left(\frac{\pi}{3}\right) = 2 \cdot \frac{3}{4} + \frac{2}{4} = \frac{6}{4} + \frac{2}{4} = \frac{8}{4} = 2

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(1004)A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} și B(a)=(aa+1a−34a−1)B(a) = \begin{pmatrix} a & a + 1 \\ a - 3 & 4a - 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(B(1))=7\det(B(1)) = 7. (5p)

b) Arătați că B(2)−B(0)⋅B(1)=4AB(2) - B(0) \cdot B(1) = 4A. (5p)

c) Determinați numerele reale aa pentru care matricea C(a)=B(a)−aAC(a) = B(a) - aA nu este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei B(1)B(1)
  • Înlocuim a=1a = 1 în matricea B(a)B(a):
B(1)=(11+11−34(1)−1)=(12−23)B(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 + 1 \\ 1 - 3 & 4(1) - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 3 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul:

det⁡(B(1))=∣12−23∣=1⋅3−2⋅(−2)\det(B(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot 3 - 2 \cdot (-2)

(3p)

  • Efectuăm operațiile:
det⁡(B(1))=3−(−4)=3+4=7\det(B(1)) = 3 - (-4) = 3 + 4 = 7

(2p)

b) Verificarea egalității B(2)−B(0)⋅B(1)=4AB(2) - B(0) \cdot B(1) = 4A
  • Scriem matricele B(2)B(2) și B(0)B(0):
B(2)=(22+12−34(2)−1)=(23−17)B(2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 + 1 \\ 2 - 3 & 4(2) - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -1 & 7 \end{pmatrix} B(0)=(00+10−34(0)−1)=(01−3−1)B(0) = \begin{pmatrix} 0 & 0 + 1 \\ 0 - 3 & 4(0) - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -3 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(0)⋅B(1)B(0) \cdot B(1):
B(0)⋅B(1)=(01−3−1)(12−23)=(0⋅1+1⋅(−2)0⋅2+1⋅3−3⋅1+(−1)⋅(−2)−3⋅2+(−1)⋅3)=(−23−1−9)B(0) \cdot B(1) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -3 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) & 0 \cdot 2 + 1 \cdot 3 \\ -3 \cdot 1 + (-1) \cdot (-2) & -3 \cdot 2 + (-1) \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 3 \\ -1 & -9 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm diferența B(2)−B(0)⋅B(1)B(2) - B(0) \cdot B(1):
B(2)−B(0)⋅B(1)=(23−17)−(−23−1−9)=(2−(−2)3−3−1−(−1)7−(−9))=(40016)B(2) - B(0) \cdot B(1) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -1 & 7 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} -2 & 3 \\ -1 & -9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - (-2) & 3 - 3 \\ -1 - (-1) & 7 - (-9) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix}

Cum 4A=4(1004)=(40016)4A = 4 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix}, egalitatea este demonstrată:

B(2)−B(0)⋅B(1)=4AB(2) - B(0) \cdot B(1) = 4A

(2p)

c) Determinarea valorilor parametrului aa pentru care C(a)C(a) nu este inversabilă
  • Scriem matricea aAaA și determinăm matricea C(a)C(a):
aA=a(1004)=(a004a)aA = a \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & 4a \end{pmatrix} C(a)=B(a)−aA=(aa+1a−34a−1)−(a004a)=(a−aa+1−0a−3−04a−1−4a)=(0a+1a−3−1)C(a) = B(a) - aA = \begin{pmatrix} a & a + 1 \\ a - 3 & 4a - 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & 4a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a - a & a + 1 - 0 \\ a - 3 - 0 & 4a - 1 - 4a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & a + 1 \\ a - 3 & -1 \end{pmatrix}
  • O matrice pătratică nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nul. Calculăm det⁡(C(a))\det(C(a)):
det⁡(C(a))=∣0a+1a−3−1∣=0⋅(−1)−(a+1)(a−3)=−(a+1)(a−3)\det(C(a)) = \begin{vmatrix} 0 & a + 1 \\ a - 3 & -1 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-1) - (a + 1)(a - 3) = -(a + 1)(a - 3)

(3p)

  • Impunem condiția de neinversabilitate:
det⁡(C(a))=0  ⟺  −(a+1)(a−3)=0\det(C(a)) = 0 \iff -(a + 1)(a - 3) = 0

De aici obținem:

a+1=0  ⟹  a=−1a + 1 = 0 \implies a = -1

sau

a−3=0  ⟹  a=3a - 3 = 0 \implies a = 3

Numerele reale căutate sunt a=−1a = -1 și a=3a = 3.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−2x−3y+6x * y = xy - 2x - 3y + 6.

a) Arătați că 2∗2=02 * 2 = 0. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x∗6=xx * 6 = x. (5p)

c) Determinați mulțimea numerelor reale xx pentru care x∗(2∗x)≥2x * (2 * x) \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compoziției 2∗22 * 2
  • Aplicăm direct legea de compoziție pentru x=2x = 2 și y=2y = 2:
2∗2=2⋅2−2⋅2−3⋅2+62 * 2 = 2 \cdot 2 - 2 \cdot 2 - 3 \cdot 2 + 6

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
2∗2=4−4−6+6=02 * 2 = 4 - 4 - 6 + 6 = 0

(2p)

b) Rezolvarea ecuației x∗6=xx * 6 = x
  • Înlocuim y=6y = 6 în expresia legii:
x∗6=x⋅6−2x−3⋅6+6=6x−2x−18+6=4x−12x * 6 = x \cdot 6 - 2x - 3 \cdot 6 + 6 = 6x - 2x - 18 + 6 = 4x - 12

(3p)

  • Ecuația devine:
4x−12=x  ⟺  4x−x=12  ⟺  3x=12  ⟹  x=44x - 12 = x \iff 4x - x = 12 \iff 3x = 12 \implies x = 4

(2p)

c) Rezolvarea inecuației x∗(2∗x)≥2x * (2 * x) \ge 2
  • Observăm că legea de compoziție se poate factoriza prin grupare:
x∗y=x(y−2)−3(y−2)=(x−3)(y−2)x * y = x(y - 2) - 3(y - 2) = (x - 3)(y - 2)
  • Calculăm mai întâi 2∗x2 * x:
2∗x=(2−3)(x−2)=−1⋅(x−2)=2−x2 * x = (2 - 3)(x - 2) = -1 \cdot (x - 2) = 2 - x
  • Calculăm acum x∗(2∗x)=x∗(2−x)x * (2 * x) = x * (2 - x):
x∗(2−x)=(x−3)((2−x)−2)=(x−3)(−x)=−x2+3xx * (2 - x) = (x - 3)((2 - x) - 2) = (x - 3)(-x) = -x^2 + 3x

(2p)

  • Inecuația x∗(2∗x)≥2x * (2 * x) \ge 2 se rescrie:
−x2+3x≥2  ⟺  −x2+3x−2≥0  ⟺  x2−3x+2≤0-x^2 + 3x \ge 2 \iff -x^2 + 3x - 2 \ge 0 \iff x^2 - 3x + 2 \le 0

Rădăcinile trinomului x2−3x+2=0x^2 - 3x + 2 = 0 sunt:

Δ=(−3)2−4(1)(2)=9−8=1  ⟹  x1=3−12=1,x2=3+12=2\Delta = (-3)^2 - 4(1)(2) = 9 - 8 = 1 \implies x_1 = \frac{3 - 1}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{3 + 1}{2} = 2

Deoarece coeficientul lui x2x^2 este 1>01 > 0, trinomul este mai mic sau egal cu 0 între rădăcini. Așadar:

x∈[1,2]x \in [1, 2]

Mulțimea cerută a numerelor reale este intervalul [1,2][1, 2].

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2xx2+x+4f(x) = \frac{2x}{x^2 + x + 4}.

a) Arătați că f′(x)=2(4−x2)(x2+x+4)2f'(x) = \frac{2(4 - x^2)}{(x^2 + x + 4)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că f(x)−f(4−x)≤1f(x) - f(4 - x) \le 1, pentru orice x∈[4,+∞)x \in [4, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Numitorul x2+x+4>0x^2 + x + 4 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R} deoarece discriminantul este Δ=12−4(1)(4)=−15<0\Delta = 1^2 - 4(1)(4) = -15 < 0. Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}.

Aplicăm regula de derivare a câtului:

f′(x)=(2x)′(x2+x+4)−2x(x2+x+4)′(x2+x+4)2=2(x2+x+4)−2x(2x+1)(x2+x+4)2f'(x) = \frac{(2x)'(x^2 + x + 4) - 2x(x^2 + x + 4)'}{(x^2 + x + 4)^2} = \frac{2(x^2 + x + 4) - 2x(2x + 1)}{(x^2 + x + 4)^2}

(3p)

  • Desfacem parantezele de la numărător și grupăm termenii:
f′(x)=2x2+2x+8−4x2−2x(x2+x+4)2=8−2x2(x2+x+4)2=2(4−x2)(x2+x+4)2f'(x) = \frac{2x^2 + 2x + 8 - 4x^2 - 2x}{(x^2 + x + 4)^2} = \frac{8 - 2x^2}{(x^2 + x + 4)^2} = \frac{2(4 - x^2)}{(x^2 + x + 4)^2}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

b) Ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞2xx2+x+4=lim⁡x→+∞2xx2(1+1x+4x2)=lim⁡x→+∞2x(1+1x+4x2)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x}{x^2 + x + 4} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x}{x^2 \left( 1 + \frac{1}{x} + \frac{4}{x^2} \right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{x \left( 1 + \frac{1}{x} + \frac{4}{x^2} \right)} = 0

(3p)

  • Deoarece limita este finită, dreapta de ecuație:
y=0y = 0

reprezintă asimptota orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c) Demonstrarea inegalității
  • Determinăm punctele critice ale funcției rezolvând f′(x)=0f'(x) = 0:
2(4−x2)=0  ⟺  x2=4  ⟹  x1=−2,x2=22(4 - x^2) = 0 \iff x^2 = 4 \implies x_1 = -2, \quad x_2 = 2

Numitorul (x2+x+4)2(x^2 + x + 4)^2 este strict pozitiv pe R\mathbb{R}, deci semnul derivatei este dat de 4−x24 - x^2:

  • Pe (−∞,−2](-\infty, -2]: f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este strict descrescătoare;
  • Pe [−2,2][-2, 2]: f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este strict crescătoare;
  • Pe [2,+∞)[2, +\infty): f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este strict descrescătoare.

(2p)

  • Pentru x∈[4,+∞)x \in [4, +\infty): Deoarece ff este descrescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty) și 4≤x4 \le x, avem:
f(x)≤f(4)f(x) \le f(4)

Calculăm f(4)f(4):

f(4)=2⋅442+4+4=816+4+4=824=13f(4) = \frac{2 \cdot 4}{4^2 + 4 + 4} = \frac{8}{16 + 4 + 4} = \frac{8}{24} = \frac{1}{3}

Așadar, f(x)≤13f(x) \le \frac{1}{3}.

  • Pentru argumentul 4−x4 - x: Dacă x≥4x \ge 4, atunci −x≤−4  ⟹  4−x≤0-x \le -4 \implies 4 - x \le 0, deci 4−x∈(−∞,0]4 - x \in (-\infty, 0]. Pe intervalul (−∞,−2](-\infty, -2], ff este descrescătoare, deci f(t)≥f(−2)f(t) \ge f(-2) pentru orice t≤−2t \le -2. Pe intervalul [−2,0][-2, 0], ff este crescătoare, deci f(t)≥f(−2)f(t) \ge f(-2) pentru orice t∈[−2,0]t \in [-2, 0]. Astfel, x=−2x = -2 este punctul de minim pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0], ceea ce înseamnă că:
f(4−x)≥f(−2)f(4 - x) \ge f(-2)

Calculăm f(−2)f(-2):

f(−2)=2(−2)(−2)2+(−2)+4=−44−2+4=−46=−23f(-2) = \frac{2(-2)}{(-2)^2 + (-2) + 4} = \frac{-4}{4 - 2 + 4} = \frac{-4}{6} = -\frac{2}{3}

Rezultă:

f(4−x)≥−23  ⟺  −f(4−x)≤23f(4 - x) \ge -\frac{2}{3} \iff -f(4 - x) \le \frac{2}{3}
  • Însumând cele două inegalități:
f(x)−f(4−x)≤13+23=1f(x) - f(4 - x) \le \frac{1}{3} + \frac{2}{3} = 1

pentru orice x∈[4,+∞)x \in [4, +\infty).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+3x+1f(x) = \frac{x + 3}{x + 1}.

a) Arătați că ∫02(x+1)f(x) dx=8\int_0^2 (x + 1)f(x)\,dx = 8. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=1+2ln⁡2\int_0^1 f(x)\,dx = 1 + 2\ln 2. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care ∫12(x2−1)exf(x) dx=e(e+a)\int_1^2 (x^2 - 1)e^x f(x)\,dx = e(e + a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02(x+1)f(x) dx\int_0^2 (x + 1)f(x)\,dx
  • Înlocuim expresia funcției ff:
(x+1)f(x)=(x+1)⋅x+3x+1=x+3(x + 1)f(x) = (x + 1) \cdot \frac{x + 3}{x + 1} = x + 3

Integrala devine:

∫02(x+3) dx=(x22+3x)∣02\int_0^2 (x + 3)\,dx = \left( \frac{x^2}{2} + 3x \right) \Bigg|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222+3⋅2)−(022+3⋅0)=(42+6)−0=2+6=8\left( \frac{2^2}{2} + 3 \cdot 2 \right) - \left( \frac{0^2}{2} + 3 \cdot 0 \right) = \left( \frac{4}{2} + 6 \right) - 0 = 2 + 6 = 8

(2p)

b) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x)\,dx
  • Descompunem fracția în sumă de fracții simple:
f(x)=x+3x+1=(x+1)+2x+1=1+2x+1f(x) = \frac{x + 3}{x + 1} = \frac{(x + 1) + 2}{x + 1} = 1 + \frac{2}{x + 1}

Integrăm pe intervalul [0,1][0, 1]:

∫01f(x) dx=∫01(1+2x+1) dx=[x+2ln⁡(x+1)]01\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left( 1 + \frac{2}{x + 1} \right)\,dx = \Big[ x + 2\ln(x + 1) \Big]_0^1

(3p)

  • Evaluăm între limitele de integrare:
(1+2ln⁡(1+1))−(0+2ln⁡(0+1))=1+2ln⁡2−2ln⁡1=1+2ln⁡2(1 + 2\ln(1 + 1)) - (0 + 2\ln(0 + 1)) = 1 + 2\ln 2 - 2\ln 1 = 1 + 2\ln 2

(2p)

c) Determinarea numărului real aa
  • Prelucrăm expresia de sub integrală pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]:
(x2−1)exf(x)=(x−1)(x+1)ex⋅x+3x+1=(x−1)(x+3)ex=(x2+2x−3)ex(x^2 - 1)e^x f(x) = (x - 1)(x + 1)e^x \cdot \frac{x + 3}{x + 1} = (x - 1)(x + 3)e^x = (x^2 + 2x - 3)e^x

Integrala devine:

I=∫12(x2+2x−3)ex dxI = \int_1^2 (x^2 + 2x - 3)e^x\,dx

Observăm că derivata funcției P(x)ex=(x2−3)exP(x)e^x = (x^2 - 3)e^x este:

((x2−3)ex)′=2xex+(x2−3)ex=(x2+2x−3)ex((x^2 - 3)e^x)' = 2x e^x + (x^2 - 3)e^x = (x^2 + 2x - 3)e^x

Așadar, o primitivă a funcției este F(x)=(x2−3)exF(x) = (x^2 - 3)e^x.

Calculăm integrala:

I=[(x2−3)ex]12=(22−3)e2−(12−3)e1=(4−3)e2−(−2)e=e2+2eI = \Big[ (x^2 - 3)e^x \Big]_1^2 = (2^2 - 3)e^2 - (1^2 - 3)e^1 = (4 - 3)e^2 - (-2)e = e^2 + 2e

(3p)

  • Egalăm rezultatul obținut cu membrul drept din ipoteză:
e(e+a)=e2+2e  ⟺  e2+ae=e2+2ee(e + a) = e^2 + 2e \iff e^2 + ae = e^2 + 2e ae=2e  ⟹  a=2ae = 2e \implies a = 2

(2p)