BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Sesiune Specială

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Sesiune Specială (Olimpici)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 6−25+5(2−5)=16 - 2\sqrt{5} + \sqrt{5}(2 - \sqrt{5}) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfășurăm paranteza distribuind factorul 5\sqrt{5}:
5(2−5)=25−(5)2=25−5\sqrt{5}(2 - \sqrt{5}) = 2\sqrt{5} - (\sqrt{5})^2 = 2\sqrt{5} - 5

Expresia din enunț devine:

6−25+25−56 - 2\sqrt{5} + 2\sqrt{5} - 5

(2p)

  • Reducem termenii cu radical −25+25=0-2\sqrt{5} + 2\sqrt{5} = 0 și calculăm diferența:
6−5=16 - 5 = 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3. Determinați numărul real aa pentru care f(a)+f(1)=0f(a) + f(1) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției ff în punctele aa și 11:
f(a)=2a−3f(a) = 2a - 3 f(1)=2(1)−3=2−3=−1f(1) = 2(1) - 3 = 2 - 3 = -1

(3p)

  • Înlocuim în ecuația dată:
f(a)+f(1)=0  ⟺  (2a−3)+(−1)=0  ⟺  2a−4=0f(a) + f(1) = 0 \iff (2a - 3) + (-1) = 0 \iff 2a - 4 = 0 2a=4  ⟹  a=22a = 4 \implies a = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 10x−1=10−2x⋅10210^{x - 1} = 10^{-2x} \cdot 10^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regula produsului puterilor cu aceeași bază în membrul drept:
10−2x⋅102=10−2x+210^{-2x} \cdot 10^2 = 10^{-2x + 2}

Ecuația se rescrie:

10x−1=10−2x+210^{x - 1} = 10^{-2x + 2}
  • Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 10>110 > 1, egalăm exponenții:
x−1=−2x+2x - 1 = -2x + 2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul întâi:
x+2x=2+1  ⟺  3x=3  ⟹  x=1x + 2x = 2 + 1 \iff 3x = 3 \implies x = 1

(2p)


4. Determinați câte dintre numerele naturale de două cifre distincte, care se pot forma cu cifre din mulțimea A={1,2,3,4,5,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\}, au ambele cifre pare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm cifrele pare din mulțimea AA: acestea sunt {2,4,6}\{2, 4, 6\}, adică 33 cifre pare.
  • Un număr de două cifre este de forma ab‾\overline{ab}, cu a,b∈{2,4,6}a, b \in \{2, 4, 6\} și a≠ba \neq b.
  • Cifra zecilor aa poate fi oricare dintre cele 33 cifre pare, deci se poate alege în 33 moduri.

(3p)

  • Cifra unităților bb trebuie să fie pară și distinctă de cifra zecilor (b≠ab \neq a), deci se poate alege în 3−1=23 - 1 = 2 moduri.
  • Conform regulii produsului, numărul total de astfel de numere este:
3⋅2=6 numere3 \cdot 2 = 6 \text{ numere}

(Aceste numere sunt: 24,26,42,46,62,6424, 26, 42, 46, 62, 64.)

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,6)A(4, 6) și B(6,0)B(6, 0). Determinați distanța dintre punctele BB și MM, unde punctul MM este mijlocul segmentului OAOA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele originii sunt O(0,0)O(0, 0). Punctul MM este mijlocul segmentului OAOA:
xM=xO+xA2=0+42=2x_M = \frac{x_O + x_A}{2} = \frac{0 + 4}{2} = 2 yM=yO+yA2=0+62=3y_M = \frac{y_O + y_A}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3

Așadar, M(2,3)M(2, 3).

(2p)

  • Calculăm distanța BMBM folosind formula distanței dintre două puncte:
BM=(xM−xB)2+(yM−yB)2=(2−6)2+(3−0)2=(−4)2+32BM = \sqrt{(x_M - x_B)^2 + (y_M - y_B)^2} = \sqrt{(2 - 6)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{(-4)^2 + 3^2} BM=16+9=25=5BM = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=6AC = 6 și aria egală cu 2424. Arătați că AB=8AB = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aria triunghiului dreptunghic ABCABC în funcție de lungimile catetelor ABAB și ACAC este dată de formula:
A△ABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2}

Înlocuim datele cunoscute:

AB⋅62=24\frac{AB \cdot 6}{2} = 24

(3p)

  • Simplificăm și determinăm lungimea catetei ABAB:
3AB=24  ⟹  AB=243=83 AB = 24 \implies AB = \frac{24}{3} = 8

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(1112)A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} și B(x)=(x+1x+42x4x−3)B(x) = \begin{pmatrix} x + 1 & x + 4 \\ 2x & 4x - 3 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care det⁡(B(x)−xA)=x\det(B(x) - xA) = x. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care B(x)+B(x+2)=2A⋅A⋅AB(x) + B(x + 2) = 2 A \cdot A \cdot A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Scriem determinantul matricei AA:
det⁡A=∣1112∣=1⋅2−1⋅1\det A = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 1 \cdot 1

(3p)

  • Efectuăm scăderea:
det⁡A=2−1=1\det A = 2 - 1 = 1

(2p)

b) Rezolvarea ecuației det⁡(B(x)−xA)=x\det(B(x) - xA) = x
  • Înmulțim matricea AA cu scalarul xx:
xA=(xxx2x)xA = \begin{pmatrix} x & x \\ x & 2x \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea diferență B(x)−xAB(x) - xA:
B(x)−xA=((x+1)−x(x+4)−x2x−x(4x−3)−2x)=(14x2x−3)B(x) - xA = \begin{pmatrix} (x + 1) - x & (x + 4) - x \\ 2x - x & (4x - 3) - 2x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 4 \\ x & 2x - 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei rezultate:
det⁡(B(x)−xA)=∣14x2x−3∣=1⋅(2x−3)−4⋅x=2x−3−4x=−2x−3\det(B(x) - xA) = \begin{vmatrix} 1 & 4 \\ x & 2x - 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot (2x - 3) - 4 \cdot x = 2x - 3 - 4x = -2x - 3

pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Egalăm determinantul cu xx:
−2x−3=x  ⟺  3x=−3  ⟹  x=−1-2x - 3 = x \iff 3x = -3 \implies x = -1

(2p)

c) Rezolvarea ecuației matriceale
  • Calculăm produsele succesive ale matricei AA:
A⋅A=(1112)(1112)=(1⋅1+1⋅11⋅1+1⋅21⋅1+2⋅11⋅1+2⋅2)=(2335)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot 1 + 1 \cdot 2 \\ 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 1 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 5 \end{pmatrix} A⋅A⋅A=(2335)(1112)=(2⋅1+3⋅12⋅1+3⋅23⋅1+5⋅13⋅1+5⋅2)=(58813)A \cdot A \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 5 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 + 3 \cdot 1 & 2 \cdot 1 + 3 \cdot 2 \\ 3 \cdot 1 + 5 \cdot 1 & 3 \cdot 1 + 5 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 8 \\ 8 & 13 \end{pmatrix}
  • Membrul drept este:
2A⋅A⋅A=2(58813)=(10161626)2 A \cdot A \cdot A = 2 \begin{pmatrix} 5 & 8 \\ 8 & 13 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 16 \\ 16 & 26 \end{pmatrix}

(3p)

  • Determinăm matricea B(x+2)B(x + 2) prin substituirea lui xx cu x+2x + 2:
B(x+2)=((x+2)+1(x+2)+42(x+2)4(x+2)−3)=(x+3x+62x+44x+5)B(x + 2) = \begin{pmatrix} (x + 2) + 1 & (x + 2) + 4 \\ 2(x + 2) & 4(x + 2) - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 3 & x + 6 \\ 2x + 4 & 4x + 5 \end{pmatrix}
  • Adunăm B(x)B(x) și B(x+2)B(x + 2):
B(x)+B(x+2)=((x+1)+(x+3)(x+4)+(x+6)2x+(2x+4)(4x−3)+(4x+5))=(2x+42x+104x+48x+2)B(x) + B(x + 2) = \begin{pmatrix} (x + 1) + (x + 3) & (x + 4) + (x + 6) \\ 2x + (2x + 4) & (4x - 3) + (4x + 5) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + 4 & 2x + 10 \\ 4x + 4 & 8x + 2 \end{pmatrix}
  • Egalăm cele două matrice:
(2x+42x+104x+48x+2)=(10161626)\begin{pmatrix} 2x + 4 & 2x + 10 \\ 4x + 4 & 8x + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 16 \\ 16 & 26 \end{pmatrix}

Obținem sistemul de ecuații:

{2x+4=10  ⟹  2x=6  ⟹  x=32x+10=16  ⟹  2x=6  ⟹  x=34x+4=16  ⟹  4x=12  ⟹  x=38x+2=26  ⟹  8x=24  ⟹  x=3\begin{cases} 2x + 4 = 10 \implies 2x = 6 \implies x = 3 \\ 2x + 10 = 16 \implies 2x = 6 \implies x = 3 \\ 4x + 4 = 16 \implies 4x = 12 \implies x = 3 \\ 8x + 2 = 26 \implies 8x = 24 \implies x = 3 \end{cases}

Toate ecuațiile sunt verificate simultan pentru x=3x = 3.

(2p)


Problema 2

Se consideră polinomul f=X3+mX2−2X−4f = X^3 + mX^2 - 2X - 4, unde mm este număr real.

a) Pentru m=6m = 6, arătați că f(1)=1f(1) = 1. (5p)

b) Determinați numărul real mm pentru care (x1x2x3)2=x1+x2+x3+x1x2x3(x_1 x_2 x_3)^2 = x_1 + x_2 + x_3 + x_1 x_2 x_3, unde x1x_1, x2x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Determinați rădăcinile polinomului ff, știind că restul împărțirii lui ff la polinomul X−2X - 2 este egal cu 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii polinomului pentru m=6m = 6
  • Pentru m=6m = 6, polinomul devine:
f=X3+6X2−2X−4f = X^3 + 6X^2 - 2X - 4
  • Înlocuim pe XX cu 11:
f(1)=13+6⋅12−2⋅1−4f(1) = 1^3 + 6 \cdot 1^2 - 2 \cdot 1 - 4

(3p)

  • Calculăm rezultatul:
f(1)=1+6−2−4=1f(1) = 1 + 6 - 2 - 4 = 1

(2p)

b) Determinarea parametrului mm folosind relațiile lui Viète
  • Din relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3+mX2−2X−4f = X^3 + mX^2 - 2X - 4, coeficienții sunt a=1a = 1, b=mb = m, c=−2c = -2, d=−4d = -4:
x1+x2+x3=−ba=−mx_1 + x_2 + x_3 = -\frac{b}{a} = -m x1x2x3=−da=−(−4)=4x_1 x_2 x_3 = -\frac{d}{a} = -(-4) = 4

(2p)

  • Înlocuim aceste sume și produse în relația din enunț:
(x1x2x3)2=x1+x2+x3+x1x2x3  ⟹  42=−m+4(x_1 x_2 x_3)^2 = x_1 + x_2 + x_3 + x_1 x_2 x_3 \implies 4^2 = -m + 4 16=−m+4  ⟺  −m=12  ⟹  m=−1216 = -m + 4 \iff -m = 12 \implies m = -12

(3p)

c) Aflarea rădăcinilor polinomului ff
  • Conform Teoremei Restului (Bézout), restul împărțirii polinomului ff la binomul X−2X - 2 este f(2)f(2):
R=f(2)=8R = f(2) = 8
  • Calculăm f(2)f(2) în funcție de parametrul mm:
f(2)=23+m⋅22−2⋅2−4=8+4m−4−4=4mf(2) = 2^3 + m \cdot 2^2 - 2 \cdot 2 - 4 = 8 + 4m - 4 - 4 = 4m
  • Egalăm restul cu 88:
4m=8  ⟹  m=24m = 8 \implies m = 2

(2p)

  • Polinomul devine:
f=X3+2X2−2X−4f = X^3 + 2X^2 - 2X - 4
  • Descompunem polinomul în factori prin grupare de termeni:
f=X2(X+2)−2(X+2)=(X+2)(X2−2)f = X^2(X + 2) - 2(X + 2) = (X + 2)(X^2 - 2)
  • Rădăcinile polinomului ff sunt soluțiile ecuației f(x)=0f(x) = 0:
X+2=0  ⟹  x1=−2X + 2 = 0 \implies x_1 = -2 X2−2=0  ⟹  x2=2  ⟹  x2=−2,x3=2X^2 - 2 = 0 \implies x^2 = 2 \implies x_2 = -\sqrt{2}, \quad x_3 = \sqrt{2}

Așadar, rădăcinile polinomului ff sunt −2-2, −2-\sqrt{2} și 2\sqrt{2}.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3−xx2+ln⁡xf(x) = \dfrac{3 - x}{x^2} + \ln x.

a) Arătați că f′(x)=x2+x−6x3f'(x) = \dfrac{x^2 + x - 6}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞(f(x)−ln⁡x)=0\displaystyle\lim_{x \to +\infty} (f(x) - \ln x) = 0. (5p)

c) Arătați că 4f(x)−1≥ln⁡164f(x) - 1 \ge \ln 16, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Descompunem funcția sau aplicăm regula de derivare a câtului și derivata logaritmului natural:
f′(x)=(3−xx2)′+(ln⁡x)′f'(x) = \left(\frac{3 - x}{x^2}\right)' + (\ln x)' (3−xx2)′=(3−x)′⋅x2−(3−x)⋅(x2)′(x2)2=−1⋅x2−(3−x)⋅2xx4=−x2−6x+2x2x4=x2−6xx4=x−6x3\left(\frac{3 - x}{x^2}\right)' = \frac{(3 - x)' \cdot x^2 - (3 - x) \cdot (x^2)'}{(x^2)^2} = \frac{-1 \cdot x^2 - (3 - x) \cdot 2x}{x^4} = \frac{-x^2 - 6x + 2x^2}{x^4} = \frac{x^2 - 6x}{x^4} = \frac{x - 6}{x^3}

(3p)

  • Adunăm derivata logaritmului (ln⁡x)′=1x=x2x3(\ln x)' = \dfrac{1}{x} = \dfrac{x^2}{x^3}:
f′(x)=x−6x3+1x=x−6+x2x3=x2+x−6x3f'(x) = \frac{x - 6}{x^3} + \frac{1}{x} = \frac{x - 6 + x^2}{x^3} = \frac{x^2 + x - 6}{x^3}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)

b) Calculul limitei la +∞+\infty
  • Exprimăm diferența f(x)−ln⁡xf(x) - \ln x:
f(x)−ln⁡x=3−xx2f(x) - \ln x = \frac{3 - x}{x^2}

(3p)

  • Calculăm limita când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞(f(x)−ln⁡x)=lim⁡x→+∞3−xx2=lim⁡x→+∞(3x2−1x)=0−0=0\lim_{x \to +\infty} (f(x) - \ln x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{3 - x}{x^2} = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{3}{x^2} - \frac{1}{x}\right) = 0 - 0 = 0

(2p)

c) Demonstrarea inegalității
  • Rădăcinile derivatei f′(x)=0f'(x) = 0 sunt date de ecuația de gradul al doilea de la numărător:
x2+x−6=0  ⟺  (x+3)(x−2)=0x^2 + x - 6 = 0 \iff (x + 3)(x - 2) = 0
  • Deoarece domeniul este x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), singura rădăcină admisibilă este x=2x = 2.
  • Studiul semnului derivatei pe (0,+∞)(0, +\infty) (unde numitorul x3>0x^3 > 0):
    • Pentru x∈(0,2]x \in (0, 2], x2+x−6≤0  ⟹  f′(x)≤0x^2 + x - 6 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,2](0, 2].
    • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), x2+x−6≥0  ⟹  f′(x)≥0x^2 + x - 6 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty).

(3p)

  • Punctul x=2x = 2 este punct de minim global al funcției ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty). Prin urmare:
f(x)≥f(2),pentru orice x∈(0,+∞)f(x) \ge f(2), \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)
  • Calculăm valoarea minimă f(2)f(2):
f(2)=3−222+ln⁡2=14+ln⁡2f(2) = \frac{3 - 2}{2^2} + \ln 2 = \frac{1}{4} + \ln 2
  • Inegalitatea f(x)≥14+ln⁡2f(x) \ge \dfrac{1}{4} + \ln 2 devine prin înmulțire cu 44:
4f(x)≥1+4ln⁡24f(x) \ge 1 + 4\ln 2
  • Aplicând proprietatea logaritmului 4ln⁡2=ln⁡(24)=ln⁡164\ln 2 = \ln(2^4) = \ln 16, obținem:
4f(x)≥1+ln⁡16  ⟺  4f(x)−1≥ln⁡164f(x) \ge 1 + \ln 16 \iff 4f(x) - 1 \ge \ln 16

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−3,+∞)→Rf: (-3, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3x+1x+3f(x) = 3x + \dfrac{1}{x + 3}.

a) Arătați că ∫24(f(x)−1x+3)dx=18\displaystyle\int_2^4 \left(f(x) - \dfrac{1}{x + 3}\right) dx = 18. (5p)

b) Arătați că ∫16f(x)−3x dx=2\displaystyle\int_1^6 \sqrt{f(x) - 3x}\,dx = 2. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care ∫−211x+3(f(x)−1x+3)dx=9(a−2ln⁡2)\displaystyle\int_{-2}^1 \dfrac{1}{x + 3} \left(f(x) - \dfrac{1}{x + 3}\right) dx = 9(a - 2\ln 2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei
  • Observăm că:
f(x)−1x+3=3xf(x) - \frac{1}{x + 3} = 3x
  • Integrala devine:
∫24(f(x)−1x+3)dx=∫243x dx=3x22∣24\int_2^4 \left(f(x) - \frac{1}{x + 3}\right) dx = \int_2^4 3x\,dx = \frac{3x^2}{2} \Big|_2^4

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
3⋅422−3⋅222=482−122=24−6=18\frac{3 \cdot 4^2}{2} - \frac{3 \cdot 2^2}{2} = \frac{48}{2} - \frac{12}{2} = 24 - 6 = 18

(2p)

b) Calculul integralei cu radical
  • Observăm că diferența este:
f(x)−3x=1x+3f(x) - 3x = \frac{1}{x + 3}
  • Sub radical avem:
f(x)−3x=1x+3=1x+3\sqrt{f(x) - 3x} = \sqrt{\frac{1}{x + 3}} = \frac{1}{\sqrt{x + 3}}
  • Integrala devine:
∫161x+3 dx=∫16(x+3)−12 dx=2x+3∣16\int_1^6 \frac{1}{\sqrt{x + 3}}\,dx = \int_1^6 (x + 3)^{-\frac{1}{2}}\,dx = 2\sqrt{x + 3} \Big|_1^6

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
26+3−21+3=29−24=2⋅3−2⋅2=6−4=22\sqrt{6 + 3} - 2\sqrt{1 + 3} = 2\sqrt{9} - 2\sqrt{4} = 2 \cdot 3 - 2 \cdot 2 = 6 - 4 = 2

(2p)

c) Determinarea numărului real aa
  • Înlocuim expresia f(x)−1x+3=3xf(x) - \dfrac{1}{x + 3} = 3x în integrand:
1x+3(f(x)−1x+3)=1x+3⋅3x=3xx+3\frac{1}{x + 3} \left(f(x) - \frac{1}{x + 3}\right) = \frac{1}{x + 3} \cdot 3x = \frac{3x}{x + 3}
  • Descompunem fracția rațională:
3xx+3=3(x+3)−9x+3=3−9x+3\frac{3x}{x + 3} = \frac{3(x + 3) - 9}{x + 3} = 3 - \frac{9}{x + 3}

(3p)

  • Calculăm integrala definită pe intervalul [−2,1][-2, 1]:
∫−21(3−9x+3)dx=(3x−9ln⁡(x+3))∣−21\int_{-2}^1 \left(3 - \frac{9}{x + 3}\right) dx = \left(3x - 9\ln(x + 3)\right) \Big|_{-2}^1
  • Evaluăm în capete:
    • Pentru x=1x = 1: 3(1)−9ln⁡(1+3)=3−9ln⁡4=3−9ln⁡(22)=3−18ln⁡23(1) - 9\ln(1 + 3) = 3 - 9\ln 4 = 3 - 9\ln(2^2) = 3 - 18\ln 2
    • Pentru x=−2x = -2: 3(−2)−9ln⁡(−2+3)=−6−9ln⁡1=−6−0=−63(-2) - 9\ln(-2 + 3) = -6 - 9\ln 1 = -6 - 0 = -6
(3−18ln⁡2)−(−6)=3−18ln⁡2+6=9−18ln⁡2=9(1−2ln⁡2)(3 - 18\ln 2) - (-6) = 3 - 18\ln 2 + 6 = 9 - 18\ln 2 = 9(1 - 2\ln 2)
  • Egalăm rezultatul cu membrul drept din enunț:
9(1−2ln⁡2)=9(a−2ln⁡2)9(1 - 2\ln 2) = 9(a - 2\ln 2)
  • Împărțind prin 99 și adunând 2ln⁡22\ln 2:
1−2ln⁡2=a−2ln⁡2  ⟹  a=11 - 2\ln 2 = a - 2\ln 2 \implies a = 1

(2p)