BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Rezervă

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Subiect de Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(1,2+0,1)+0,4=32(1,2 + 0,1) + 0,4 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm adunarea din paranteză:
2(1,2+0,1)+0,4=2⋅1,3+0,42(1,2 + 0,1) + 0,4 = 2 \cdot 1,3 + 0,4

(2p)

  • Efectuăm înmulțirea și adunarea finală:
2⋅1,3+0,4=2,6+0,4=32 \cdot 1,3 + 0,4 = 2,6 + 0,4 = 3

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Determinați numărul real aa pentru care f(a)−f(2)=af(a) - f(2) = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției ff:
f(a)=2a+1,f(2)=2⋅2+1=5f(a) = 2a + 1, \quad f(2) = 2 \cdot 2 + 1 = 5

(2p)

  • Înlocuim în ecuația dată și o rezolvăm:
(2a+1)−5=a  ⟺  2a−4=a  ⟺  2a−a=4  ⟺  a=4(2a + 1) - 5 = a \iff 2a - 4 = a \iff 2a - a = 4 \iff a = 4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡8(x2−5x+5)=log⁡8x\log_8(x^2 - 5x + 5) = \log_8 x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din injectivitatea funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x2−5x+5=x  ⟺  x2−6x+5=0x^2 - 5x + 5 = x \iff x^2 - 6x + 5 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−6)2−4⋅1⋅5=36−20=16\Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 5 = 36 - 20 = 16 x1=6−42=1,x2=6+42=5x_1 = \frac{6 - 4}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{6 + 4}{2} = 5

Verificăm condițiile de existență (x>0x > 0 și x2−5x+5>0x^2 - 5x + 5 > 0):

  • Pentru x=1x = 1: 1>01 > 0 și 12−5(1)+5=1>01^2 - 5(1) + 5 = 1 > 0 (adevărat)
  • Pentru x=5x = 5: 5>05 > 0 și 52−5(5)+5=5>05^2 - 5(5) + 5 = 5 > 0 (adevărat)

Ambele soluții convin:

x∈{1,5}x \in \{1, 5\}

(3p)


4. Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu elementele mulțimii A={1,3,4,6,8}A = \{1, 3, 4, 6, 8\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie ab‾\overline{ab} un număr de două cifre format cu elemente distincte din AA. Pentru ca numărul să fie impar, cifra unităților bb trebuie să fie impară:
b∈{1,3}  ⟹  2 moduri de alegereb \in \{1, 3\} \implies 2 \text{ moduri de alegere}

(2p)

  • Deoarece cifrele sunt distincte (a≠ba \neq b), pentru fiecare alegere a cifrei bb, cifra zecilor aa poate fi oricare dintre cele 44 elemente rămase în A∖{b}A \setminus \{b\} (toate fiind nenule):
a∈A∖{b}  ⟹  4 moduri de alegerea \in A \setminus \{b\} \implies 4 \text{ moduri de alegere}

Conform regulii produsului, numărul total este:

N=2⋅4=8 numereN = 2 \cdot 4 = 8 \text{ numere}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,8)A(0, 8), B(4,2)B(4, 2) și CC, mijlocul segmentului OAOA. Determinați coordonatele mijlocului segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele originii sunt O(0,0)O(0, 0). Punctul CC este mijlocul segmentului OAOA:
xC=xO+xA2=0+02=0,yC=yO+yA2=0+82=4x_C = \frac{x_O + x_A}{2} = \frac{0 + 0}{2} = 0, \quad y_C = \frac{y_O + y_A}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4

Așadar, C(0,4)C(0, 4).

(2p)

  • Notăm cu MM mijlocul segmentului BCBC. Coordonatele sale sunt:
xM=xB+xC2=4+02=2,yM=yB+yC2=2+42=3x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{4 + 0}{2} = 2, \quad y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3

Deci mijlocul segmentului BCBC are coordonatele:

M(2,3)M(2, 3)

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=8AB = 8 și ∢C=π4\sphericalangle C = \frac{\pi}{4}. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 3232. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Măsura unghiului CC este π4=45∘\frac{\pi}{4} = 45^\circ. Într-un triunghi dreptunghic în AA (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), măsura unghiului BB este:
∢B=90∘−45∘=45∘\sphericalangle B = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel, deci catetele sunt congruente:

AC=AB=8AC = AB = 8

(3p)

  • Calculăm aria triunghiului ABCABC:
A△ABC=AB⋅AC2=8⋅82=642=32\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{8 \cdot 8}{2} = \frac{64}{2} = 32

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(1313)A = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} și B(x)=(x−2x−2x−4x)B(x) = \begin{pmatrix} x-2 & x-2 \\ x-4 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(B(5))=12\det(B(5)) = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=5x = 5 în expresia matricei B(x)B(x):
B(5)=(5−25−25−45)=(3315)B(5) = \begin{pmatrix} 5-2 & 5-2 \\ 5-4 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 3 \\ 1 & 5 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei B(5)B(5):
det⁡(B(5))=∣3315∣=3⋅5−3⋅1=15−3=12\det(B(5)) = \begin{vmatrix} 3 & 3 \\ 1 & 5 \end{vmatrix} = 3 \cdot 5 - 3 \cdot 1 = 15 - 3 = 12

(2p)


b) Determinați numărul real aa pentru care (B(4)−B(2))⋅A=aA(B(4) - B(2)) \cdot A = a A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricele B(4)B(4) și B(2)B(2) și diferența lor:
B(4)=(2204),B(2)=(00−22)B(4) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}, \quad B(2) = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ -2 & 2 \end{pmatrix} B(4)−B(2)=(2−02−00−(−2)4−2)=(2222)B(4) - B(2) = \begin{pmatrix} 2-0 & 2-0 \\ 0-(-2) & 4-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm produsul cu matricea AA:
(B(4)−B(2))⋅A=(2222)(1313)=(2⋅1+2⋅12⋅3+2⋅32⋅1+2⋅12⋅3+2⋅3)=(412412)=4(1313)=4A(B(4) - B(2)) \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 2 \cdot 3 + 2 \cdot 3 \\ 2 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 2 \cdot 3 + 2 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 12 \\ 4 & 12 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = 4A

Egalând cu aAaA, obținem:

a=4a = 4

(2p)


c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(A⋅B(x)−4xI2)=0\det(A \cdot B(x) - 4x I_2) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅B(x)A \cdot B(x):
A⋅B(x)=(1313)(x−2x−2x−4x)=((x−2)+3(x−4)(x−2)+3x(x−2)+3(x−4)(x−2)+3x)=(4x−144x−24x−144x−2)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x-2 & x-2 \\ x-4 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (x-2) + 3(x-4) & (x-2) + 3x \\ (x-2) + 3(x-4) & (x-2) + 3x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4x - 14 & 4x - 2 \\ 4x - 14 & 4x - 2 \end{pmatrix}

Scădem matricea 4xI24x I_2:

A⋅B(x)−4xI2=(4x−14−4x4x−24x−144x−2−4x)=(−144x−24x−14−2)A \cdot B(x) - 4x I_2 = \begin{pmatrix} 4x - 14 - 4x & 4x - 2 \\ 4x - 14 & 4x - 2 - 4x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -14 & 4x - 2 \\ 4x - 14 & -2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul acestei matrice:

det⁡(A⋅B(x)−4xI2)=(−14)(−2)−(4x−2)(4x−14)=28−(16x2−56x−8x+28)=−16x2+64x=−16x(x−4)\det(A \cdot B(x) - 4x I_2) = (-14)(-2) - (4x - 2)(4x - 14) = 28 - (16x^2 - 56x - 8x + 28) = -16x^2 + 64x = -16x(x - 4)

(3p)

  • Egalăm determinantul cu zero:
−16x(x−4)=0  ⟺  x=0saux=4-16x(x - 4) = 0 \iff x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 4

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x(x−2)+y(y−2)=x2−2x+y2−2yx * y = x(x - 2) + y(y - 2) = x^2 - 2x + y^2 - 2y

a) Arătați că 3∗3=63 * 3 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=3x = 3 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
3∗3=3(3−2)+3(3−2)3 * 3 = 3(3 - 2) + 3(3 - 2)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
3∗3=3⋅1+3⋅1=3+3=63 * 3 = 3 \cdot 1 + 3 \cdot 1 = 3 + 3 = 6

(2p)


b) Determinați numărul real xx pentru care 2∗x=x2+22 * x = x^2 + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 2∗x2 * x:
2∗x=2(2−2)+x(x−2)=0+x2−2x=x2−2x2 * x = 2(2 - 2) + x(x - 2) = 0 + x^2 - 2x = x^2 - 2x

Egalăm cu membrul drept:

x2−2x=x2+2  ⟺  −2x=2x^2 - 2x = x^2 + 2 \iff -2x = 2

(3p)

  • Împărțim la −2-2:
x=−1x = -1

(2p)


c) Arătați că x∗y≥−2x * y \ge -2, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem expresia legii prin completarea pătratelor perfecte:
x∗y=x2−2x+y2−2y=(x2−2x+1)+(y2−2y+1)−2x * y = x^2 - 2x + y^2 - 2y = (x^2 - 2x + 1) + (y^2 - 2y + 1) - 2

(2p)

  • Restrângem pătratele:
x∗y=(x−1)2+(y−1)2−2x * y = (x - 1)^2 + (y - 1)^2 - 2

Deoarece (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și (y−1)2≥0(y - 1)^2 \ge 0 pentru orice numere reale xx și yy, avem:

(x−1)2+(y−1)2−2≥−2  ⟹  x∗y≥−2(x - 1)^2 + (y - 1)^2 - 2 \ge -2 \implies x * y \ge -2

pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1x−3f(x) = 2\sqrt{x} - \frac{1}{x} - 3.

a) Arătați că f′(x)=xx+1x2f'(x) = \frac{x\sqrt{x} + 1}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Derivăm termen cu termen funcția ff:
f′(x)=(2x−1x−3)′=2⋅12x−(−1x2)−0=1x+1x2f'(x) = \left(2\sqrt{x} - \frac{1}{x} - 3\right)' = 2 \cdot \frac{1}{2\sqrt{x}} - \left(-\frac{1}{x^2}\right) - 0 = \frac{1}{\sqrt{x}} + \frac{1}{x^2}

(3p)

  • Aducem la același numitor comun x2=xx⋅xx^2 = x \sqrt{x} \cdot \sqrt{x}:
f′(x)=1x+1x2=xx+1x2=xx+1x2f'(x) = \frac{1}{\sqrt{x}} + \frac{1}{x^2} = \frac{\sqrt{x}}{x} + \frac{1}{x^2} = \frac{x\sqrt{x} + 1}{x^2}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=1x = 1:
f(1)=21−11−3=2−1−3=−2f(1) = 2\sqrt{1} - \frac{1}{1} - 3 = 2 - 1 - 3 = -2 f′(1)=1⋅1+112=1+11=2f'(1) = \frac{1 \cdot \sqrt{1} + 1}{1^2} = \frac{1 + 1}{1} = 2

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de coordonate (1,f(1))(1, f(1)) este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)

Înlocuim valorile obținute:

y−(−2)=2(x−1)  ⟺  y+2=2x−2  ⟺  y=2x−4y - (-2) = 2(x - 1) \iff y + 2 = 2x - 2 \iff y = 2x - 4

(3p)


c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem xx+1>0x\sqrt{x} + 1 > 0 și x2>0x^2 > 0, de unde:
f′(x)=xx+1x2>0f'(x) = \frac{x\sqrt{x} + 1}{x^2} > 0

Rezultă că funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), deci ff este injectivă.

(2p)

  • Calculăm limitele la capetele intervalului de definiție:
lim⁡x→0,x>0f(x)=lim⁡x→0,x>0(2x−1x−3)=0−(+∞)−3=−∞\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} \left(2\sqrt{x} - \frac{1}{x} - 3\right) = 0 - (+\infty) - 3 = -\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(2x−1x−3)=+∞−0−3=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(2\sqrt{x} - \frac{1}{x} - 3\right) = +\infty - 0 - 3 = +\infty

Funcția ff este continuă pe (0,+∞)(0, +\infty) și strict crescătoare, deci are proprietatea Darboux, iar imaginea sa este:

Im(f)=(−∞,+∞)=R\text{Im}(f) = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}

Prin urmare, ff este surjectivă. Fiind atât injectivă, cât și surjectivă, funcția ff este bijectivă.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4xx2+1f(x) = \frac{4x}{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫12(x2+1)f(x) dx=6\int_1^2 (x^2 + 1) f(x) \, dx = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm integrandul simplificând numitorul x2+1x^2 + 1:
∫12(x2+1)f(x) dx=∫12(x2+1)⋅4xx2+1 dx=∫124x dx\int_1^2 (x^2 + 1) f(x) \, dx = \int_1^2 (x^2 + 1) \cdot \frac{4x}{x^2 + 1} \, dx = \int_1^2 4x \, dx

Calculăm primitiva:

∫124x dx=[2x2]12\int_1^2 4x \, dx = \left[ 2x^2 \right]_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
[2x2]12=2⋅22−2⋅12=8−2=6\left[ 2x^2 \right]_1^2 = 2 \cdot 2^2 - 2 \cdot 1^2 = 8 - 2 = 6

(2p)


b) Arătați că ∫23f(x) dx=2ln⁡2\int_2^3 f(x) \, dx = 2\ln 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x, deci rescriem integrandul:
∫23f(x) dx=∫234xx2+1 dx=2∫23(x2+1)′x2+1 dx=2[ln⁡(x2+1)]23\int_2^3 f(x) \, dx = \int_2^3 \frac{4x}{x^2 + 1} \, dx = 2 \int_2^3 \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} \, dx = 2 \left[ \ln(x^2 + 1) \right]_2^3

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
2[ln⁡(x2+1)]23=2(ln⁡(32+1)−ln⁡(22+1))=2(ln⁡10−ln⁡5)=2ln⁡(105)=2ln⁡22 \left[ \ln(x^2 + 1) \right]_2^3 = 2(\ln(3^2 + 1) - \ln(2^2 + 1)) = 2(\ln 10 - \ln 5) = 2 \ln\left(\frac{10}{5}\right) = 2\ln 2

(2p)


c) Determinați m∈(1,+∞)m \in (1, +\infty) pentru care ∫1m(f(x)x)3dx=6\int_1^m \left(\frac{f(\sqrt{x})}{\sqrt{x}}\right)^3 dx = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm raportul f(x)x\frac{f(\sqrt{x})}{\sqrt{x}} pentru x∈[1,m]x \in [1, m]:
f(x)=4x(x)2+1=4xx+1  ⟹  f(x)x=4x+1f(\sqrt{x}) = \frac{4\sqrt{x}}{(\sqrt{x})^2 + 1} = \frac{4\sqrt{x}}{x + 1} \implies \frac{f(\sqrt{x})}{\sqrt{x}} = \frac{4}{x + 1}

Ridicăm la puterea a treia:

(f(x)x)3=(4x+1)3=64(x+1)3\left(\frac{f(\sqrt{x})}{\sqrt{x}}\right)^3 = \left(\frac{4}{x + 1}\right)^3 = \frac{64}{(x + 1)^3}

Integrăm expresia obținută:

∫1m64(x+1)3 dx=64[(x+1)−2−2]1m=[−32(x+1)2]1m=−32(m+1)2−(−32(1+1)2)=8−32(m+1)2\int_1^m \frac{64}{(x + 1)^3} \, dx = 64 \left[ \frac{(x + 1)^{-2}}{-2} \right]_1^m = \left[ -\frac{32}{(x + 1)^2} \right]_1^m = -\frac{32}{(m + 1)^2} - \left(-\frac{32}{(1 + 1)^2}\right) = 8 - \frac{32}{(m + 1)^2}

(3p)

  • Egalăm rezultatul cu 66:
8−32(m+1)2=6  ⟺  32(m+1)2=2  ⟺  (m+1)2=168 - \frac{32}{(m + 1)^2} = 6 \iff \frac{32}{(m + 1)^2} = 2 \iff (m + 1)^2 = 16

Cum m∈(1,+∞)m \in (1, +\infty), avem m+1>2m + 1 > 2, deci:

m+1=4  ⟺  m=3m + 1 = 4 \iff m = 3

(2p)