BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Sesiunea August

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea August (Toamnă)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2−5i+i(5−3i)=52 - 5i + i(5 - 3i) = 5, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza distribuind factorul ii:
i(5−3i)=5i−3i2i(5 - 3i) = 5i - 3i^2

Expresia din enunț devine:

2−5i+i(5−3i)=2−5i+5i−3i22 - 5i + i(5 - 3i) = 2 - 5i + 5i - 3i^2

(3p)

  • Reducem termenii asemenea −5i+5i=0-5i + 5i = 0 și folosim relația i2=−1i^2 = -1:
2−3(−1)=2+3=52 - 3(-1) = 2 + 3 = 5

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=6x+mf(x) = 6x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care f(2)=15f(2) = 15. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în punctul x=2x = 2:
f(2)=6⋅2+m=12+mf(2) = 6 \cdot 2 + m = 12 + m

Egalăm cu valoarea cerută în ipoteză:

12+m=1512 + m = 15

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul I:
m=15−12  ⟹  m=3m = 15 - 12 \implies m = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 72x+1=7x⋅727^{2x + 1} = 7^x \cdot 7^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea produsului puterilor cu aceeași bază în membrul drept:
7x⋅72=7x+27^x \cdot 7^2 = 7^{x + 2}

Ecuația devine:

72x+1=7x+27^{2x + 1} = 7^{x + 2}

(3p)

  • Deoarece baza 7>17 > 1, funcția exponențială este strict injectivă, deci putem egala exponenții:
2x+1=x+2  ⟹  2x−x=2−1  ⟹  x=12x + 1 = x + 2 \implies 2x - x = 2 - 1 \implies x = 1

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cel puțin una dintre cifre egală cu 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt de la 1010 la 9999. Numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=90 cazuri posibile99 - 10 + 1 = 90 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile (numere de două cifre care au cel puțin o cifră egală cu 1):
    • Numerele cu cifra zecilor egală cu 1 sunt: 10,11,12,13,14,15,16,17,18,1910, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 (în total 1010 numere).
    • Numerele cu cifra unităților egală cu 1 și cifra zecilor diferită de 1 sunt: 21,31,41,51,61,71,81,9121, 31, 41, 51, 61, 71, 81, 91 (în total 88 numere).

Numărul total de cazuri favorabile este:

10+8=18 cazuri favorabile10 + 8 = 18 \text{ cazuri favorabile}

Calculăm probabilitatea:

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=1890=15p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{18}{90} = \frac{1}{5}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,5)A(2, 5) și B(4,2)B(4, 2). Determinați distanța dintre punctul AA și mijlocul segmentului OBOB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele originii sunt O(0,0)O(0, 0). Fie MM mijlocul segmentului OBOB:
xM=xO+xB2=0+42=2x_M = \frac{x_O + x_B}{2} = \frac{0 + 4}{2} = 2 yM=yO+yB2=0+22=1y_M = \frac{y_O + y_B}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1

Așadar, punctul de mijloc este M(2,1)M(2, 1).

(3p)

  • Calculăm distanța AMAM folosind formula distanței dintre două puncte:
AM=(xM−xA)2+(yM−yA)2=(2−2)2+(1−5)2=02+(−4)2=16=4AM = \sqrt{(x_M - x_A)^2 + (y_M - y_A)^2} = \sqrt{(2 - 2)^2 + (1 - 5)^2} = \sqrt{0^2 + (-4)^2} = \sqrt{16} = 4

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=5AB = 5 și BC=55BC = 5\sqrt{5}. Arătați că sin⁡C=55\sin C = \frac{\sqrt{5}}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, sinusul unghiului CC este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin⁡C=ABBC=555\sin C = \frac{AB}{BC} = \frac{5}{5\sqrt{5}}

(3p)

  • Simplificăm factorul 55 și raționalizăm numitorul:
sin⁡C=15=1⋅55⋅5=55\sin C = \frac{1}{\sqrt{5}} = \frac{1 \cdot \sqrt{5}}{\sqrt{5} \cdot \sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5}}{5}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(2−110)A = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} și B(x)=(xx−33−xx−4)B(x) = \begin{pmatrix} x & x - 3 \\ 3 - x & x - 4 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care B(4)⋅B(4)+I2=aB(4)B(4) \cdot B(4) + I_2 = a B(4). (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A⋅B(x)=B(x)⋅AA \cdot B(x) = B(x) \cdot A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Scriem formula determinantului matricei AA:
det⁡A=∣2−110∣=2⋅0−(−1)⋅1\det A = \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - (-1) \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡A=0+1=1\det A = 0 + 1 = 1

(2p)

b) Determinarea numărului real aa
  • Pentru x=4x = 4, determinăm matricea B(4)B(4):
B(4)=(44−33−44−4)=(41−10)B(4) = \begin{pmatrix} 4 & 4 - 3 \\ 3 - 4 & 4 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(4)⋅B(4)B(4) \cdot B(4):
B(4)⋅B(4)=(41−10)(41−10)=(4⋅4+1⋅(−1)4⋅1+1⋅0−1⋅4+0⋅(−1)−1⋅1+0⋅0)=(154−4−1)B(4) \cdot B(4) = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \cdot 4 + 1 \cdot (-1) & 4 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \\ -1 \cdot 4 + 0 \cdot (-1) & -1 \cdot 1 + 0 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 15 & 4 \\ -4 & -1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Adunăm matricea unitate I2I_2:
B(4)⋅B(4)+I2=(154−4−1)+(1001)=(164−40)B(4) \cdot B(4) + I_2 = \begin{pmatrix} 15 & 4 \\ -4 & -1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 & 4 \\ -4 & 0 \end{pmatrix}

Observăm că:

(164−40)=4(41−10)=4B(4)\begin{pmatrix} 16 & 4 \\ -4 & 0 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = 4 B(4)

Egalitatea devine 4B(4)=aB(4)4 B(4) = a B(4), de unde obținem a=4a = 4.

(2p)

c) Rezolvarea ecuației matriceale A⋅B(x)=B(x)⋅AA \cdot B(x) = B(x) \cdot A
  • Calculăm produsul A⋅B(x)A \cdot B(x):
A⋅B(x)=(2−110)(xx−33−xx−4)=(2x−(3−x)2(x−3)−(x−4)1⋅x+01⋅(x−3)+0)=(3x−3x−2xx−3)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & x - 3 \\ 3 - x & x - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x - (3 - x) & 2(x - 3) - (x - 4) \\ 1 \cdot x + 0 & 1 \cdot (x - 3) + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x - 3 & x - 2 \\ x & x - 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(x)⋅AB(x) \cdot A:
B(x)⋅A=(xx−33−xx−4)(2−110)=(2x+(x−3)−x+02(3−x)+(x−4)−(3−x)+0)=(3x−3−x2−xx−3)B(x) \cdot A = \begin{pmatrix} x & x - 3 \\ 3 - x & x - 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + (x - 3) & -x + 0 \\ 2(3 - x) + (x - 4) & -(3 - x) + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x - 3 & -x \\ 2 - x & x - 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cele două matrice:
(3x−3x−2xx−3)=(3x−3−x2−xx−3)\begin{pmatrix} 3x - 3 & x - 2 \\ x & x - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x - 3 & -x \\ 2 - x & x - 3 \end{pmatrix}

Egalând elementele corespunzătoare:

x−2=−x  ⟺  2x=2  ⟹  x=1x - 2 = -x \iff 2x = 2 \implies x = 1

Verificăm și elementul de pe poziția (2,1)(2, 1): x=2−x  ⟺  2x=2  ⟹  x=1x = 2 - x \iff 2x = 2 \implies x = 1.

Așadar, valoarea căutată este x=1x = 1.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=(x+y)(4−x−y)x * y = (x + y)(4 - x - y).

a) Arătați că 0∗3=30 * 3 = 3. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗1=0x * 1 = 0. (5p)

c) Determinați numerele naturale nn pentru care numărul N=(n+5)∗(n−5)N = (n + 5) * (n - 5) este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compoziției 0∗30 * 3
  • Înlocuim x=0x = 0 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
0∗3=(0+3)(4−0−3)0 * 3 = (0 + 3)(4 - 0 - 3)

(3p)

  • Efectuăm calculele din paranteze:
0∗3=3⋅1=30 * 3 = 3 \cdot 1 = 3

(2p)

b) Rezolvarea ecuației x∗1=0x * 1 = 0
  • Aplicăm definiția legii pentru y=1y = 1:
x∗1=(x+1)(4−x−1)=(x+1)(3−x)x * 1 = (x + 1)(4 - x - 1) = (x + 1)(3 - x)

(2p)

  • Egalăm produsul cu 0:
(x+1)(3−x)=0(x + 1)(3 - x) = 0

Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:

x+1=0  ⟹  x=−1x + 1 = 0 \implies x = -1

sau

3−x=0  ⟹  x=33 - x = 0 \implies x = 3

Soluțiile ecuației sunt x=−1x = -1 și x=3x = 3.

(3p)

c) Determinarea numerelor naturale nn
  • Notăm u=n+5u = n + 5 și v=n−5v = n - 5. Calculăm suma lor:
u+v=(n+5)+(n−5)=2nu + v = (n + 5) + (n - 5) = 2n

Expresia 4−u−v4 - u - v devine:

4−(u+v)=4−2n=2(2−n)4 - (u + v) = 4 - 2n = 2(2 - n)

Atunci:

N=(n+5)∗(n−5)=(u+v)(4−u−v)=2n⋅2(2−n)=4n(2−n)N = (n + 5) * (n - 5) = (u + v)(4 - u - v) = 2n \cdot 2(2 - n) = 4n(2 - n)

(2p)

  • Se cere ca n∈Nn \in \mathbb{N} și N∈NN \in \mathbb{N} (adică N≥0N \ge 0, fiind număr întreg):
    • Cum 4n≥04n \ge 0 pentru orice n∈Nn \in \mathbb{N}, condiția N≥0N \ge 0 impune:
2−n≥0  ⟹  n≤22 - n \ge 0 \implies n \le 2
  • Cum nn este număr natural, valorile posibile sunt n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}.
  • Pentru n≥3n \ge 3, avem 2−n<02 - n < 0, deci N<0∉NN < 0 \notin \mathbb{N}.

Verificăm cazurile:

  • Pentru n=0  ⟹  N=4⋅0⋅2=0∈Nn = 0 \implies N = 4 \cdot 0 \cdot 2 = 0 \in \mathbb{N};
  • Pentru n=1  ⟹  N=4⋅1⋅1=4∈Nn = 1 \implies N = 4 \cdot 1 \cdot 1 = 4 \in \mathbb{N};
  • Pentru n=2  ⟹  N=4⋅2⋅0=0∈Nn = 2 \implies N = 4 \cdot 2 \cdot 0 = 0 \in \mathbb{N}.

Numerele naturale căutate sunt n=0n = 0, n=1n = 1 și n=2n = 2.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−x−2ln⁡(x+1)f(x) = x^2 - x - 2\ln(x + 1).

a) Arătați că f′(x)=2x2+x−3x+1f'(x) = \frac{2x^2 + x - 3}{x + 1}, x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că x2−x≥2ln⁡x+12x^2 - x \ge 2\ln\frac{x + 1}{2}, pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Funcția ff este derivabilă pe (−1,+∞)(-1, +\infty) ca sumă de funcții elementare derivabile. Derivăm fiecare termen:
f′(x)=(x2)′−(x)′−2(ln⁡(x+1))′=2x−1−2x+1f'(x) = (x^2)' - (x)' - 2(\ln(x + 1))' = 2x - 1 - \frac{2}{x + 1}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(2x−1)(x+1)−2x+1=2x2+2x−x−1−2x+1=2x2+x−3x+1f'(x) = \frac{(2x - 1)(x + 1) - 2}{x + 1} = \frac{2x^2 + 2x - x - 1 - 2}{x + 1} = \frac{2x^2 + x - 3}{x + 1}

pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty).

(2p)

b) Ecuația tangentei în x=0x = 0
  • Calculăm valoarea funcției și derivatei în x=0x = 0:
f(0)=02−0−2ln⁡(0+1)=−2ln⁡1=0f(0) = 0^2 - 0 - 2\ln(0 + 1) = -2\ln 1 = 0 f′(0)=2(0)2+0−30+1=−31=−3f'(0) = \frac{2(0)^2 + 0 - 3}{0 + 1} = \frac{-3}{1} = -3

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de coordonate (0,f(0))(0, f(0)) este:
y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0)

Înlocuind valorile găsite:

y−0=−3(x−0)  ⟺  y=−3xy - 0 = -3(x - 0) \iff y = -3x

(3p)

c) Demonstrarea inegalității
  • Rădăcinile derivatei f′(x)=0f'(x) = 0:
2x2+x−3=0  ⟹  Δ=12−4(2)(−3)=1+24=252x^2 + x - 3 = 0 \implies \Delta = 1^2 - 4(2)(-3) = 1 + 24 = 25 x1=−1−54=−32∉(−1,+∞),x2=−1+54=1∈(−1,+∞)x_1 = \frac{-1 - 5}{4} = -\frac{3}{2} \notin (-1, +\infty), \quad x_2 = \frac{-1 + 5}{4} = 1 \in (-1, +\infty)

Factorizând numărătorul: 2x2+x−3=(x−1)(2x+3)2x^2 + x - 3 = (x - 1)(2x + 3).

Pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty), numitorul x+1>0x + 1 > 0, iar factorul 2x+3>2(−1)+3=1>02x + 3 > 2(-1) + 3 = 1 > 0. Așadar, semnul derivatei este dat exclusiv de factorul x−1x - 1:

  • Pentru orice x∈(−1,1]x \in (-1, 1], x−1≤0  ⟹  f′(x)≤0x - 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe (−1,1](-1, 1];
  • Pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), x−1≥0  ⟹  f′(x)≥0x - 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)

  • Rezultă că x=1x = 1 este punct de minim global al funcției ff pe (−1,+∞)(-1, +\infty), adică:
f(x)≥f(1),∀x∈(−1,+∞)f(x) \ge f(1), \quad \forall x \in (-1, +\infty)

Calculăm valoarea minimă f(1)f(1):

f(1)=12−1−2ln⁡(1+1)=−2ln⁡2f(1) = 1^2 - 1 - 2\ln(1 + 1) = -2\ln 2

Prin urmare:

x2−x−2ln⁡(x+1)≥−2ln⁡2  ⟺  x2−x≥2ln⁡(x+1)−2ln⁡2x^2 - x - 2\ln(x + 1) \ge -2\ln 2 \iff x^2 - x \ge 2\ln(x + 1) - 2\ln 2

Aplicând proprietatea logaritmilor ln⁡A−ln⁡B=ln⁡AB\ln A - \ln B = \ln\frac{A}{B}:

x2−x≥2ln⁡x+12x^2 - x \ge 2\ln\frac{x + 1}{2}

pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+3x+1f(x) = x^2 + 3x + 1.

a) Arătați că ∫03(f(x)−3x) dx=12\int_0^3 (f(x) - 3x)\,dx = 12. (5p)

b) Arătați că ∫011(f(x)−x2)2 dx=14\int_0^1 \frac{1}{(f(x) - x^2)^2}\,dx = \frac{1}{4}. (5p)

c) Arătați că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)−x2−1exg(x) = \frac{f(x) - x^2 - 1}{e^x}, axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=1x = 1 este egală cu 3(1−2e)3\left(1 - \frac{2}{e}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫03(f(x)−3x) dx\int_0^3 (f(x) - 3x)\,dx
  • Înlocuim expresia funcției ff:
f(x)−3x=(x2+3x+1)−3x=x2+1f(x) - 3x = (x^2 + 3x + 1) - 3x = x^2 + 1

Integrala devine:

∫03(x2+1) dx=(x33+x)∣03\int_0^3 (x^2 + 1)\,dx = \left( \frac{x^3}{3} + x \right) \Bigg|_0^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(333+3)−(033+0)=(273+3)−0=9+3=12\left( \frac{3^3}{3} + 3 \right) - \left( \frac{0^3}{3} + 0 \right) = \left( \frac{27}{3} + 3 \right) - 0 = 9 + 3 = 12

(2p)

b) Calculul integralei ∫011(f(x)−x2)2 dx\int_0^1 \frac{1}{(f(x) - x^2)^2}\,dx
  • Calculăm numitorul:
f(x)−x2=(x2+3x+1)−x2=3x+1f(x) - x^2 = (x^2 + 3x + 1) - x^2 = 3x + 1

Integrala se rescrie:

∫011(3x+1)2 dx=13∫01(3x+1)′(3x+1)−2 dx=(−13(3x+1))∣01\int_0^1 \frac{1}{(3x + 1)^2}\,dx = \frac{1}{3} \int_0^1 (3x + 1)' (3x + 1)^{-2}\,dx = \left( -\frac{1}{3(3x + 1)} \right) \Bigg|_0^1

(3p)

  • Evaluăm între limitele de integrare:
−13(3⋅1+1)−(−13(3⋅0+1))=−112+13=−1+412=312=14-\frac{1}{3(3 \cdot 1 + 1)} - \left( -\frac{1}{3(3 \cdot 0 + 1)} \right) = -\frac{1}{12} + \frac{1}{3} = \frac{-1 + 4}{12} = \frac{3}{12} = \frac{1}{4}

(2p)

c) Determinarea ariei suprafeței delimitate de graficul funcției gg
  • Determinăm mai întâi forma simplificată a funcției gg:
g(x)=(x2+3x+1)−x2−1ex=3xex=3xe−xg(x) = \frac{(x^2 + 3x + 1) - x^2 - 1}{e^x} = \frac{3x}{e^x} = 3x e^{-x}

Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem g(x)≥0g(x) \ge 0, deci aria este dată de integrala definită:

A=∫01g(x) dx=3∫01xe−x dx\mathcal{A} = \int_0^1 g(x)\,dx = 3 \int_0^1 x e^{-x}\,dx

(2p)

  • Calculăm integrala folosind metoda integrării prin părți: Fie u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 și v′(x)=e−x  ⟹  v(x)=−e−xv'(x) = e^{-x} \implies v(x) = -e^{-x}.
∫xe−x dx=−xe−x−∫(−e−x) dx=−xe−x−e−x=−(x+1)e−x\int x e^{-x}\,dx = -x e^{-x} - \int (-e^{-x})\,dx = -x e^{-x} - e^{-x} = -(x + 1)e^{-x}

Prin urmare:

A=3[−(x+1)e−x]01=3(−(1+1)e−1−(−(0+1)e0))\mathcal{A} = 3 \Big[ -(x + 1)e^{-x} \Big]_0^1 = 3 \left( -(1 + 1)e^{-1} - (-(0 + 1)e^0) \right) A=3(−2e+1)=3(1−2e)\mathcal{A} = 3 \left( -\frac{2}{e} + 1 \right) = 3 \left( 1 - \frac{2}{e} \right)

(3p)