Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 2 − 5 i + i ( 5 − 3 i ) = 5 2 - 5i + i(5 - 3i) = 5 2 − 5 i + i ( 5 − 3 i ) = 5 , unde i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem paranteza distribuind factorul i i i :
i ( 5 − 3 i ) = 5 i − 3 i 2 i(5 - 3i) = 5i - 3i^2 i ( 5 − 3 i ) = 5 i − 3 i 2
Expresia din enunț devine:
2 − 5 i + i ( 5 − 3 i ) = 2 − 5 i + 5 i − 3 i 2 2 - 5i + i(5 - 3i) = 2 - 5i + 5i - 3i^2 2 − 5 i + i ( 5 − 3 i ) = 2 − 5 i + 5 i − 3 i 2
(3p)
Reducem termenii asemenea − 5 i + 5 i = 0 -5i + 5i = 0 − 5 i + 5 i = 0 și folosim relația i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 :
2 − 3 ( − 1 ) = 2 + 3 = 5 2 - 3(-1) = 2 + 3 = 5 2 − 3 ( − 1 ) = 2 + 3 = 5
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 6 x + m f(x) = 6x + m f ( x ) = 6 x + m , unde m m m este număr real. Determinați numărul real m m m pentru care f ( 2 ) = 15 f(2) = 15 f ( 2 ) = 15 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției f f f în punctul x = 2 x = 2 x = 2 :
f ( 2 ) = 6 ⋅ 2 + m = 12 + m f(2) = 6 \cdot 2 + m = 12 + m f ( 2 ) = 6 ⋅ 2 + m = 12 + m
Egalăm cu valoarea cerută în ipoteză:
12 + m = 15 12 + m = 15 12 + m = 15
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul I:
m = 15 − 12 ⟹ m = 3 m = 15 - 12 \implies m = 3 m = 15 − 12 ⟹ m = 3
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 7 2 x + 1 = 7 x ⋅ 7 2 7^{2x + 1} = 7^x \cdot 7^2 7 2 x + 1 = 7 x ⋅ 7 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm proprietatea produsului puterilor cu aceeași bază în membrul drept:
7 x ⋅ 7 2 = 7 x + 2 7^x \cdot 7^2 = 7^{x + 2} 7 x ⋅ 7 2 = 7 x + 2
Ecuația devine:
7 2 x + 1 = 7 x + 2 7^{2x + 1} = 7^{x + 2} 7 2 x + 1 = 7 x + 2
(3p)
Deoarece baza 7 > 1 7 > 1 7 > 1 , funcția exponențială este strict injectivă, deci putem egala exponenții:
2 x + 1 = x + 2 ⟹ 2 x − x = 2 − 1 ⟹ x = 1 2x + 1 = x + 2 \implies 2x - x = 2 - 1 \implies x = 1 2 x + 1 = x + 2 ⟹ 2 x − x = 2 − 1 ⟹ x = 1
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cel puțin una dintre cifre egală cu 1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele naturale de două cifre sunt de la 10 10 10 la 99 99 99 . Numărul cazurilor posibile este:
99 − 10 + 1 = 90 cazuri posibile 99 - 10 + 1 = 90 \text{ cazuri posibile} 99 − 10 + 1 = 90 cazuri posibile
(2p)
Determinăm numărul cazurilor favorabile (numere de două cifre care au cel puțin o cifră egală cu 1):
Numerele cu cifra zecilor egală cu 1 sunt: 10 , 11 , 12 , 13 , 14 , 15 , 16 , 17 , 18 , 19 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 10 , 11 , 12 , 13 , 14 , 15 , 16 , 17 , 18 , 19 (în total 10 10 10 numere).
Numerele cu cifra unităților egală cu 1 și cifra zecilor diferită de 1 sunt: 21 , 31 , 41 , 51 , 61 , 71 , 81 , 91 21, 31, 41, 51, 61, 71, 81, 91 21 , 31 , 41 , 51 , 61 , 71 , 81 , 91 (în total 8 8 8 numere).
Numărul total de cazuri favorabile este:
10 + 8 = 18 cazuri favorabile 10 + 8 = 18 \text{ cazuri favorabile} 10 + 8 = 18 cazuri favorabile
Calculăm probabilitatea:
p = nr. cazuri favorabile nr. cazuri posibile = 18 90 = 1 5 p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{18}{90} = \frac{1}{5} p = nr. cazuri posibile nr. cazuri favorabile = 90 18 = 5 1
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 2 , 5 ) A(2, 5) A ( 2 , 5 ) și B ( 4 , 2 ) B(4, 2) B ( 4 , 2 ) . Determinați distanța dintre punctul A A A și mijlocul segmentului O B OB O B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Coordonatele originii sunt O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) . Fie M M M mijlocul segmentului O B OB O B :
x M = x O + x B 2 = 0 + 4 2 = 2 x_M = \frac{x_O + x_B}{2} = \frac{0 + 4}{2} = 2 x M = 2 x O + x B = 2 0 + 4 = 2
y M = y O + y B 2 = 0 + 2 2 = 1 y_M = \frac{y_O + y_B}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1 y M = 2 y O + y B = 2 0 + 2 = 1
Așadar, punctul de mijloc este M ( 2 , 1 ) M(2, 1) M ( 2 , 1 ) .
(3p)
Calculăm distanța A M AM A M folosind formula distanței dintre două puncte:
A M = ( x M − x A ) 2 + ( y M − y A ) 2 = ( 2 − 2 ) 2 + ( 1 − 5 ) 2 = 0 2 + ( − 4 ) 2 = 16 = 4 AM = \sqrt{(x_M - x_A)^2 + (y_M - y_A)^2} = \sqrt{(2 - 2)^2 + (1 - 5)^2} = \sqrt{0^2 + (-4)^2} = \sqrt{16} = 4 A M = ( x M − x A ) 2 + ( y M − y A ) 2 = ( 2 − 2 ) 2 + ( 1 − 5 ) 2 = 0 2 + ( − 4 ) 2 = 16 = 4
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu A B = 5 AB = 5 A B = 5 și B C = 5 5 BC = 5\sqrt{5} B C = 5 5 . Arătați că sin C = 5 5 \sin C = \frac{\sqrt{5}}{5} sin C = 5 5 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în A A A , sinusul unghiului C C C este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin C = A B B C = 5 5 5 \sin C = \frac{AB}{BC} = \frac{5}{5\sqrt{5}} sin C = B C A B = 5 5 5
(3p)
Simplificăm factorul 5 5 5 și raționalizăm numitorul:
sin C = 1 5 = 1 ⋅ 5 5 ⋅ 5 = 5 5 \sin C = \frac{1}{\sqrt{5}} = \frac{1 \cdot \sqrt{5}}{\sqrt{5} \cdot \sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5}}{5} sin C = 5 1 = 5 ⋅ 5 1 ⋅ 5 = 5 5
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A = ( 2 − 1 1 0 ) A = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} A = ( 2 1 − 1 0 ) și B ( x ) = ( x x − 3 3 − x x − 4 ) B(x) = \begin{pmatrix} x & x - 3 \\ 3 - x & x - 4 \end{pmatrix} B ( x ) = ( x 3 − x x − 3 x − 4 ) , unde x x x este număr real.
a) Arătați că det A = 1 \det A = 1 det A = 1 . (5p)
b) Determinați numărul real a a a pentru care B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) + I 2 = a B ( 4 ) B(4) \cdot B(4) + I_2 = a B(4) B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) + I 2 = a B ( 4 ) . (5p)
c) Determinați numărul real x x x pentru care A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A A \cdot B(x) = B(x) \cdot A A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A A A
Scriem formula determinantului matricei A A A :
det A = ∣ 2 − 1 1 0 ∣ = 2 ⋅ 0 − ( − 1 ) ⋅ 1 \det A = \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - (-1) \cdot 1 det A = 2 1 − 1 0 = 2 ⋅ 0 − ( − 1 ) ⋅ 1
(3p)
det A = 0 + 1 = 1 \det A = 0 + 1 = 1 det A = 0 + 1 = 1
(2p)
b) Determinarea numărului real a a a
Pentru x = 4 x = 4 x = 4 , determinăm matricea B ( 4 ) B(4) B ( 4 ) :
B ( 4 ) = ( 4 4 − 3 3 − 4 4 − 4 ) = ( 4 1 − 1 0 ) B(4) = \begin{pmatrix} 4 & 4 - 3 \\ 3 - 4 & 4 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} B ( 4 ) = ( 4 3 − 4 4 − 3 4 − 4 ) = ( 4 − 1 1 0 )
Calculăm produsul B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) B(4) \cdot B(4) B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) :
B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) = ( 4 1 − 1 0 ) ( 4 1 − 1 0 ) = ( 4 ⋅ 4 + 1 ⋅ ( − 1 ) 4 ⋅ 1 + 1 ⋅ 0 − 1 ⋅ 4 + 0 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 1 + 0 ⋅ 0 ) = ( 15 4 − 4 − 1 ) B(4) \cdot B(4) = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \cdot 4 + 1 \cdot (-1) & 4 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \\ -1 \cdot 4 + 0 \cdot (-1) & -1 \cdot 1 + 0 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 15 & 4 \\ -4 & -1 \end{pmatrix} B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) = ( 4 − 1 1 0 ) ( 4 − 1 1 0 ) = ( 4 ⋅ 4 + 1 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 4 + 0 ⋅ ( − 1 ) 4 ⋅ 1 + 1 ⋅ 0 − 1 ⋅ 1 + 0 ⋅ 0 ) = ( 15 − 4 4 − 1 )
(3p)
Adunăm matricea unitate I 2 I_2 I 2 :
B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) + I 2 = ( 15 4 − 4 − 1 ) + ( 1 0 0 1 ) = ( 16 4 − 4 0 ) B(4) \cdot B(4) + I_2 = \begin{pmatrix} 15 & 4 \\ -4 & -1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 & 4 \\ -4 & 0 \end{pmatrix} B ( 4 ) ⋅ B ( 4 ) + I 2 = ( 15 − 4 4 − 1 ) + ( 1 0 0 1 ) = ( 16 − 4 4 0 )
Observăm că:
( 16 4 − 4 0 ) = 4 ( 4 1 − 1 0 ) = 4 B ( 4 ) \begin{pmatrix} 16 & 4 \\ -4 & 0 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = 4 B(4) ( 16 − 4 4 0 ) = 4 ( 4 − 1 1 0 ) = 4 B ( 4 )
Egalitatea devine 4 B ( 4 ) = a B ( 4 ) 4 B(4) = a B(4) 4 B ( 4 ) = a B ( 4 ) , de unde obținem a = 4 a = 4 a = 4 .
(2p)
c) Rezolvarea ecuației matriceale A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A A \cdot B(x) = B(x) \cdot A A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A
Calculăm produsul A ⋅ B ( x ) A \cdot B(x) A ⋅ B ( x ) :
A ⋅ B ( x ) = ( 2 − 1 1 0 ) ( x x − 3 3 − x x − 4 ) = ( 2 x − ( 3 − x ) 2 ( x − 3 ) − ( x − 4 ) 1 ⋅ x + 0 1 ⋅ ( x − 3 ) + 0 ) = ( 3 x − 3 x − 2 x x − 3 ) A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & x - 3 \\ 3 - x & x - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x - (3 - x) & 2(x - 3) - (x - 4) \\ 1 \cdot x + 0 & 1 \cdot (x - 3) + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x - 3 & x - 2 \\ x & x - 3 \end{pmatrix} A ⋅ B ( x ) = ( 2 1 − 1 0 ) ( x 3 − x x − 3 x − 4 ) = ( 2 x − ( 3 − x ) 1 ⋅ x + 0 2 ( x − 3 ) − ( x − 4 ) 1 ⋅ ( x − 3 ) + 0 ) = ( 3 x − 3 x x − 2 x − 3 )
Calculăm produsul B ( x ) ⋅ A B(x) \cdot A B ( x ) ⋅ A :
B ( x ) ⋅ A = ( x x − 3 3 − x x − 4 ) ( 2 − 1 1 0 ) = ( 2 x + ( x − 3 ) − x + 0 2 ( 3 − x ) + ( x − 4 ) − ( 3 − x ) + 0 ) = ( 3 x − 3 − x 2 − x x − 3 ) B(x) \cdot A = \begin{pmatrix} x & x - 3 \\ 3 - x & x - 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + (x - 3) & -x + 0 \\ 2(3 - x) + (x - 4) & -(3 - x) + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x - 3 & -x \\ 2 - x & x - 3 \end{pmatrix} B ( x ) ⋅ A = ( x 3 − x x − 3 x − 4 ) ( 2 1 − 1 0 ) = ( 2 x + ( x − 3 ) 2 ( 3 − x ) + ( x − 4 ) − x + 0 − ( 3 − x ) + 0 ) = ( 3 x − 3 2 − x − x x − 3 )
(3p)
Egalăm cele două matrice:
( 3 x − 3 x − 2 x x − 3 ) = ( 3 x − 3 − x 2 − x x − 3 ) \begin{pmatrix} 3x - 3 & x - 2 \\ x & x - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x - 3 & -x \\ 2 - x & x - 3 \end{pmatrix} ( 3 x − 3 x x − 2 x − 3 ) = ( 3 x − 3 2 − x − x x − 3 )
Egalând elementele corespunzătoare:
x − 2 = − x ⟺ 2 x = 2 ⟹ x = 1 x - 2 = -x \iff 2x = 2 \implies x = 1 x − 2 = − x ⟺ 2 x = 2 ⟹ x = 1
Verificăm și elementul de pe poziția ( 2 , 1 ) (2, 1) ( 2 , 1 ) : x = 2 − x ⟺ 2 x = 2 ⟹ x = 1 x = 2 - x \iff 2x = 2 \implies x = 1 x = 2 − x ⟺ 2 x = 2 ⟹ x = 1 .
Așadar, valoarea căutată este x = 1 x = 1 x = 1 .
(2p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = ( x + y ) ( 4 − x − y ) x * y = (x + y)(4 - x - y) x ∗ y = ( x + y ) ( 4 − x − y ) .
a) Arătați că 0 ∗ 3 = 3 0 * 3 = 3 0 ∗ 3 = 3 . (5p)
b) Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ 1 = 0 x * 1 = 0 x ∗ 1 = 0 . (5p)
c) Determinați numerele naturale n n n pentru care numărul N = ( n + 5 ) ∗ ( n − 5 ) N = (n + 5) * (n - 5) N = ( n + 5 ) ∗ ( n − 5 ) este natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compoziției 0 ∗ 3 0 * 3 0 ∗ 3
Înlocuim x = 0 x = 0 x = 0 și y = 3 y = 3 y = 3 în legea de compoziție:
0 ∗ 3 = ( 0 + 3 ) ( 4 − 0 − 3 ) 0 * 3 = (0 + 3)(4 - 0 - 3) 0 ∗ 3 = ( 0 + 3 ) ( 4 − 0 − 3 )
(3p)
Efectuăm calculele din paranteze:
0 ∗ 3 = 3 ⋅ 1 = 3 0 * 3 = 3 \cdot 1 = 3 0 ∗ 3 = 3 ⋅ 1 = 3
(2p)
b) Rezolvarea ecuației x ∗ 1 = 0 x * 1 = 0 x ∗ 1 = 0
Aplicăm definiția legii pentru y = 1 y = 1 y = 1 :
x ∗ 1 = ( x + 1 ) ( 4 − x − 1 ) = ( x + 1 ) ( 3 − x ) x * 1 = (x + 1)(4 - x - 1) = (x + 1)(3 - x) x ∗ 1 = ( x + 1 ) ( 4 − x − 1 ) = ( x + 1 ) ( 3 − x )
(2p)
( x + 1 ) ( 3 − x ) = 0 (x + 1)(3 - x) = 0 ( x + 1 ) ( 3 − x ) = 0
Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
x + 1 = 0 ⟹ x = − 1 x + 1 = 0 \implies x = -1 x + 1 = 0 ⟹ x = − 1
sau
3 − x = 0 ⟹ x = 3 3 - x = 0 \implies x = 3 3 − x = 0 ⟹ x = 3
Soluțiile ecuației sunt x = − 1 x = -1 x = − 1 și x = 3 x = 3 x = 3 .
(3p)
c) Determinarea numerelor naturale n n n
Notăm u = n + 5 u = n + 5 u = n + 5 și v = n − 5 v = n - 5 v = n − 5 . Calculăm suma lor:
u + v = ( n + 5 ) + ( n − 5 ) = 2 n u + v = (n + 5) + (n - 5) = 2n u + v = ( n + 5 ) + ( n − 5 ) = 2 n
Expresia 4 − u − v 4 - u - v 4 − u − v devine:
4 − ( u + v ) = 4 − 2 n = 2 ( 2 − n ) 4 - (u + v) = 4 - 2n = 2(2 - n) 4 − ( u + v ) = 4 − 2 n = 2 ( 2 − n )
Atunci:
N = ( n + 5 ) ∗ ( n − 5 ) = ( u + v ) ( 4 − u − v ) = 2 n ⋅ 2 ( 2 − n ) = 4 n ( 2 − n ) N = (n + 5) * (n - 5) = (u + v)(4 - u - v) = 2n \cdot 2(2 - n) = 4n(2 - n) N = ( n + 5 ) ∗ ( n − 5 ) = ( u + v ) ( 4 − u − v ) = 2 n ⋅ 2 ( 2 − n ) = 4 n ( 2 − n )
(2p)
Se cere ca n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N și N ∈ N N \in \mathbb{N} N ∈ N (adică N ≥ 0 N \ge 0 N ≥ 0 , fiind număr întreg):
Cum 4 n ≥ 0 4n \ge 0 4 n ≥ 0 pentru orice n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N , condiția N ≥ 0 N \ge 0 N ≥ 0 impune:
2 − n ≥ 0 ⟹ n ≤ 2 2 - n \ge 0 \implies n \le 2 2 − n ≥ 0 ⟹ n ≤ 2
Cum n n n este număr natural, valorile posibile sunt n ∈ { 0 , 1 , 2 } n \in \{0, 1, 2\} n ∈ { 0 , 1 , 2 } .
Pentru n ≥ 3 n \ge 3 n ≥ 3 , avem 2 − n < 0 2 - n < 0 2 − n < 0 , deci N < 0 ∉ N N < 0 \notin \mathbb{N} N < 0 ∈ / N .
Verificăm cazurile:
Pentru n = 0 ⟹ N = 4 ⋅ 0 ⋅ 2 = 0 ∈ N n = 0 \implies N = 4 \cdot 0 \cdot 2 = 0 \in \mathbb{N} n = 0 ⟹ N = 4 ⋅ 0 ⋅ 2 = 0 ∈ N ;
Pentru n = 1 ⟹ N = 4 ⋅ 1 ⋅ 1 = 4 ∈ N n = 1 \implies N = 4 \cdot 1 \cdot 1 = 4 \in \mathbb{N} n = 1 ⟹ N = 4 ⋅ 1 ⋅ 1 = 4 ∈ N ;
Pentru n = 2 ⟹ N = 4 ⋅ 2 ⋅ 0 = 0 ∈ N n = 2 \implies N = 4 \cdot 2 \cdot 0 = 0 \in \mathbb{N} n = 2 ⟹ N = 4 ⋅ 2 ⋅ 0 = 0 ∈ N .
Numerele naturale căutate sunt n = 0 n = 0 n = 0 , n = 1 n = 1 n = 1 și n = 2 n = 2 n = 2 .
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f : ( − 1 , + ∞ ) → R f: (-1, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( − 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 2 − x − 2 ln ( x + 1 ) f(x) = x^2 - x - 2\ln(x + 1) f ( x ) = x 2 − x − 2 ln ( x + 1 ) .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 2 x 2 + x − 3 x + 1 f'(x) = \frac{2x^2 + x - 3}{x + 1} f ′ ( x ) = x + 1 2 x 2 + x − 3 , x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x \in (-1, +\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 0 x = 0 x = 0 , situat pe graficul funcției f f f . (5p)
c) Arătați că x 2 − x ≥ 2 ln x + 1 2 x^2 - x \ge 2\ln\frac{x + 1}{2} x 2 − x ≥ 2 ln 2 x + 1 , pentru orice x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x \in (-1, +\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x )
Funcția f f f este derivabilă pe ( − 1 , + ∞ ) (-1, +\infty) ( − 1 , + ∞ ) ca sumă de funcții elementare derivabile. Derivăm fiecare termen:
f ′ ( x ) = ( x 2 ) ′ − ( x ) ′ − 2 ( ln ( x + 1 ) ) ′ = 2 x − 1 − 2 x + 1 f'(x) = (x^2)' - (x)' - 2(\ln(x + 1))' = 2x - 1 - \frac{2}{x + 1} f ′ ( x ) = ( x 2 ) ′ − ( x ) ′ − 2 ( ln ( x + 1 ) ) ′ = 2 x − 1 − x + 1 2
(3p)
f ′ ( x ) = ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) − 2 x + 1 = 2 x 2 + 2 x − x − 1 − 2 x + 1 = 2 x 2 + x − 3 x + 1 f'(x) = \frac{(2x - 1)(x + 1) - 2}{x + 1} = \frac{2x^2 + 2x - x - 1 - 2}{x + 1} = \frac{2x^2 + x - 3}{x + 1} f ′ ( x ) = x + 1 ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) − 2 = x + 1 2 x 2 + 2 x − x − 1 − 2 = x + 1 2 x 2 + x − 3
pentru orice x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x \in (-1, +\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) .
(2p)
b) Ecuația tangentei în x = 0 x = 0 x = 0
Calculăm valoarea funcției și derivatei în x = 0 x = 0 x = 0 :
f ( 0 ) = 0 2 − 0 − 2 ln ( 0 + 1 ) = − 2 ln 1 = 0 f(0) = 0^2 - 0 - 2\ln(0 + 1) = -2\ln 1 = 0 f ( 0 ) = 0 2 − 0 − 2 ln ( 0 + 1 ) = − 2 ln 1 = 0
f ′ ( 0 ) = 2 ( 0 ) 2 + 0 − 3 0 + 1 = − 3 1 = − 3 f'(0) = \frac{2(0)^2 + 0 - 3}{0 + 1} = \frac{-3}{1} = -3 f ′ ( 0 ) = 0 + 1 2 ( 0 ) 2 + 0 − 3 = 1 − 3 = − 3
(2p)
Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de coordonate ( 0 , f ( 0 ) ) (0, f(0)) ( 0 , f ( 0 )) este:
y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 ) y - f(0) = f'(0)(x - 0) y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 )
Înlocuind valorile găsite:
y − 0 = − 3 ( x − 0 ) ⟺ y = − 3 x y - 0 = -3(x - 0) \iff y = -3x y − 0 = − 3 ( x − 0 ) ⟺ y = − 3 x
(3p)
c) Demonstrarea inegalității
Rădăcinile derivatei f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
2 x 2 + x − 3 = 0 ⟹ Δ = 1 2 − 4 ( 2 ) ( − 3 ) = 1 + 24 = 25 2x^2 + x - 3 = 0 \implies \Delta = 1^2 - 4(2)(-3) = 1 + 24 = 25 2 x 2 + x − 3 = 0 ⟹ Δ = 1 2 − 4 ( 2 ) ( − 3 ) = 1 + 24 = 25
x 1 = − 1 − 5 4 = − 3 2 ∉ ( − 1 , + ∞ ) , x 2 = − 1 + 5 4 = 1 ∈ ( − 1 , + ∞ ) x_1 = \frac{-1 - 5}{4} = -\frac{3}{2} \notin (-1, +\infty), \quad x_2 = \frac{-1 + 5}{4} = 1 \in (-1, +\infty) x 1 = 4 − 1 − 5 = − 2 3 ∈ / ( − 1 , + ∞ ) , x 2 = 4 − 1 + 5 = 1 ∈ ( − 1 , + ∞ )
Factorizând numărătorul: 2 x 2 + x − 3 = ( x − 1 ) ( 2 x + 3 ) 2x^2 + x - 3 = (x - 1)(2x + 3) 2 x 2 + x − 3 = ( x − 1 ) ( 2 x + 3 ) .
Pentru orice x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x \in (-1, +\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) , numitorul x + 1 > 0 x + 1 > 0 x + 1 > 0 , iar factorul 2 x + 3 > 2 ( − 1 ) + 3 = 1 > 0 2x + 3 > 2(-1) + 3 = 1 > 0 2 x + 3 > 2 ( − 1 ) + 3 = 1 > 0 . Așadar, semnul derivatei este dat exclusiv de factorul x − 1 x - 1 x − 1 :
Pentru orice x ∈ ( − 1 , 1 ] x \in (-1, 1] x ∈ ( − 1 , 1 ] , x − 1 ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 x - 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0 x − 1 ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci funcția f f f este strict descrescătoare pe ( − 1 , 1 ] (-1, 1] ( − 1 , 1 ] ;
Pentru orice x ∈ [ 1 , + ∞ ) x \in [1, +\infty) x ∈ [ 1 , + ∞ ) , x − 1 ≥ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 x - 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0 x − 1 ≥ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 , deci funcția f f f este strict crescătoare pe [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) .
(2p)
Rezultă că x = 1 x = 1 x = 1 este punct de minim global al funcției f f f pe ( − 1 , + ∞ ) (-1, +\infty) ( − 1 , + ∞ ) , adică:
f ( x ) ≥ f ( 1 ) , ∀ x ∈ ( − 1 , + ∞ ) f(x) \ge f(1), \quad \forall x \in (-1, +\infty) f ( x ) ≥ f ( 1 ) , ∀ x ∈ ( − 1 , + ∞ )
Calculăm valoarea minimă f ( 1 ) f(1) f ( 1 ) :
f ( 1 ) = 1 2 − 1 − 2 ln ( 1 + 1 ) = − 2 ln 2 f(1) = 1^2 - 1 - 2\ln(1 + 1) = -2\ln 2 f ( 1 ) = 1 2 − 1 − 2 ln ( 1 + 1 ) = − 2 ln 2
Prin urmare:
x 2 − x − 2 ln ( x + 1 ) ≥ − 2 ln 2 ⟺ x 2 − x ≥ 2 ln ( x + 1 ) − 2 ln 2 x^2 - x - 2\ln(x + 1) \ge -2\ln 2 \iff x^2 - x \ge 2\ln(x + 1) - 2\ln 2 x 2 − x − 2 ln ( x + 1 ) ≥ − 2 ln 2 ⟺ x 2 − x ≥ 2 ln ( x + 1 ) − 2 ln 2
Aplicând proprietatea logaritmilor ln A − ln B = ln A B \ln A - \ln B = \ln\frac{A}{B} ln A − ln B = ln B A :
x 2 − x ≥ 2 ln x + 1 2 x^2 - x \ge 2\ln\frac{x + 1}{2} x 2 − x ≥ 2 ln 2 x + 1
pentru orice x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x \in (-1, +\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) .
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + 3 x + 1 f(x) = x^2 + 3x + 1 f ( x ) = x 2 + 3 x + 1 .
a) Arătați că ∫ 0 3 ( f ( x ) − 3 x ) d x = 12 \int_0^3 (f(x) - 3x)\,dx = 12 ∫ 0 3 ( f ( x ) − 3 x ) d x = 12 . (5p)
b) Arătați că ∫ 0 1 1 ( f ( x ) − x 2 ) 2 d x = 1 4 \int_0^1 \frac{1}{(f(x) - x^2)^2}\,dx = \frac{1}{4} ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 2 ) 2 1 d x = 4 1 . (5p)
c) Arătați că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = f ( x ) − x 2 − 1 e x g(x) = \frac{f(x) - x^2 - 1}{e^x} g ( x ) = e x f ( x ) − x 2 − 1 , axa O x Ox O x și dreptele de ecuații x = 0 x = 0 x = 0 și x = 1 x = 1 x = 1 este egală cu 3 ( 1 − 2 e ) 3\left(1 - \frac{2}{e}\right) 3 ( 1 − e 2 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫ 0 3 ( f ( x ) − 3 x ) d x \int_0^3 (f(x) - 3x)\,dx ∫ 0 3 ( f ( x ) − 3 x ) d x
Înlocuim expresia funcției f f f :
f ( x ) − 3 x = ( x 2 + 3 x + 1 ) − 3 x = x 2 + 1 f(x) - 3x = (x^2 + 3x + 1) - 3x = x^2 + 1 f ( x ) − 3 x = ( x 2 + 3 x + 1 ) − 3 x = x 2 + 1
Integrala devine:
∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) d x = ( x 3 3 + x ) ∣ 0 3 \int_0^3 (x^2 + 1)\,dx = \left( \frac{x^3}{3} + x \right) \Bigg|_0^3 ∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) d x = ( 3 x 3 + x ) 0 3
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
( 3 3 3 + 3 ) − ( 0 3 3 + 0 ) = ( 27 3 + 3 ) − 0 = 9 + 3 = 12 \left( \frac{3^3}{3} + 3 \right) - \left( \frac{0^3}{3} + 0 \right) = \left( \frac{27}{3} + 3 \right) - 0 = 9 + 3 = 12 ( 3 3 3 + 3 ) − ( 3 0 3 + 0 ) = ( 3 27 + 3 ) − 0 = 9 + 3 = 12
(2p)
b) Calculul integralei ∫ 0 1 1 ( f ( x ) − x 2 ) 2 d x \int_0^1 \frac{1}{(f(x) - x^2)^2}\,dx ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 2 ) 2 1 d x
f ( x ) − x 2 = ( x 2 + 3 x + 1 ) − x 2 = 3 x + 1 f(x) - x^2 = (x^2 + 3x + 1) - x^2 = 3x + 1 f ( x ) − x 2 = ( x 2 + 3 x + 1 ) − x 2 = 3 x + 1
Integrala se rescrie:
∫ 0 1 1 ( 3 x + 1 ) 2 d x = 1 3 ∫ 0 1 ( 3 x + 1 ) ′ ( 3 x + 1 ) − 2 d x = ( − 1 3 ( 3 x + 1 ) ) ∣ 0 1 \int_0^1 \frac{1}{(3x + 1)^2}\,dx = \frac{1}{3} \int_0^1 (3x + 1)' (3x + 1)^{-2}\,dx = \left( -\frac{1}{3(3x + 1)} \right) \Bigg|_0^1 ∫ 0 1 ( 3 x + 1 ) 2 1 d x = 3 1 ∫ 0 1 ( 3 x + 1 ) ′ ( 3 x + 1 ) − 2 d x = ( − 3 ( 3 x + 1 ) 1 ) 0 1
(3p)
Evaluăm între limitele de integrare:
− 1 3 ( 3 ⋅ 1 + 1 ) − ( − 1 3 ( 3 ⋅ 0 + 1 ) ) = − 1 12 + 1 3 = − 1 + 4 12 = 3 12 = 1 4 -\frac{1}{3(3 \cdot 1 + 1)} - \left( -\frac{1}{3(3 \cdot 0 + 1)} \right) = -\frac{1}{12} + \frac{1}{3} = \frac{-1 + 4}{12} = \frac{3}{12} = \frac{1}{4} − 3 ( 3 ⋅ 1 + 1 ) 1 − ( − 3 ( 3 ⋅ 0 + 1 ) 1 ) = − 12 1 + 3 1 = 12 − 1 + 4 = 12 3 = 4 1
(2p)
c) Determinarea ariei suprafeței delimitate de graficul funcției g g g
Determinăm mai întâi forma simplificată a funcției g g g :
g ( x ) = ( x 2 + 3 x + 1 ) − x 2 − 1 e x = 3 x e x = 3 x e − x g(x) = \frac{(x^2 + 3x + 1) - x^2 - 1}{e^x} = \frac{3x}{e^x} = 3x e^{-x} g ( x ) = e x ( x 2 + 3 x + 1 ) − x 2 − 1 = e x 3 x = 3 x e − x
Pentru orice x ∈ [ 0 , 1 ] x \in [0, 1] x ∈ [ 0 , 1 ] , avem g ( x ) ≥ 0 g(x) \ge 0 g ( x ) ≥ 0 , deci aria este dată de integrala definită:
A = ∫ 0 1 g ( x ) d x = 3 ∫ 0 1 x e − x d x \mathcal{A} = \int_0^1 g(x)\,dx = 3 \int_0^1 x e^{-x}\,dx A = ∫ 0 1 g ( x ) d x = 3 ∫ 0 1 x e − x d x
(2p)
Calculăm integrala folosind metoda integrării prin părți:
Fie u ( x ) = x ⟹ u ′ ( x ) = 1 u(x) = x \implies u'(x) = 1 u ( x ) = x ⟹ u ′ ( x ) = 1 și v ′ ( x ) = e − x ⟹ v ( x ) = − e − x v'(x) = e^{-x} \implies v(x) = -e^{-x} v ′ ( x ) = e − x ⟹ v ( x ) = − e − x .
∫ x e − x d x = − x e − x − ∫ ( − e − x ) d x = − x e − x − e − x = − ( x + 1 ) e − x \int x e^{-x}\,dx = -x e^{-x} - \int (-e^{-x})\,dx = -x e^{-x} - e^{-x} = -(x + 1)e^{-x} ∫ x e − x d x = − x e − x − ∫ ( − e − x ) d x = − x e − x − e − x = − ( x + 1 ) e − x
Prin urmare:
A = 3 [ − ( x + 1 ) e − x ] 0 1 = 3 ( − ( 1 + 1 ) e − 1 − ( − ( 0 + 1 ) e 0 ) ) \mathcal{A} = 3 \Big[ -(x + 1)e^{-x} \Big]_0^1 = 3 \left( -(1 + 1)e^{-1} - (-(0 + 1)e^0) \right) A = 3 [ − ( x + 1 ) e − x ] 0 1 = 3 ( − ( 1 + 1 ) e − 1 − ( − ( 0 + 1 ) e 0 ) )
A = 3 ( − 2 e + 1 ) = 3 ( 1 − 2 e ) \mathcal{A} = 3 \left( -\frac{2}{e} + 1 \right) = 3 \left( 1 - \frac{2}{e} \right) A = 3 ( − e 2 + 1 ) = 3 ( 1 − e 2 )
(3p)