BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Simulare Brăila

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Simulare Județeană Brăila

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați al patrulea termen al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b2=6b_2 = 6 și b3=3b_3 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie geometrică (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, oricare doi termeni consecutivi satisfac relația bn+1=bn⋅qb_{n+1} = b_n \cdot q, unde qq reprezintă rația progresiei.
  • Rația qq este dată de raportul termenilor consecutivi b3b_3 și b2b_2:
q=b3b2=36=12q = \frac{b_3}{b_2} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

(3p)

  • Al patrulea termen b4b_4 se obține înmulțind b3b_3 cu rația qq:
b4=b3⋅q=3⋅12=32b_4 = b_3 \cdot q = 3 \cdot \frac{1}{2} = \frac{3}{2}

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x2+1f(x) = \frac{x^2+2}{x^2+1}. Arătați că f(2024)+f(12024)=3f(2024) + f\left(\frac{1}{2024}\right) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice număr real nenul x≠0x \neq 0, calculăm valoarea funcției în argumentul invers 1x\frac{1}{x}:
f(1x)=(1x)2+2(1x)2+1=1x2+21x2+1=1+2x2x21+x2x2=2x2+1x2+1f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{\left(\frac{1}{x}\right)^2 + 2}{\left(\frac{1}{x}\right)^2 + 1} = \frac{\frac{1}{x^2} + 2}{\frac{1}{x^2} + 1} = \frac{\frac{1 + 2x^2}{x^2}}{\frac{1 + x^2}{x^2}} = \frac{2x^2 + 1}{x^2 + 1}

(2p)

  • Adunăm f(x)f(x) și f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right), aducând la numitor comun:
f(x)+f(1x)=x2+2x2+1+2x2+1x2+1=(x2+2)+(2x2+1)x2+1=3x2+3x2+1f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{x^2 + 2}{x^2 + 1} + \frac{2x^2 + 1}{x^2 + 1} = \frac{(x^2 + 2) + (2x^2 + 1)}{x^2 + 1} = \frac{3x^2 + 3}{x^2 + 1}
  • Factorizând pe 33 la numărător și simplificând prin x2+1≠0x^2 + 1 \neq 0:
f(x)+f(1x)=3(x2+1)x2+1=3f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{3(x^2 + 1)}{x^2 + 1} = 3

pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*. (2p)

  • În particular, pentru x=2024x = 2024:
f(2024)+f(12024)=3f(2024) + f\left(\frac{1}{2024}\right) = 3

(1p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+5+5−x=25\sqrt{x+5} + \sqrt{5-x} = 2\sqrt{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim domeniul de existență al ecuației impunând ca expresiile de sub radicalii de ordin par să fie nenegative:
{x+5≥0  ⟹  x≥−55−x≥0  ⟹  x≤5  ⟹  x∈[−5,5]\begin{cases} x + 5 \ge 0 \implies x \ge -5 \\ 5 - x \ge 0 \implies x \le 5 \end{cases} \implies x \in [-5, 5]

(2p)

  • Ambii membri fiind strict pozitivi, ridicăm ecuația la pătrat:
(x+5+5−x)2=(25)2\left(\sqrt{x+5} + \sqrt{5-x}\right)^2 = (2\sqrt{5})^2 (x+5)+2(x+5)(5−x)+(5−x)=4⋅5(x+5) + 2\sqrt{(x+5)(5-x)} + (5-x) = 4 \cdot 5
  • Reducem termenii asemenea:
10+225−x2=2010 + 2\sqrt{25 - x^2} = 20

(2p)

  • Izolăm radicalul și împărțim prin 22:
225−x2=10  ⟺  25−x2=52\sqrt{25 - x^2} = 10 \iff \sqrt{25 - x^2} = 5
  • Ridicăm din nou la pătrat:
25−x2=25  ⟺  x2=0  ⟺  x=025 - x^2 = 25 \iff x^2 = 0 \iff x = 0
  • Deoarece 0∈[−5,5]0 \in [-5, 5], soluția este validă. Mulțimea soluțiilor reale este S={0}S = \{0\}. (1p)

4. Determinați numărul natural nn, n≥2n \ge 2, pentru care Cnn−2−An1=5C_n^{n-2} - A_n^1 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea de simetrie a combinărilor Cnk=Cnn−kC_n^k = C_n^{n-k} pentru a rescrie Cnn−2C_n^{n-2}:
Cnn−2=Cn2=n(n−1)2C_n^{n-2} = C_n^2 = \frac{n(n-1)}{2}
  • Numărul de aranjamente de nn elemente luate câte 11 este:
An1=nA_n^1 = n

(2p)

  • Substituim formulele în ecuația inițială:
n(n−1)2−n=5\frac{n(n-1)}{2} - n = 5
  • Înmulțim întreaga ecuație cu 22:
n(n−1)−2n=10  ⟺  n2−n−2n−10=0  ⟺  n2−3n−10=0n(n-1) - 2n = 10 \iff n^2 - n - 2n - 10 = 0 \iff n^2 - 3n - 10 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅(−10)=9+40=49\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-10) = 9 + 40 = 49 n1=3+492=3+72=5,n2=3−72=−2n_1 = \frac{3 + \sqrt{49}}{2} = \frac{3 + 7}{2} = 5, \quad n_2 = \frac{3 - 7}{2} = -2
  • Cum nn este număr natural cu n≥2n \ge 2, valoarea n=−2n = -2 se respinge, rămânând soluția unică:
n=5n = 5

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,5)A(2, 5), B(4,−3)B(4, -3) și C(a,a+3)C(a, a+3), unde aa este un număr real. Determinați numărul real aa pentru care dreapta OCOC trece prin mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=2+42=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3 yM=yA+yB2=5+(−3)2=22=1y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + (-3)}{2} = \frac{2}{2} = 1

Așadar, punctul de mijloc este M(3,1)M(3, 1). (2p)

  • Dreapta OCOC trece prin MM dacă și numai dacă punctele O(0,0)O(0, 0), M(3,1)M(3, 1) și C(a,a+3)C(a, a+3) sunt coliniare.
  • Panta dreptei determinate de origine O(0,0)O(0, 0) și M(3,1)M(3, 1) este:
mOM=yM−yOxM−xO=1−03−0=13m_{OM} = \frac{y_M - y_O}{x_M - x_O} = \frac{1 - 0}{3 - 0} = \frac{1}{3}

Ecuația dreptei OMOM este:

y=13x  ⟺  x−3y=0y = \frac{1}{3}x \iff x - 3y = 0

(2p)

  • Punctul C(a,a+3)C(a, a+3) aparține dreptei OMOM dacă coordonatele sale verifică ecuația acesteia:
a−3(a+3)=0  ⟺  a−3a−9=0  ⟺  −2a=9  ⟺  a=−92a - 3(a+3) = 0 \iff a - 3a - 9 = 0 \iff -2a = 9 \iff a = -\frac{9}{2}

(1p)


6. Determinați x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), astfel încât tg⁡x+3ctg⁡x=23\operatorname{tg} x + 3\operatorname{ctg} x = 2\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), folosim identitatea trigonometrică ctg⁡x=1tg⁡x\operatorname{ctg} x = \frac{1}{\operatorname{tg} x}.
  • Ecuația devine:
tg⁡x+3tg⁡x=23\operatorname{tg} x + \frac{3}{\operatorname{tg} x} = 2\sqrt{3}

(2p)

  • Înmulțim ecuația cu tg⁡x>0\operatorname{tg} x > 0 și trecem toți termenii în membrul stâng:
tg⁡2x−23tg⁡x+3=0\operatorname{tg}^2 x - 2\sqrt{3}\operatorname{tg} x + 3 = 0
  • Recunoaștem restrângerea unui binom la pătrat:
(tg⁡x−3)2=0  ⟺  tg⁡x=3(\operatorname{tg} x - \sqrt{3})^2 = 0 \iff \operatorname{tg} x = \sqrt{3}

(2p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), soluția unică a ecuației trigonometrice este:
x=π3x = \frac{\pi}{3}

(1p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(12−1−2−3024a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \\ 2 & 4 & a \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+2y−z=−1−2x−3y=12x+4y+az=−2\begin{cases} x + 2y - z = -1 \\ -2x - 3y = 1 \\ 2x + 4y + az = -2 \end{cases}

unde aa este un număr real.

a) Arătați că det⁡(A(a))=a+2\det(A(a)) = a + 2, pentru orice număr real aa. (5p)
b) Pentru a=0a = 0, determinați inversa matricei A(a)A(a). (5p)
c) Pentru a≠−2a \neq -2, rezolvați sistemul de ecuații. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Subpunctul a)

  • Scriem determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣12−1−2−3024a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \\ 2 & 4 & a \end{vmatrix}
  • Aplicăm regula lui Sarrus (sau regula triunghiului):
det⁡(A(a))=1⋅(−3)⋅a+2⋅0⋅2+(−2)⋅4⋅(−1)−[2⋅(−3)⋅(−1)+4⋅0⋅1+(−2)⋅2⋅a]\det(A(a)) = 1 \cdot (-3) \cdot a + 2 \cdot 0 \cdot 2 + (-2) \cdot 4 \cdot (-1) - [2 \cdot (-3) \cdot (-1) + 4 \cdot 0 \cdot 1 + (-2) \cdot 2 \cdot a]

(3p)

  • Reducem termenii:
det⁡(A(a))=−3a+0+8−[6+0−4a]=−3a+8−6+4a=a+2\det(A(a)) = -3a + 0 + 8 - [6 + 0 - 4a] = -3a + 8 - 6 + 4a = a + 2

pentru orice număr real aa. (2p)


Subpunctul b)

  • Pentru a=0a = 0, matricea devine:
A(0)=(12−1−2−30240)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \\ 2 & 4 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei conform punctului anterior:
det⁡(A(0))=0+2=2≠0\det(A(0)) = 0 + 2 = 2 \neq 0

Cum det⁡(A(0))≠0\det(A(0)) \neq 0, matricea A(0)A(0) este inversabilă. (1p)

  • Scriem transpusa matricei A(0)A(0):
At=(1−222−34−100)A^t = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 2 \\ 2 & -3 & 4 \\ -1 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(1p)

  • Determinăm complementele algebrice Aij=(−1)i+jdet⁡(Mij)A_{ij} = (-1)^{i+j} \det(M_{ij}) ale elementelor din A(0)A(0):
A11=+∣−3040∣=0A12=−∣−2020∣=0A13=+∣−2−324∣=−8−(−6)=−2A21=−∣2−140∣=−(0−(−4))=−4A22=+∣1−120∣=0−(−2)=2A23=−∣1224∣=−(4−4)=0A31=+∣2−1−30∣=0−3=−3A32=−∣1−1−20∣=−(0−2)=2A33=+∣12−2−3∣=−3−(−4)=1\begin{aligned} A_{11} &= + \begin{vmatrix} -3 & 0 \\ 4 & 0 \end{vmatrix} = 0 \\ A_{12} &= - \begin{vmatrix} -2 & 0 \\ 2 & 0 \end{vmatrix} = 0 \\ A_{13} &= + \begin{vmatrix} -2 & -3 \\ 2 & 4 \end{vmatrix} = -8 - (-6) = -2 \\ A_{21} &= - \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 4 & 0 \end{vmatrix} = -(0 - (-4)) = -4 \\ A_{22} &= + \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 2 & 0 \end{vmatrix} = 0 - (-2) = 2 \\ A_{23} &= - \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 4 \end{vmatrix} = -(4 - 4) = 0 \\ A_{31} &= + \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ -3 & 0 \end{vmatrix} = 0 - 3 = -3 \\ A_{32} &= - \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ -2 & 0 \end{vmatrix} = -(0 - 2) = 2 \\ A_{33} &= + \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ -2 & -3 \end{vmatrix} = -3 - (-4) = 1 \end{aligned}

(2p)

  • Construim matricea adjunctă A∗A^*:
A∗=(A11A21A31A12A22A32A13A23A33)=(0−4−3022−201)A^* = \begin{pmatrix} A_{11} & A_{21} & A_{31} \\ A_{12} & A_{22} & A_{32} \\ A_{13} & A_{23} & A_{33} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -4 & -3 \\ 0 & 2 & 2 \\ -2 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm inversa matricei:
A(0)−1=1det⁡(A(0))A∗=12(0−4−3022−201)=(0−2−32011−1012)A(0)^{-1} = \frac{1}{\det(A(0))} A^* = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 0 & -4 & -3 \\ 0 & 2 & 2 \\ -2 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2 & -\frac{3}{2} \\ 0 & 1 & 1 \\ -1 & 0 & \frac{1}{2} \end{pmatrix}

(1p)


Subpunctul c)

  • Matricea sistemului este tocmai A(a)A(a).
  • Deoarece a≠−2a \neq -2, avem det⁡(A(a))=a+2≠0\det(A(a)) = a + 2 \neq 0. Prin urmare, sistemul este compatibil determinat (sistem de tip Cramer), având soluție unică. (1p)
  • Înmulțim prima ecuație cu 22:
2(x+2y−z)=2(−1)  ⟹  2x+4y−2z=−22(x + 2y - z) = 2(-1) \implies 2x + 4y - 2z = -2
  • Scăzând această relație din a treia ecuație a sistemului (2x+4y+az=−22x + 4y + az = -2), obținem:
(2x+4y+az)−(2x+4y−2z)=−2−(−2)  ⟹  (a+2)z=0(2x + 4y + az) - (2x + 4y - 2z) = -2 - (-2) \implies (a + 2)z = 0

(2p)

  • Întrucât a≠−2  ⟹  a+2≠0a \neq -2 \implies a + 2 \neq 0, rezultă în mod necesar:
z=0z = 0
  • Înlocuim z=0z = 0 în prima ecuație și rezolvăm sistemul în necunoscutele xx și yy:
{x+2y=−1−2x−3y=1\begin{cases} x + 2y = -1 \\ -2x - 3y = 1 \end{cases}
  • Din prima ecuație exprimăm x=−1−2yx = -1 - 2y și înlocuim în a doua ecuație:
−2(−1−2y)−3y=1  ⟺  2+4y−3y=1  ⟺  y=−1-2(-1 - 2y) - 3y = 1 \iff 2 + 4y - 3y = 1 \iff y = -1
  • Deducem valoarea lui xx:
x=−1−2(−1)=−1+2=1x = -1 - 2(-1) = -1 + 2 = 1
  • Soluția unică a sistemului este (x,y,z)=(1,−1,0)(x, y, z) = (1, -1, 0). (2p)

2. Se consideră polinomul f=X3−X2+aX+2f = X^3 - X^2 + aX + 2, unde aa este un număr real.

a) Arătați că f(−1)+f(1)=2f(-1) + f(1) = 2, pentru orice număr real aa. (5p)
b) Determinați numărul real aa, pentru care polinomul ff este divizibil cu polinomul X2−2X+2X^2 - 2X + 2. (5p)
c) Demonstrați că x13+x23+x33+3x1x2+3x1x3+3x2x3=−5x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 + 3x_1x_2 + 3x_1x_3 + 3x_2x_3 = -5, pentru orice număr real aa, unde x1,x2x_1, x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Subpunctul a)

  • Calculăm valoarea numerică a polinomului în −1-1:
f(−1)=(−1)3−(−1)2+a(−1)+2=−1−1−a+2=−af(-1) = (-1)^3 - (-1)^2 + a(-1) + 2 = -1 - 1 - a + 2 = -a

(2p)

  • Calculăm valoarea numerică a polinomului în 11:
f(1)=13−12+a(1)+2=1−1+a+2=a+2f(1) = 1^3 - 1^2 + a(1) + 2 = 1 - 1 + a + 2 = a + 2

(2p)

  • Însumăm cele două rezultate:
f(−1)+f(1)=−a+(a+2)=2f(-1) + f(1) = -a + (a + 2) = 2

oricare ar fi numărul real aa. (1p)


Subpunctul b)

  • Efectuăm împărțirea polinomului f=X3−X2+aX+2f = X^3 - X^2 + aX + 2 la g=X2−2X+2g = X^2 - 2X + 2:
    • Împărțim primul termen: X3:X2=XX^3 : X^2 = X.
    • Scădem X(X2−2X+2)=X3−2X2+2XX(X^2 - 2X + 2) = X^3 - 2X^2 + 2X:
(X3−X2+aX+2)−(X3−2X2+2X)=X2+(a−2)X+2(X^3 - X^2 + aX + 2) - (X^3 - 2X^2 + 2X) = X^2 + (a - 2)X + 2
  • Împărțim următorul termen: X2:X2=1X^2 : X^2 = 1.
  • Scădem 1(X2−2X+2)=X2−2X+21(X^2 - 2X + 2) = X^2 - 2X + 2:
[X2+(a−2)X+2]−[X2−2X+2]=(a−2−(−2))X+(2−2)=aX[X^2 + (a - 2)X + 2] - [X^2 - 2X + 2] = (a - 2 - (-2))X + (2 - 2) = aX

(3p)

  • Câtul împărțirii este Q=X+1Q = X + 1, iar restul este R=aXR = aX.
  • Polinomul ff este divizibil cu gg dacă și numai dacă restul împărțirii este polinomul nul:
R=0  ⟺  aX=0  ⟺  a=0R = 0 \iff aX = 0 \iff a = 0

(2p)


Subpunctul c)

  • Din relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3−X2+aX+2f = X^3 - X^2 + aX + 2, avem:
{S1=x1+x2+x3=1S2=x1x2+x1x3+x2x3=aS3=x1x2x3=−2\begin{cases} S_1 = x_1 + x_2 + x_3 = 1 \\ S_2 = x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = a \\ S_3 = x_1x_2x_3 = -2 \end{cases}

(2p)

  • Deoarece x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff, fiecare satisface ecuația xi3−xi2+axi+2=0x_i^3 - x_i^2 + ax_i + 2 = 0, adică:
xi3=xi2−axi−2,pentru orice i∈{1,2,3}x_i^3 = x_i^2 - ax_i - 2, \quad \text{pentru orice } i \in \{1, 2, 3\}
  • Însumând aceste trei identități, obținem:
x13+x23+x33=(x12+x22+x32)−a(x1+x2+x3)−6x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = (x_1^2 + x_2^2 + x_3^2) - a(x_1 + x_2 + x_3) - 6
  • Folosim identitatea algebrică x12+x22+x32=S12−2S2x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = S_1^2 - 2S_2:
x12+x22+x32=12−2a=1−2ax_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 1^2 - 2a = 1 - 2a
  • Înlocuind în suma cuburilor:
x13+x23+x33=(1−2a)−a⋅1−6=−3a−5x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = (1 - 2a) - a \cdot 1 - 6 = -3a - 5

(2p)

  • Expresia cerută devine:
x13+x23+x33+3(x1x2+x1x3+x2x3)=(−3a−5)+3⋅S2=(−3a−5)+3a=−5\begin{aligned} x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 + 3(x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3) &= (-3a - 5) + 3 \cdot S_2 \\ &= (-3a - 5) + 3a \\ &= -5 \end{aligned}

pentru orice număr real aa. (1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(1,∞)→Rf: (1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡x−1x+1f(x) = \ln \frac{x-1}{x+1}.

a) Arătați că f′(x)=2x2−1f'(x) = \frac{2}{x^2-1}, x∈(1,∞)x \in (1, \infty). (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)
c) Demonstrați că funcția ff nu este surjectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Subpunctul a)

  • Pentru orice x∈(1,∞)x \in (1, \infty), cantitățile x−1x - 1 și x+1x + 1 sunt strict pozitive, așadar putem descompune logaritmul câtului în diferență de logaritmi:
f(x)=ln⁡(x−1)−ln⁡(x+1)f(x) = \ln(x-1) - \ln(x+1)

(2p)

  • Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(ln⁡(x−1))′−(ln⁡(x+1))′=1x−1−1x+1f'(x) = (\ln(x-1))' - (\ln(x+1))' = \frac{1}{x-1} - \frac{1}{x+1}
  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(x+1)−(x−1)(x−1)(x+1)=2x2−1f'(x) = \frac{(x+1) - (x-1)}{(x-1)(x+1)} = \frac{2}{x^2-1}

pentru orice x∈(1,∞)x \in (1, \infty). (3p)


Subpunctul b)

  • Asimptota orizontală spre +∞+\infty este dată de limita funcției când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞ln⁡x−1x+1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \ln \frac{x-1}{x+1}
  • Calculăm limita raportului rațional:
lim⁡x→+∞x−1x+1=lim⁡x→+∞x(1−1x)x(1+1x)=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x-1}{x+1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)}{x\left(1 + \frac{1}{x}\right)} = 1
  • Folosind continuitatea funcției logaritm natural pe (0,∞)(0, \infty):
lim⁡x→+∞f(x)=ln⁡(lim⁡x→+∞x−1x+1)=ln⁡1=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \ln\left(\lim_{x \to +\infty} \frac{x-1}{x+1}\right) = \ln 1 = 0

(3p)

  • Deoarece limita este finită (00), dreapta de ecuație:
y=0(axa Ox)y = 0 \quad (\text{axa } Ox)

este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (2p)


Subpunctul c)

  • Analizăm codomeniul și imaginea funcției ff:
  • Pentru orice x∈(1,∞)x \in (1, \infty), avem inegalitatea evidentă x−1<x+1x - 1 < x + 1. Împărțind prin numărul strict pozitiv x+1x + 1, obținem:
0<x−1x+1<10 < \frac{x-1}{x+1} < 1
  • Deoarece funcția ln⁡\ln este strict crescătoare pe (0,∞)(0, \infty) și ln⁡1=0\ln 1 = 0:
ln⁡x−1x+1<ln⁡1=0  ⟹  f(x)<0,pentru orice x∈(1,∞)\ln \frac{x-1}{x+1} < \ln 1 = 0 \implies f(x) < 0, \quad \text{pentru orice } x \in (1, \infty)

(3p)

  • Astfel, toate valorile luate de funcția ff sunt strict negative, deci:
Im⁡f⊆(−∞,0)\operatorname{Im} f \subseteq (-\infty, 0)
  • Deoarece codomeniul declarat al funcției este R\mathbb{R}, observăm că pentru orice element y∈[0,∞)y \in [0, \infty) nu există niciun x∈(1,∞)x \in (1, \infty) astfel încât f(x)=yf(x) = y.
  • Cum Im⁡f≠R\operatorname{Im} f \neq \mathbb{R}, funcția ff nu este surjectivă. (2p)

2. Se consideră funcția f:(−1,∞)→Rf: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=6x+ln⁡(x+1)f(x) = 6x + \ln(x+1).

a) Arătați că ∫12(f(x)−ln⁡(x+1)) dx=9\int_1^2 (f(x) - \ln(x+1)) \, dx = 9. (5p)
b) Calculați ∫0e−1f(x)−6xx+1 dx\int_0^{e-1} \frac{f(x) - 6x}{x+1} \, dx. (5p)
c) Determinați numărul real aa, știind că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=f(x2)g(x) = f(x^2), axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=1x = 1 este egală cu aπ+ln⁡2a\pi + \ln 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Subpunctul a)

  • Determinăm expresia integratului:
f(x)−ln⁡(x+1)=[6x+ln⁡(x+1)]−ln⁡(x+1)=6xf(x) - \ln(x+1) = [6x + \ln(x+1)] - \ln(x+1) = 6x

(2p)

  • Calculăm integrala definită aplicând formula Leibniz-Newton:
∫126x dx=3x2∣12=3⋅22−3⋅12=3⋅4−3⋅1=12−3=9\int_1^2 6x \, dx = \left. 3x^2 \right|_1^2 = 3 \cdot 2^2 - 3 \cdot 1^2 = 3 \cdot 4 - 3 \cdot 1 = 12 - 3 = 9

(3p)


Subpunctul b)

  • Expresia de la numărător este:
f(x)−6x=ln⁡(x+1)f(x) - 6x = \ln(x+1)
  • Integrala devine:
I=∫0e−1ln⁡(x+1)x+1 dxI = \int_0^{e-1} \frac{\ln(x+1)}{x+1} \, dx

(1p)

  • Aplicăm metoda schimbării de variabilă: fie t=ln⁡(x+1)t = \ln(x+1), de unde derivata este dt=1x+1 dxdt = \frac{1}{x+1} \, dx:

    • Pentru limita inferioară x=0  ⟹  t=ln⁡(0+1)=ln⁡1=0x = 0 \implies t = \ln(0+1) = \ln 1 = 0.
    • Pentru limita superioară x=e−1  ⟹  t=ln⁡(e−1+1)=ln⁡e=1x = e - 1 \implies t = \ln(e - 1 + 1) = \ln e = 1. (2p)
  • Integrala capătă forma directă:

I=∫01t dt=t22∣01=122−022=12I = \int_0^1 t \, dt = \left. \frac{t^2}{2} \right|_0^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{0^2}{2} = \frac{1}{2}

(2p)


Subpunctul c)

  • Determinăm formula funcției gg:
g(x)=f(x2)=6x2+ln⁡(x2+1)g(x) = f(x^2) = 6x^2 + \ln(x^2+1)

Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x2≥0x^2 \ge 0, deci 6x2≥06x^2 \ge 0 și ln⁡(x2+1)≥ln⁡1=0\ln(x^2+1) \ge \ln 1 = 0, ceea ce garantează că g(x)≥0g(x) \ge 0.

  • Aria A\mathcal{A} a suprafeței plane delimitate este dată de integrala definită:
A=∫01g(x) dx=∫01(6x2+ln⁡(x2+1)) dx=∫016x2 dx+∫01ln⁡(x2+1) dx\mathcal{A} = \int_0^1 g(x) \, dx = \int_0^1 \left(6x^2 + \ln(x^2+1)\right) \, dx = \int_0^1 6x^2 \, dx + \int_0^1 \ln(x^2+1) \, dx

(2p)

  • Prima parte a integralei este:
∫016x2 dx=2x3∣01=2⋅13−0=2\int_0^1 6x^2 \, dx = \left. 2x^3 \right|_0^1 = 2 \cdot 1^3 - 0 = 2
  • Pentru a doua parte, folosim metoda integrării prin părți: Alegem u=ln⁡(x2+1)  ⟹  u′=2xx2+1u = \ln(x^2+1) \implies u' = \frac{2x}{x^2+1} și v′=1  ⟹  v=xv' = 1 \implies v = x.
∫01ln⁡(x2+1) dx=xln⁡(x2+1)∣01−∫01x⋅2xx2+1 dx\int_0^1 \ln(x^2+1) \, dx = \left. x\ln(x^2+1) \right|_0^1 - \int_0^1 x \cdot \frac{2x}{x^2+1} \, dx =1⋅ln⁡(1+1)−0−2∫01x2x2+1 dx=ln⁡2−2∫01(x2+1)−1x2+1 dx= 1 \cdot \ln(1+1) - 0 - 2 \int_0^1 \frac{x^2}{x^2+1} \, dx = \ln 2 - 2 \int_0^1 \frac{(x^2+1) - 1}{x^2+1} \, dx =ln⁡2−2∫01(1−1x2+1) dx=ln⁡2−2(x−arctg⁡x)∣01= \ln 2 - 2 \int_0^1 \left(1 - \frac{1}{x^2+1}\right) \, dx = \ln 2 - 2 \left. (x - \operatorname{arctg} x) \right|_0^1 =ln⁡2−2(1−arctg⁡1)=ln⁡2−2(1−π4)=ln⁡2−2+π2= \ln 2 - 2(1 - \operatorname{arctg} 1) = \ln 2 - 2\left(1 - \frac{\pi}{4}\right) = \ln 2 - 2 + \frac{\pi}{2}

(2p)

  • Însumăm cele două contribuții pentru a afla aria totală:
A=2+(ln⁡2−2+π2)=π2+ln⁡2=12π+ln⁡2\mathcal{A} = 2 + \left(\ln 2 - 2 + \frac{\pi}{2}\right) = \frac{\pi}{2} + \ln 2 = \frac{1}{2}\pi + \ln 2
  • Egalând cu valoarea dată în enunț aπ+ln⁡2a\pi + \ln 2:
aπ+ln⁡2=12π+ln⁡2  ⟹  a=12a\pi + \ln 2 = \frac{1}{2}\pi + \ln 2 \implies a = \frac{1}{2}

(1p)