BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Simulare Bacău

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Simulare Județeană Bacău

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numerele reale aa și bb, știind că (2−i)2=a+bi(2 - i)^2 = a + bi și i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului (2−i)2(2 - i)^2 folosind formula (u−v)2=u2−2uv+v2(u - v)^2 = u^2 - 2uv + v^2 și relația i2=−1i^2 = -1:
(2−i)2=22−2⋅2⋅i+i2=4−4i−1=3−4i(2 - i)^2 = 2^2 - 2 \cdot 2 \cdot i + i^2 = 4 - 4i - 1 = 3 - 4i
  • Egalitatea din ipoteză devine:
a+bi=3−4ia + bi = 3 - 4i

(3p)

  • Deoarece a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}, egalăm părțile reale, respectiv părțile imaginare ale celor două numere complexe:
{a=3b=−4\begin{cases} a = 3 \\ b = -4 \end{cases}

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4x+mf(x) = x^2 - 4x + m, unde mm este număr real. Determinați numerele reale mm pentru care vârful parabolei asociate funcției ff are coordonatele egale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru funcția de gradul al doilea f(x)=ax2+bx+cf(x) = ax^2 + bx + c, cu a=1a = 1, b=−4b = -4 și c=mc = m, abscisa vârfului parabolei este:
xV=−b2a=−−42⋅1=42=2x_V = -\frac{b}{2a} = -\frac{-4}{2 \cdot 1} = \frac{4}{2} = 2

(2p)

  • Ordonata vârfului este yV=f(xV)=f(2)y_V = f(x_V) = f(2):
yV=22−4⋅2+m=4−8+m=m−4y_V = 2^2 - 4 \cdot 2 + m = 4 - 8 + m = m - 4
  • Condiția ca vârful parabolei să aibă coordonatele egale este xV=yVx_V = y_V:
2=m−4  ⟺  m=2+4  ⟺  m=62 = m - 4 \iff m = 2 + 4 \iff m = 6

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x−1+2x+2x+1=282^{x-1} + 2^x + 2^{x+1} = 28. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietățile puterilor pentru a da factor comun pe 2x−12^{x-1} în membrul stâng:
2x−1+2x−1⋅21+2x−1⋅22=282^{x-1} + 2^{x-1} \cdot 2^1 + 2^{x-1} \cdot 2^2 = 28 2x−1⋅(1+2+4)=28  ⟺  2x−1⋅7=282^{x-1} \cdot (1 + 2 + 4) = 28 \iff 2^{x-1} \cdot 7 = 28
  • Împărțind prin 7 ambii membri ai ecuației:
2x−1=287  ⟺  2x−1=42^{x-1} = \frac{28}{7} \iff 2^{x-1} = 4

(3p)

  • Deoarece 4=224 = 2^2, obținem:
2x−1=222^{x-1} = 2^2
  • Datorită injectivității funcției exponențiale de bază 2, egalăm exponenții:
x−1=2  ⟺  x=3x - 1 = 2 \iff x = 3

(2p)


4. Se consideră mulțimea M={0,1,2,3,4}M = \{0, 1, 2, 3, 4\}. Determinați numărul tripletelor (a,b,c)(a, b, c) cu proprietatea că a,b,c∈Ma, b, c \in M și a<b<ca < b < c. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Oricărei submulțimi formate din trei elemente distincte {x,y,z}⊆M\{x, y, z\} \subseteq M îi corespunde un unic triplet ordonat strict crescător (a,b,c)(a, b, c) cu a<b<ca < b < c, prin simpla ordonare crescătoare a celor trei elemente.
  • Reciproc, orice triplet (a,b,c)(a, b, c) cu a<b<ca < b < c determină în mod unic o submulțime cu 3 elemente a lui MM.
  • Astfel, numărul cerut de triplete este egal cu numărul de submulțimi cu 3 elemente ale mulțimii MM.

(3p)

  • Mulțimea MM conține 5 elemente (card(M)=5\text{card}(M) = 5). Numărul submulțimilor cu 3 elemente este dat de combinări de 5 luate câte 3:
C53=5!3!(5−3)!=5⋅4⋅3!3!⋅2⋅1=202=10C_5^3 = \frac{5!}{3!(5 - 3)!} = \frac{5 \cdot 4 \cdot 3!}{3! \cdot 2 \cdot 1} = \frac{20}{2} = 10
  • Deci există 10 triplete (a,b,c)(a, b, c) cu proprietatea din enunț.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctul A(−2,1)A(-2, 1). Determinați ecuația dreptei care trece prin punctul AA și are panta egală cu 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ecuația dreptei care trece printr-un punct cunoscut A(xA,yA)A(x_A, y_A) și are panta dată mm este:
y−yA=m(x−xA)y - y_A = m(x - x_A)

(2p)

  • Înlocuim coordonatele xA=−2x_A = -2, yA=1y_A = 1 și panta m=3m = 3:
y−1=3(x−(−2))  ⟺  y−1=3(x+2)y - 1 = 3(x - (-2)) \iff y - 1 = 3(x + 2)
  • Desfacem paranteza și izolăm yy:
y−1=3x+6  ⟺  y=3x+7y - 1 = 3x + 6 \iff y = 3x + 7

(ecuația generală a dreptei poate fi scrisă și sub forma 3x−y+7=03x - y + 7 = 0).

(3p)


6. Determinați x∈[0,π]x \in [0, \pi] pentru care sin⁡x+cos⁡2x=1\sin x + \cos^2 x = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei, sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1, pentru a exprima cos⁡2x=1−sin⁡2x\cos^2 x = 1 - \sin^2 x:
sin⁡x+(1−sin⁡2x)=1\sin x + (1 - \sin^2 x) = 1
  • Reducem termenul liber 11 și dăm factor comun pe sin⁡x\sin x:
sin⁡x−sin⁡2x=0  ⟺  sin⁡x(1−sin⁡x)=0\sin x - \sin^2 x = 0 \iff \sin x(1 - \sin x) = 0

(2p)

  • Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
sin⁡x=0sau1−sin⁡x=0  ⟺  sin⁡x=1\sin x = 0 \quad \text{sau} \quad 1 - \sin x = 0 \iff \sin x = 1
  • Căutăm soluțiile din intervalul x∈[0,π]x \in [0, \pi]:

    • Pentru sin⁡x=0\sin x = 0, valorile posibile din [0,π][0, \pi] sunt x=0x = 0 și x=πx = \pi.
    • Pentru sin⁡x=1\sin x = 1, valoarea unică din [0,π][0, \pi] este x=π2x = \frac{\pi}{2}.
  • În concluzie, soluțiile ecuației din intervalul [0,π][0, \pi] sunt:

x∈{0,π2,π}x \in \left\{ 0, \frac{\pi}{2}, \pi \right\}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(x)=(x22x)A(x) = \begin{pmatrix} x & 2 \\ 2 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Calculați det⁡(A(3))\det(A(3)). (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care A(x)⋅A(−x)=4⋅I2A(x) \cdot A(-x) = 4 \cdot I_2, unde I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}. (5p)

c) Arătați că det⁡(A(1)+A(2)+⋯+A(n))=n2(n−3)(n+5)4\det(A(1) + A(2) + \dots + A(n)) = \frac{n^2(n-3)(n+5)}{4}, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(3)A(3)
  • Înlocuim x=3x = 3 în expresia matricei:
A(3)=(3223)A(3) = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul de ordinul 2:
det⁡(A(3))=∣3223∣=3⋅3−2⋅2\det(A(3)) = \begin{vmatrix} 3 & 2 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} = 3 \cdot 3 - 2 \cdot 2

(3p)

det⁡(A(3))=9−4=5\det(A(3)) = 9 - 4 = 5

(2p)


b) Determinarea numărului real xx
  • Scriem matricele A(x)A(x) și A(−x)A(-x):
A(x)=(x22x),A(−x)=(−x22−x)A(x) = \begin{pmatrix} x & 2 \\ 2 & x \end{pmatrix}, \quad A(-x) = \begin{pmatrix} -x & 2 \\ 2 & -x \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul celor două matrice:
A(x)⋅A(−x)=(x(−x)+2⋅2x⋅2+2(−x)2(−x)+x⋅22⋅2+x(−x))=(−x2+400−x2+4)A(x) \cdot A(-x) = \begin{pmatrix} x(-x) + 2 \cdot 2 & x \cdot 2 + 2(-x) \\ 2(-x) + x \cdot 2 & 2 \cdot 2 + x(-x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x^2 + 4 & 0 \\ 0 & -x^2 + 4 \end{pmatrix}
  • Matricea 4⋅I24 \cdot I_2 este:
4⋅I2=4(1001)=(4004)4 \cdot I_2 = 4 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cele două matrice:
(−x2+400−x2+4)=(4004)\begin{pmatrix} -x^2 + 4 & 0 \\ 0 & -x^2 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}
  • Rezultă ecuația scalară:
−x2+4=4  ⟺  −x2=0  ⟺  x2=0  ⟺  x=0-x^2 + 4 = 4 \iff -x^2 = 0 \iff x^2 = 0 \iff x = 0

(2p)


c) Demonstrarea identității pentru suma matricelor
  • Calculăm suma de matrice Sn=A(1)+A(2)+⋯+A(n)S_n = A(1) + A(2) + \dots + A(n):
Sn=(1221)+(2222)+⋯+(n22n)S_n = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} + \dots + \begin{pmatrix} n & 2 \\ 2 & n \end{pmatrix}
  • Adunând elementele corespunzătoare:
    • Pe diagonala principală avem suma primelor nn numere naturale nenule:
1+2+⋯+n=n(n+1)21 + 2 + \dots + n = \frac{n(n + 1)}{2}
  • Pe diagonala secundară avem de fiecare dată termenul constant 22, adunat de nn ori:
2+2+⋯+2⏟n termeni=2n\underbrace{2 + 2 + \dots + 2}_{n \text{ termeni}} = 2n
  • Astfel, matricea sumă este:
A(1)+A(2)+⋯+A(n)=(n(n+1)22n2nn(n+1)2)A(1) + A(2) + \dots + A(n) = \begin{pmatrix} \frac{n(n + 1)}{2} & 2n \\ 2n & \frac{n(n + 1)}{2} \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul acestei matrice:
det⁡(Sn)=∣n(n+1)22n2nn(n+1)2∣=(n(n+1)2)2−(2n)2\det(S_n) = \begin{vmatrix} \frac{n(n + 1)}{2} & 2n \\ 2n & \frac{n(n + 1)}{2} \end{vmatrix} = \left(\frac{n(n + 1)}{2}\right)^2 - (2n)^2 det⁡(Sn)=n2(n+1)24−4n2=n2(n+1)2−16n24=n2[(n+1)2−16]4\det(S_n) = \frac{n^2(n + 1)^2}{4} - 4n^2 = \frac{n^2(n + 1)^2 - 16n^2}{4} = \frac{n^2 \left[(n + 1)^2 - 16\right]}{4}
  • Aplicăm formula diferenței de pătrate u2−v2=(u−v)(u+v)u^2 - v^2 = (u - v)(u + v) pentru (n+1)2−42(n + 1)^2 - 4^2:
(n+1)2−16=(n+1−4)(n+1+4)=(n−3)(n+5)(n + 1)^2 - 16 = (n + 1 - 4)(n + 1 + 4) = (n - 3)(n + 5)
  • Înlocuind în expresia determinantului, obținem:
det⁡(A(1)+A(2)+⋯+A(n))=n2(n−3)(n+5)4\det(A(1) + A(2) + \dots + A(n)) = \frac{n^2(n - 3)(n + 5)}{4}

pentru orice număr natural nenul nn.

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru x∗y=xy−7x−7y+56x * y = xy - 7x - 7y + 56.

a) Arătați că 8∗(−8)=−88 * (-8) = -8. (5p)

b) Determinați numărul întreg xx pentru care 2∗x3=272 * \sqrt[3]{x} = 27. (5p)

c) Determinați elementele simetrizabile în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea calculului 8∗(−8)=−88 * (-8) = -8
  • Aplicăm direct definiția legii de compoziție pentru x=8x = 8 și y=−8y = -8:
8∗(−8)=8⋅(−8)−7⋅8−7⋅(−8)+568 * (-8) = 8 \cdot (-8) - 7 \cdot 8 - 7 \cdot (-8) + 56

(2p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
8∗(−8)=−64−56+56+56=−64+56=−88 * (-8) = -64 - 56 + 56 + 56 = -64 + 56 = -8

(3p)


b) Determinarea numărului întreg xx
  • Calculăm compunerea 2∗x32 * \sqrt[3]{x} folosind legea dată:
2∗x3=2⋅x3−7⋅2−7⋅x3+562 * \sqrt[3]{x} = 2 \cdot \sqrt[3]{x} - 7 \cdot 2 - 7 \cdot \sqrt[3]{x} + 56 2∗x3=(2−7)x3−14+56=−5x3+42=42−5x32 * \sqrt[3]{x} = (2 - 7)\sqrt[3]{x} - 14 + 56 = -5\sqrt[3]{x} + 42 = 42 - 5\sqrt[3]{x}

(2p)

  • Egalăm expresia obținută cu 2727:
42−5x3=27  ⟺  5x3=42−2742 - 5\sqrt[3]{x} = 27 \iff 5\sqrt[3]{x} = 42 - 27 5x3=15  ⟺  x3=155=35\sqrt[3]{x} = 15 \iff \sqrt[3]{x} = \frac{15}{5} = 3
  • Ridicăm ambele părți la puterea a 3-a:
x=33=27x = 3^3 = 27
  • Deoarece 27∈Z27 \in \mathbb{Z}, soluția ecuației este x=27x = 27.

(3p)


c) Determinarea elementelor simetrizabile în raport cu legea „∗*”
  • Mai întâi, scriem legea sub formă restrânsă prin factorizare:
x∗y=x(y−7)−7(y−7)+7=(x−7)(y−7)+7x * y = x(y - 7) - 7(y - 7) + 7 = (x - 7)(y - 7) + 7
  • Determinăm elementul neutru e∈Ze \in \mathbb{Z}. Condiția x∗e=xx * e = x, pentru orice x∈Zx \in \mathbb{Z}, revine la:
(x−7)(e−7)+7=x  ⟺  (x−7)(e−7)=x−7  ⟺  (x−7)(e−7−1)=0(x - 7)(e - 7) + 7 = x \iff (x - 7)(e - 7) = x - 7 \iff (x - 7)(e - 7 - 1) = 0 (x−7)(e−8)=0pentru orice x∈Z  ⟹  e−8=0  ⟺  e=8∈Z(x - 7)(e - 8) = 0 \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{Z} \implies e - 8 = 0 \iff e = 8 \in \mathbb{Z}
  • Deoarece legea este comutativă (x∗y=y∗xx * y = y * x), e=8e = 8 este elementul neutru al legii de compoziție.

  • Un element x∈Zx \in \mathbb{Z} este simetrizabil dacă există x′∈Zx' \in \mathbb{Z} astfel încât:

x∗x′=8  ⟺  (x−7)(x′−7)+7=8  ⟺  (x−7)(x′−7)=1x * x' = 8 \iff (x - 7)(x' - 7) + 7 = 8 \iff (x - 7)(x' - 7) = 1
  • Izolând x′x', obținem:
x′=7+1x−7x' = 7 + \frac{1}{x - 7}

(3p)

  • Pentru ca x′∈Zx' \in \mathbb{Z}, este necesar ca x−7x - 7 să fie un divizor întreg al lui 11:
x−7∈D1={−1,1}x - 7 \in \mathcal{D}_1 = \{-1, 1\}
  • Analizăm cele două cazuri posibile:

    • Cazul 1: x−7=1  ⟹  x=8  ⟹  x′=7+1=8∈Zx - 7 = 1 \implies x = 8 \implies x' = 7 + 1 = 8 \in \mathbb{Z}.
    • Cazul 2: x−7=−1  ⟹  x=6  ⟹  x′=7−1=6∈Zx - 7 = -1 \implies x = 6 \implies x' = 7 - 1 = 6 \in \mathbb{Z}.
  • În concluzie, elementele simetrizabile în raport cu legea „∗*” pe mulțimea Z\mathbb{Z} sunt:

x∈{6,8}x \in \{6, 8\}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3−2x2+4x2f(x) = \frac{x^3 - 2x^2 + 4}{x^2}.

a) Arătați că f′(x)=(x−2)(x2+2x+4)x3f'(x) = \frac{(x-2)(x^2+2x+4)}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați mulțimea valorilor funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) fiind o funcție rațională. Aplicăm regula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x3−2x2+4)′⋅x2−(x3−2x2+4)⋅(x2)′(x2)2f'(x) = \frac{(x^3 - 2x^2 + 4)' \cdot x^2 - (x^3 - 2x^2 + 4) \cdot (x^2)'}{(x^2)^2} f′(x)=(3x2−4x)⋅x2−(x3−2x2+4)⋅2xx4f'(x) = \frac{(3x^2 - 4x) \cdot x^2 - (x^3 - 2x^2 + 4) \cdot 2x}{x^4}

(3p)

  • Desfacem parantezele la numărător și grupăm termenii:
f′(x)=3x4−4x3−(2x4−4x3+8x)x4=3x4−4x3−2x4+4x3−8xx4=x4−8xx4f'(x) = \frac{3x^4 - 4x^3 - (2x^4 - 4x^3 + 8x)}{x^4} = \frac{3x^4 - 4x^3 - 2x^4 + 4x^3 - 8x}{x^4} = \frac{x^4 - 8x}{x^4}
  • Simplificăm fracția prin x≠0x \neq 0:
f′(x)=x(x3−8)x4=x3−8x3f'(x) = \frac{x(x^3 - 8)}{x^4} = \frac{x^3 - 8}{x^3}
  • Descompunem diferența de cuburi x3−23=(x−2)(x2+2x+4)x^3 - 2^3 = (x - 2)(x^2 + 2x + 4):
f′(x)=(x−2)(x2+2x+4)x3,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{(x - 2)(x^2 + 2x + 4)}{x^3}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)


b) Asimptota oblică spre +∞+\infty
  • Ecuația asimptotei oblice la graficul funcției ff spre +∞+\infty este y=mx+ny = mx + n.
  • Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x3−2x2+4x3=lim⁡x→+∞(1−2x+4x3)=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^3 - 2x^2 + 4}{x^3} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 - \frac{2}{x} + \frac{4}{x^3}\right) = 1

(2p)

  • Calculăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(x3−2x2+4x2−x)n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x^3 - 2x^2 + 4}{x^2} - x\right) n=lim⁡x→+∞x3−2x2+4−x3x2=lim⁡x→+∞−2x2+4x2=lim⁡x→+∞(−2+4x2)=−2n = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^3 - 2x^2 + 4 - x^3}{x^2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-2x^2 + 4}{x^2} = \lim_{x \to +\infty} \left(-2 + \frac{4}{x^2}\right) = -2
  • Deoarece m=1∈R∗m = 1 \in \mathbb{R}^* și n=−2∈Rn = -2 \in \mathbb{R}, dreapta de ecuație:
y=x−2y = x - 2

este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


c) Determinarea mulțimii valorilor funcției ff
  • Studiem semnul derivatei f′(x)=(x−2)(x2+2x+4)x3f'(x) = \frac{(x-2)(x^2+2x+4)}{x^3} pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
    • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), numitorul x3>0x^3 > 0.
    • Trinomul x2+2x+4x^2 + 2x + 4 are discriminantul Δ=22−4⋅1⋅4=4−16=−12<0\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot 4 = 4 - 16 = -12 < 0, deci x2+2x+4>0x^2 + 2x + 4 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Semnul derivatei este dat exclusiv de factorul x−2x - 2:
f′(x)=0  ⟺  x−2=0  ⟺  x=2f'(x) = 0 \iff x - 2 = 0 \iff x = 2
  • Semnul derivatei și monotonia funcției:
    • Pentru x∈(0,2]x \in (0, 2], f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este strict descrescătoare pe (0,2](0, 2].
    • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este strict crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).
    • În punctul x=2x = 2, funcția atinge valoarea minimă absolută:
f(2)=23−2⋅22+422=8−8+44=44=1f(2) = \frac{2^3 - 2 \cdot 2^2 + 4}{2^2} = \frac{8 - 8 + 4}{4} = \frac{4}{4} = 1

(3p)

  • Calculăm limitele la capetele domeniului (0,+∞)(0, +\infty):
lim⁡x↘0f(x)=lim⁡x↘0x3−2x2+4x2=0−0+40+=+∞\lim_{x \searrow 0} f(x) = \lim_{x \searrow 0} \frac{x^3 - 2x^2 + 4}{x^2} = \frac{0 - 0 + 4}{0^+} = +\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x3−2x2+4x2=lim⁡x→+∞(x−2+4x2)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^3 - 2x^2 + 4}{x^2} = \lim_{x \to +\infty} \left(x - 2 + \frac{4}{x^2}\right) = +\infty
  • Deoarece funcția ff este continuă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), conform proprietății lui Darboux, imaginea funcției este intervalul cuprins între valoarea minimă și limita superioară:
Im⁡f=f((0,+∞))=[f(2),+∞)=[1,+∞)\operatorname{Im} f = f((0, +\infty)) = [f(2), +\infty) = [1, +\infty)

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xln⁡(x2+1)f(x) = x \ln(x^2 + 1).

a) Arătați că ∫1eln⁡(x2+1)f(x) dx=1\int_1^e \frac{\ln(x^2 + 1)}{f(x)} \, dx = 1. (5p)

b) Determinați primitiva G:(0,+∞)→RG: (0, +\infty) \to \mathbb{R} a funcției g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=e−f(x)xg(x) = e^{-\frac{f(x)}{x}}, știind că G(1)=π2G(1) = \frac{\pi}{2}. (5p)

c) Determinați a∈(1,+∞)a \in (1, +\infty), știind că ∫0a−1f(x) dx=12\int_0^{\sqrt{a-1}} f(x) \, dx = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei definite
  • Pentru orice x∈[1,e]x \in [1, e], f(x)=xln⁡(x2+1)≠0f(x) = x \ln(x^2 + 1) \neq 0. Simplificăm expresia de sub integrală:
ln⁡(x2+1)f(x)=ln⁡(x2+1)xln⁡(x2+1)=1x\frac{\ln(x^2 + 1)}{f(x)} = \frac{\ln(x^2 + 1)}{x \ln(x^2 + 1)} = \frac{1}{x}
  • Integrala devine:
∫1eln⁡(x2+1)f(x) dx=∫1e1x dx=ln⁡∣x∣∣1e=ln⁡x∣1e\int_1^e \frac{\ln(x^2 + 1)}{f(x)} \, dx = \int_1^e \frac{1}{x} \, dx = \ln|x| \Big|_1^e = \ln x \Big|_1^e

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
ln⁡x∣1e=ln⁡e−ln⁡1=1−0=1\ln x \Big|_1^e = \ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1

(2p)


b) Determinarea primitivei GG
  • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem f(x)x=xln⁡(x2+1)x=ln⁡(x2+1)\frac{f(x)}{x} = \frac{x \ln(x^2 + 1)}{x} = \ln(x^2 + 1).
  • Expresia funcției g(x)g(x) devine:
g(x)=e−f(x)x=e−ln⁡(x2+1)=eln⁡(1x2+1)=1x2+1g(x) = e^{-\frac{f(x)}{x}} = e^{-\ln(x^2 + 1)} = e^{\ln\left(\frac{1}{x^2 + 1}\right)} = \frac{1}{x^2 + 1}
  • Primitiva generală G(x)G(x) a funcției g(x)g(x) pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty) este dată de integrala nedefinită:
G(x)=∫g(x) dx=∫1x2+1 dx=arctg⁡x+c,unde c∈RG(x) = \int g(x) \, dx = \int \frac{1}{x^2 + 1} \, dx = \operatorname{arctg} x + c, \quad \text{unde } c \in \mathbb{R}

(3p)

  • Folosim condiția din ipoteză G(1)=π2G(1) = \frac{\pi}{2}:
arctg⁡(1)+c=π2  ⟺  π4+c=π2  ⟺  c=π2−π4=π4\operatorname{arctg}(1) + c = \frac{\pi}{2} \iff \frac{\pi}{4} + c = \frac{\pi}{2} \iff c = \frac{\pi}{2} - \frac{\pi}{4} = \frac{\pi}{4}
  • Așadar, primitiva cerută este funcția G:(0,+∞)→RG: (0, +\infty) \to \mathbb{R}:
G(x)=arctg⁡x+π4G(x) = \operatorname{arctg} x + \frac{\pi}{4}

(2p)


c) Determinarea parametrului a∈(1,+∞)a \in (1, +\infty)
  • Calculăm integrala definită I(a)=∫0a−1f(x) dx=∫0a−1xln⁡(x2+1) dxI(a) = \int_0^{\sqrt{a-1}} f(x) \, dx = \int_0^{\sqrt{a-1}} x \ln(x^2 + 1) \, dx.
  • Observăm că (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x, deci x=12(x2+1)′x = \frac{1}{2}(x^2 + 1)'. Integrăm prin părți:
∫0a−1xln⁡(x2+1) dx=12∫0a−1(x2+1)′ln⁡(x2+1) dx\int_0^{\sqrt{a-1}} x \ln(x^2 + 1) \, dx = \frac{1}{2} \int_0^{\sqrt{a-1}} (x^2 + 1)' \ln(x^2 + 1) \, dx =12[(x2+1)ln⁡(x2+1)∣0a−1−∫0a−1(x2+1)⋅2xx2+1 dx]= \frac{1}{2} \left[ (x^2 + 1) \ln(x^2 + 1) \Big|_0^{\sqrt{a-1}} - \int_0^{\sqrt{a-1}} (x^2 + 1) \cdot \frac{2x}{x^2 + 1} \, dx \right] =12[(x2+1)ln⁡(x2+1)∣0a−1−∫0a−12x dx]= \frac{1}{2} \left[ (x^2 + 1) \ln(x^2 + 1) \Big|_0^{\sqrt{a-1}} - \int_0^{\sqrt{a-1}} 2x \, dx \right]
  • Calculăm termenii:

    • Pentru limita superioară x=a−1x = \sqrt{a - 1}: x2+1=(a−1)2+1=a−1+1=ax^2 + 1 = (\sqrt{a - 1})^2 + 1 = a - 1 + 1 = a.
    • Pentru limita inferioară x=0x = 0: x2+1=1x^2 + 1 = 1, iar 1ln⁡1=01 \ln 1 = 0.
    • ∫0a−12x dx=x2∣0a−1=(a−1)2−0=a−1\int_0^{\sqrt{a-1}} 2x \, dx = x^2 \Big|_0^{\sqrt{a-1}} = (\sqrt{a - 1})^2 - 0 = a - 1.
  • Astfel:

I(a)=12[aln⁡a−0−(a−1)]=12(aln⁡a−a+1)I(a) = \frac{1}{2} \left[ a \ln a - 0 - (a - 1) \right] = \frac{1}{2}(a \ln a - a + 1)

(3p)

  • Egalăm integrala cu valoarea 12\frac{1}{2} cerută în enunț:
12(aln⁡a−a+1)=12  ⟺  aln⁡a−a+1=1\frac{1}{2}(a \ln a - a + 1) = \frac{1}{2} \iff a \ln a - a + 1 = 1 aln⁡a−a=0  ⟺  a(ln⁡a−1)=0a \ln a - a = 0 \iff a(\ln a - 1) = 0
  • Deoarece a∈(1,+∞)a \in (1, +\infty), avem a≠0a \neq 0, deci ecuația se reduce la:
ln⁡a−1=0  ⟺  ln⁡a=1  ⟺  a=e\ln a - 1 = 0 \iff \ln a = 1 \iff a = e
  • Cum e≈2,718>1e \approx 2{,}718 > 1, valoarea a=ea = e aparține intervalului (1,+∞)(1, +\infty) și constituie soluția unică a problemei.

(2p)