BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Simulare Națională

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numerele complexe z1=3−iz_1 = 3 - i și z2=1+iz_2 = 1 + i. Arătați că z1+iz2=2z_1 + i z_2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresiile numerelor complexe z1z_1 și z2z_2 în relația cerută:
z1+iz2=(3−i)+i(1+i)z_1 + i z_2 = (3 - i) + i(1 + i)
  • Distribuim unitatea imaginară ii și ținem cont că i2=−1i^2 = -1:
i(1+i)=i+i2=i−1i(1 + i) = i + i^2 = i - 1 z1+iz2=3−i+i−1z_1 + i z_2 = 3 - i + i - 1

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
z1+iz2=(3−1)+(−i+i)=2z_1 + i z_2 = (3 - 1) + (-i + i) = 2

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5−xf(x) = 5 - x și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x+2g(x) = x + 2. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=g(a+1)f(a) = g(a + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcțiilor în punctele cerute:
f(a)=5−af(a) = 5 - a g(a+1)=(a+1)+2=a+3g(a + 1) = (a + 1) + 2 = a + 3

(2p)

  • Egalăm cele două expresii:
f(a)=g(a+1)  ⟺  5−a=a+3f(a) = g(a + 1) \iff 5 - a = a + 3
  • Rezolvăm ecuația de gradul întâi:
5−3=a+a  ⟺  2a=2  ⟹  a=15 - 3 = a + a \iff 2a = 2 \implies a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(4x−x2)=1\log_3(4x - x^2) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a logaritmului este 4x−x2>0  ⟺  x(4−x)>04x - x^2 > 0 \iff x(4 - x) > 0, de unde x∈(0,4)x \in (0, 4).
  • Aplicăm definiția logaritmului:
log⁡3(4x−x2)=1  ⟺  4x−x2=31\log_3(4x - x^2) = 1 \iff 4x - x^2 = 3^1
  • Trecem toți termenii în membrul drept pentru a obține ecuația de gradul al doilea:
x2−4x+3=0x^2 - 4x + 3 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația: discriminantul este Δ=(−4)2−4⋅1⋅3=16−12=4\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 16 - 12 = 4. Soluțiile sunt:
x1=4−22=1,x2=4+22=3x_1 = \frac{4 - 2}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{4 + 2}{2} = 3
  • Ambele valori satisfac condiția de existență x∈(0,4)x \in (0, 4), deci soluțiile ecuației sunt x=1x = 1 și x=3x = 3.

(2p)


4. Determinați câte numere naturale impare, de două cifre, cu cifra zecilor număr par, se pot forma cu elementele mulțimii A={1,2,3,4,5,6,7}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul de două cifre ab‾\overline{ab}, cu a,b∈Aa, b \in A.
  • Numărul este impar, deci cifra unităților bb trebuie să fie impară. Din mulțimea AA, cifrele impare sunt {1,3,5,7}\{1, 3, 5, 7\}, deci cifra unităților se poate alege în 44 moduri.

(2p)

  • Cifra zecilor aa trebuie să fie număr par. Din mulțimea AA, cifrele pare sunt {2,4,6}\{2, 4, 6\}, deci cifra zecilor se poate alege în 33 moduri.
  • Conform regulii produsului, numărul total de numere care se pot forma este:
3⋅4=12 numere3 \cdot 4 = 12 \text{ numere}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3), B(2,0)B(2, 0) și CC. Știind că punctul BB este mijlocul segmentului OCOC, determinați distanța dintre punctele AA și CC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Originea reperului cartezian este O(0,0)O(0, 0). Punctul B(2,0)B(2, 0) este mijlocul segmentului OCOC, prin urmare:
xB=xO+xC2  ⟹  2=0+xC2  ⟹  xC=4x_B = \frac{x_O + x_C}{2} \implies 2 = \frac{0 + x_C}{2} \implies x_C = 4 yB=yO+yC2  ⟹  0=0+yC2  ⟹  yC=0y_B = \frac{y_O + y_C}{2} \implies 0 = \frac{0 + y_C}{2} \implies y_C = 0

Astfel, coordonatele punctului CC sunt C(4,0)C(4, 0).

(2p)

  • Calculăm distanța dintre punctele A(0,3)A(0, 3) și C(4,0)C(4, 0) folosind formula distanței dintre două puncte:
AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(4−0)2+(0−3)2=42+(−3)2AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(4 - 0)^2 + (0 - 3)^2} = \sqrt{4^2 + (-3)^2} AC=16+9=25=5AC = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu B=π6B = \dfrac{\pi}{6} și mediana AM=4AM = 4. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 838\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC, mediana AMAM corespunzătoare ipotenuzei BCBC are lungimea egală cu jumătate din ipotenuză:
AM=BC2  ⟹  BC=2⋅AM=2⋅4=8AM = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AM = 2 \cdot 4 = 8
  • Măsura unghiului BB este B=π6=30∘B = \dfrac{\pi}{6} = 30^\circ. În triunghiul dreptunghic, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătate din ipotenuză:
AC=BC⋅sin⁡30∘=8⋅12=4AC = BC \cdot \sin 30^\circ = 8 \cdot \frac{1}{2} = 4

(2p)

  • Cateta ABAB se determină din funcția trigonometrică cosinus sau prin Teorema lui Pitagora:
AB=BC⋅cos⁡30∘=8⋅32=43AB = BC \cdot \cos 30^\circ = 8 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}
  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic:
A△ABC=AB⋅AC2=43⋅42=83\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{4\sqrt{3} \cdot 4}{2} = 8\sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x3x−31−x3x−2)A(x) = \begin{pmatrix} x & 3x - 3 \\ 1 - x & 3x - 2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=3\det(A(0)) = 3. (5p)

b) Determinați numărul real mm pentru care A(2)⋅A(0)+A(5)=mI2A(2) \cdot A(0) + A(5) = m I_2. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡((A(x)−A(0))⋅A(1−x))=3\det((A(x) - A(0)) \cdot A(1 - x)) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Pentru x=0x = 0, matricea A(0)A(0) devine:
A(0)=(03(0)−31−03(0)−2)=(0−31−2)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 3(0) - 3 \\ 1 - 0 & 3(0) - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(0))=∣0−31−2∣=0⋅(−2)−(−3)⋅1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & -3 \\ 1 & -2 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-2) - (-3) \cdot 1

(3p)

det⁡(A(0))=0+3=3\det(A(0)) = 0 + 3 = 3

(2p)

b) Determinarea numărului real mm
  • Calculăm matricele A(2)A(2) și A(5)A(5):
A(2)=(23(2)−31−23(2)−2)=(23−14)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 3(2) - 3 \\ 1 - 2 & 3(2) - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -1 & 4 \end{pmatrix} A(5)=(53(5)−31−53(5)−2)=(512−413)A(5) = \begin{pmatrix} 5 & 3(5) - 3 \\ 1 - 5 & 3(5) - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 12 \\ -4 & 13 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul A(2)⋅A(0)A(2) \cdot A(0):
A(2)⋅A(0)=(23−14)(0−31−2)=(2⋅0+3⋅12⋅(−3)+3⋅(−2)(−1)⋅0+4⋅1(−1)⋅(−3)+4⋅(−2))A(2) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -1 & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & -3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 0 + 3 \cdot 1 & 2 \cdot (-3) + 3 \cdot (-2) \\ (-1) \cdot 0 + 4 \cdot 1 & (-1) \cdot (-3) + 4 \cdot (-2) \end{pmatrix} A(2)⋅A(0)=(3−124−5)A(2) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 3 & -12 \\ 4 & -5 \end{pmatrix}
  • Calculăm suma A(2)⋅A(0)+A(5)A(2) \cdot A(0) + A(5):
A(2)⋅A(0)+A(5)=(3−124−5)+(512−413)=(8008)=8I2A(2) \cdot A(0) + A(5) = \begin{pmatrix} 3 & -12 \\ 4 & -5 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 5 & 12 \\ -4 & 13 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 0 \\ 0 & 8 \end{pmatrix} = 8 I_2

(3p)

  • Egalând cu mI2m I_2, obținem:
8I2=mI2  ⟹  m=88 I_2 = m I_2 \implies m = 8

(2p)

c) Determinarea valorilor lui xx
  • Calculăm diferența A(x)−A(0)A(x) - A(0):
A(x)−A(0)=(x3x−31−x3x−2)−(0−31−2)=(x3x−x3x)A(x) - A(0) = \begin{pmatrix} x & 3x - 3 \\ 1 - x & 3x - 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 0 & -3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 3x \\ -x & 3x \end{pmatrix}
  • Scriem matricea A(1−x)A(1 - x) înlocuind pe xx cu 1−x1 - x:
A(1−x)=(1−x3(1−x)−31−(1−x)3(1−x)−2)=(1−x−3xx1−3x)A(1 - x) = \begin{pmatrix} 1 - x & 3(1 - x) - 3 \\ 1 - (1 - x) & 3(1 - x) - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - x & -3x \\ x & 1 - 3x \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul (A(x)−A(0))⋅A(1−x)(A(x) - A(0)) \cdot A(1 - x):
(A(x)−A(0))⋅A(1−x)=(x3x−x3x)(1−x−3xx1−3x)(A(x) - A(0)) \cdot A(1 - x) = \begin{pmatrix} x & 3x \\ -x & 3x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 - x & -3x \\ x & 1 - 3x \end{pmatrix} =(x(1−x)+3x⋅xx(−3x)+3x(1−3x)−x(1−x)+3x⋅x−x(−3x)+3x(1−3x))= \begin{pmatrix} x(1 - x) + 3x \cdot x & x(-3x) + 3x(1 - 3x) \\ -x(1 - x) + 3x \cdot x & -x(-3x) + 3x(1 - 3x) \end{pmatrix} =(x−x2+3x2−3x2+3x−9x2−x+x2+3x23x2+3x−9x2)= \begin{pmatrix} x - x^2 + 3x^2 & -3x^2 + 3x - 9x^2 \\ -x + x^2 + 3x^2 & 3x^2 + 3x - 9x^2 \end{pmatrix} =(2x2+x−12x2+3x4x2−x−6x2+3x)= \begin{pmatrix} 2x^2 + x & -12x^2 + 3x \\ 4x^2 - x & -6x^2 + 3x \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul produsului: folosind proprietatea determinantului det⁡(M⋅N)=det⁡(M)⋅det⁡(N)\det(M \cdot N) = \det(M) \cdot \det(N):
det⁡(A(x)−A(0))=∣x3x−x3x∣=x⋅3x−3x⋅(−x)=3x2+3x2=6x2\det(A(x) - A(0)) = \begin{vmatrix} x & 3x \\ -x & 3x \end{vmatrix} = x \cdot 3x - 3x \cdot (-x) = 3x^2 + 3x^2 = 6x^2 det⁡(A(1−x))=(1−x)(1−3x)−(−3x)⋅x=1−4x+3x2+3x2=6x2−4x+1\det(A(1 - x)) = (1 - x)(1 - 3x) - (-3x) \cdot x = 1 - 4x + 3x^2 + 3x^2 = 6x^2 - 4x + 1

(Alternativ, calcul direct al determinantului produsului:)

det⁡((A(x)−A(0))⋅A(1−x))=12x2\det((A(x) - A(0)) \cdot A(1 - x)) = 12x^2

pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Ecuația devine:
12x2=3  ⟺  x2=312=1412x^2 = 3 \iff x^2 = \frac{3}{12} = \frac{1}{4}
  • Obținem soluțiile:
x=−12saux=12x = -\frac{1}{2} \quad \text{sau} \quad x = \frac{1}{2}

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește legea de compoziție x∘y=x+y+1−xy+1x \circ y = x + y + 1 - \sqrt{xy + 1}.

a) Arătați că 1∘8=71 \circ 8 = 7. (5p)

b) Determinați x∈Mx \in M pentru care x∘3x=xx \circ \dfrac{3}{x} = x. (5p)

c) Determinați numerele naturale nenule nn pentru care n∘(n+2)∘(n+4)>n2+42n \circ (n + 2) \circ (n + 4) > \dfrac{n^2 + 4}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 1∘81 \circ 8
  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=8y = 8:
1∘8=1+8+1−1⋅8+11 \circ 8 = 1 + 8 + 1 - \sqrt{1 \cdot 8 + 1}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∘8=10−9=10−3=71 \circ 8 = 10 - \sqrt{9} = 10 - 3 = 7

(2p)

b) Determinarea valorii x∈Mx \in M
  • Pentru orice x∈Mx \in M, calculăm membrul stâng:
x∘3x=x+3x+1−x⋅3x+1x \circ \frac{3}{x} = x + \frac{3}{x} + 1 - \sqrt{x \cdot \frac{3}{x} + 1}
  • Cum x⋅3x=3x \cdot \dfrac{3}{x} = 3, radicalul este 3+1=4=2\sqrt{3 + 1} = \sqrt{4} = 2:
x∘3x=x+3x+1−2=x+3x−1x \circ \frac{3}{x} = x + \frac{3}{x} + 1 - 2 = x + \frac{3}{x} - 1

(3p)

  • Ecuația devine:
x+3x−1=x  ⟺  3x−1=0  ⟺  3x=1  ⟹  x=3x + \frac{3}{x} - 1 = x \iff \frac{3}{x} - 1 = 0 \iff \frac{3}{x} = 1 \implies x = 3
  • Deoarece 3∈(0,+∞)=M3 \in (0, +\infty) = M, valoarea convine.

(2p)

c) Rezolvarea inecuației în mulțimea numerelor naturale nenule
  • Calculăm mai întâi compunerea n∘(n+2)n \circ (n + 2) pentru orice număr natural nenul nn:
n∘(n+2)=n+(n+2)+1−n(n+2)+1=2n+3−n2+2n+1n \circ (n + 2) = n + (n + 2) + 1 - \sqrt{n(n + 2) + 1} = 2n + 3 - \sqrt{n^2 + 2n + 1}
  • Deoarece n2+2n+1=(n+1)2n^2 + 2n + 1 = (n + 1)^2 și n∈N∗  ⟹  n+1>0n \in \mathbb{N}^* \implies n + 1 > 0, avem (n+1)2=n+1\sqrt{(n + 1)^2} = n + 1:
n∘(n+2)=2n+3−(n+1)=n+2n \circ (n + 2) = 2n + 3 - (n + 1) = n + 2
  • În mod analog, compunem rezultatul cu n+4n + 4:
(n∘(n+2))∘(n+4)=(n+2)∘(n+4)(n \circ (n + 2)) \circ (n + 4) = (n + 2) \circ (n + 4) (n+2)∘(n+4)=(n+2)+(n+4)+1−(n+2)(n+4)+1(n + 2) \circ (n + 4) = (n + 2) + (n + 4) + 1 - \sqrt{(n + 2)(n + 4) + 1}
  • Cum (n+2)(n+4)+1=n2+6n+8+1=n2+6n+9=(n+3)2(n + 2)(n + 4) + 1 = n^2 + 6n + 8 + 1 = n^2 + 6n + 9 = (n + 3)^2, iar n+3>0n + 3 > 0:
(n+2)∘(n+4)=2n+7−(n+3)=n+4(n + 2) \circ (n + 4) = 2n + 7 - (n + 3) = n + 4

(3p)

  • Inecuația dată devine:
n+4>n2+42  ⟺  2n+8>n2+4  ⟺  n2−2n−4<0n + 4 > \frac{n^2 + 4}{2} \iff 2n + 8 > n^2 + 4 \iff n^2 - 2n - 4 < 0
  • Rădăcinile ecuației atașate n2−2n−4=0n^2 - 2n - 4 = 0 sunt:
n1,2=2±4−4⋅1⋅(−4)2=2±202=1±5n_{1, 2} = \frac{2 \pm \sqrt{4 - 4 \cdot 1 \cdot (-4)}}{2} = \frac{2 \pm \sqrt{20}}{2} = 1 \pm \sqrt{5}
  • Deoarece coeficientul lui n2n^2 este 1>01 > 0, trinomul este strict negativ între rădăcini:
n∈(1−5,1+5)n \in (1 - \sqrt{5}, 1 + \sqrt{5})
  • Deoarece 5≈2,236\sqrt{5} \approx 2{,}236, intervalul este aproximativ (−1,236,3,236)(-1{,}236, 3{,}236).
  • Cum nn este număr natural nenul (n∈N∗n \in \mathbb{N}^*), valorile posibile sunt:
n=1,n=2saun=3n = 1, \quad n = 2 \quad \text{sau} \quad n = 3

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x3+2x2)exf(x) = (x^3 + 2x^2)e^x.

a) Arătați că f′(x)=(x2+5x+4)xexf'(x) = (x^2 + 5x + 4)x e^x, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că −32e4≤(x3+2x2)ex≤1e-\dfrac{32}{e^4} \le (x^3 + 2x^2)e^x \le \dfrac{1}{e}, pentru orice x∈[−4,0]x \in [-4, 0]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′⋅v+u⋅v′(u \cdot v)' = u' \cdot v + u \cdot v':
f′(x)=(x3+2x2)′⋅ex+(x3+2x2)⋅(ex)′f'(x) = (x^3 + 2x^2)' \cdot e^x + (x^3 + 2x^2) \cdot (e^x)' f′(x)=(3x2+4x)ex+(x3+2x2)exf'(x) = (3x^2 + 4x)e^x + (x^3 + 2x^2)e^x

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x și grupăm termenii:
f′(x)=(x3+5x2+4x)ex=x(x2+5x+4)ex=(x2+5x+4)xexf'(x) = (x^3 + 5x^2 + 4x)e^x = x(x^2 + 5x + 4)e^x = (x^2 + 5x + 4)x e^x

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

b) Determinarea ecuației tangentei în punctul de abscisă x=0x = 0
  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=0x = 0:
f(0)=(03+2⋅02)e0=0f(0) = (0^3 + 2 \cdot 0^2)e^0 = 0 f′(0)=(02+5⋅0+4)⋅0⋅e0=0f'(0) = (0^2 + 5 \cdot 0 + 4) \cdot 0 \cdot e^0 = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la grafic în punctul (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)
  • Pentru x0=0x_0 = 0:
y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟺  y−0=0⋅(x−0)  ⟹  y=0y - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - 0 = 0 \cdot (x - 0) \implies y = 0

Tangenta este chiar axa OxOx.

(3p)

c) Demonstrarea dublei inegalități pe intervalul [−4,0][-4, 0]
  • Rădăcinile derivatei f′(x)=0f'(x) = 0 sunt date de ecuațiile x=0x = 0 și x2+5x+4=0  ⟺  (x+1)(x+4)=0x^2 + 5x + 4 = 0 \iff (x + 1)(x + 4) = 0:
x∈{−4,−1,0}x \in \{-4, -1, 0\}
  • Pe intervalul [−4,0][-4, 0], semnul derivatei f′(x)=x(x+1)(x+4)exf'(x) = x(x + 1)(x + 4)e^x depinde de factorii liniari (deoarece ex>0e^x > 0):
    • Pentru x∈[−4,−1]x \in [-4, -1]: x≤0x \le 0, x+1≤0x + 1 \le 0, x+4≥0x + 4 \ge 0, deci x(x+1)≥0  ⟹  f′(x)≥0x(x + 1) \ge 0 \implies f'(x) \ge 0. Rezultă că ff este crescătoare pe intervalul [−4,−1][-4, -1].
    • Pentru x∈[−1,0]x \in [-1, 0]: x≤0x \le 0, x+1≥0x + 1 \ge 0, x+4>0x + 4 > 0, deci x(x+1)≤0  ⟹  f′(x)≤0x(x + 1) \le 0 \implies f'(x) \le 0. Rezultă că ff este descrescătoare pe intervalul [−1,0][-1, 0].

(2p)

  • Calculăm valorile funcției în punctele remarcabile:
f(−4)=((−4)3+2(−4)2)e−4=(−64+32)e−4=−32e−4=−32e4f(-4) = ((-4)^3 + 2(-4)^2)e^{-4} = (-64 + 32)e^{-4} = -32e^{-4} = -\frac{32}{e^4} f(−1)=((−1)3+2(−1)2)e−1=(−1+2)e−1=1⋅e−1=1ef(-1) = ((-1)^3 + 2(-1)^2)e^{-1} = (-1 + 2)e^{-1} = 1 \cdot e^{-1} = \frac{1}{e} f(0)=0f(0) = 0
  • Deoarece ff crește de la f(−4)=−32e4f(-4) = -\dfrac{32}{e^4} până la f(−1)=1ef(-1) = \dfrac{1}{e}, iar apoi scade de la f(−1)=1ef(-1) = \dfrac{1}{e} până la f(0)=0f(0) = 0, valoarea maximă a funcției pe [−4,0][-4, 0] este f(−1)=1ef(-1) = \dfrac{1}{e}, iar valoarea minimă este f(−4)=−32e4f(-4) = -\dfrac{32}{e^4} (deoarece f(0)=0>−32e4f(0) = 0 > -\dfrac{32}{e^4}).
  • Astfel:
−32e4≤f(x)≤1e,pentru orice x∈[−4,0]-\frac{32}{e^4} \le f(x) \le \frac{1}{e}, \quad \text{pentru orice } x \in [-4, 0]

adică:

−32e4≤(x3+2x2)ex≤1e-\frac{32}{e^4} \le (x^3 + 2x^2)e^x \le \frac{1}{e}

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3x2−2x+1f(x) = 3x^2 - \dfrac{2}{x + 1}.

a) Arătați că ∫12(f(x)+2x+1)dx=7\displaystyle\int_1^2 \left(f(x) + \dfrac{2}{x + 1}\right) dx = 7. (5p)

b) Arătați că ∫15(3x2−f(x))dx=2ln⁡3\displaystyle\int_1^5 (3x^2 - f(x)) dx = 2\ln 3. (5p)

c) Se consideră funcția g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=f(x−1)g(x) = f(\sqrt{x} - 1). Arătați că ∫14(a+bg(x))g′(x)dx=4a\displaystyle\int_1^4 (a + b g(x)) g'(x) dx = 4a, pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei
  • Observăm că:
f(x)+2x+1=3x2f(x) + \frac{2}{x + 1} = 3x^2
  • Integrala devine:
∫12(f(x)+2x+1)dx=∫123x2dx=x3∣12\int_1^2 \left(f(x) + \frac{2}{x + 1}\right) dx = \int_1^2 3x^2 dx = x^3 \Big|_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x3∣12=23−13=8−1=7x^3 \Big|_1^2 = 2^3 - 1^3 = 8 - 1 = 7

(2p)

b) Calculul integralei cu funcție logaritmică
  • Exprimăm diferența 3x2−f(x)3x^2 - f(x):
3x2−f(x)=3x2−(3x2−2x+1)=2x+13x^2 - f(x) = 3x^2 - \left(3x^2 - \frac{2}{x + 1}\right) = \frac{2}{x + 1}
  • Calculăm integrala definită:
∫15(3x2−f(x))dx=∫152x+1dx=2ln⁡(x+1)∣15\int_1^5 (3x^2 - f(x)) dx = \int_1^5 \frac{2}{x + 1} dx = 2 \ln(x + 1) \Big|_1^5

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare și aplicăm proprietățile logaritmilor:
2ln⁡(5+1)−2ln⁡(1+1)=2ln⁡6−2ln⁡2=2(ln⁡6−ln⁡2)=2ln⁡62=2ln⁡32 \ln(5 + 1) - 2 \ln(1 + 1) = 2 \ln 6 - 2 \ln 2 = 2 (\ln 6 - \ln 2) = 2 \ln \frac{6}{2} = 2 \ln 3

(2p)

c) Calculul integralei compuse
  • Descompunem integrala în două componente prin liniaritate:
∫14(a+bg(x))g′(x)dx=a∫14g′(x)dx+b∫14g(x)g′(x)dx\int_1^4 (a + b g(x)) g'(x) dx = a \int_1^4 g'(x) dx + b \int_1^4 g(x) g'(x) dx
  • Folosind primitivele g(x)g(x) și respectiv g2(x)2\dfrac{g^2(x)}{2}:
=a⋅g(x)∣14+b2⋅g2(x)∣14=a(g(4)−g(1))+b2(g2(4)−g2(1))= a \cdot g(x) \Big|_1^4 + \frac{b}{2} \cdot g^2(x) \Big|_1^4 = a(g(4) - g(1)) + \frac{b}{2}(g^2(4) - g^2(1))

(3p)

  • Calculăm valorile funcției gg în capetele de integrare x=1x = 1 și x=4x = 4:
    • Pentru x=1x = 1: 1−1=0\sqrt{1} - 1 = 0, deci:
g(1)=f(0)=3(0)2−20+1=−2g(1) = f(0) = 3(0)^2 - \frac{2}{0 + 1} = -2
  • Pentru x=4x = 4: 4−1=2−1=1\sqrt{4} - 1 = 2 - 1 = 1, deci:
g(4)=f(1)=3(1)2−21+1=3−1=2g(4) = f(1) = 3(1)^2 - \frac{2}{1 + 1} = 3 - 1 = 2
  • Înlocuim valorile obținute în expresia integralei:
a(2−(−2))+b2(22−(−2)2)=a(2+2)+b2(4−4)=4a+b2⋅0=4aa(2 - (-2)) + \frac{b}{2}(2^2 - (-2)^2) = a(2 + 2) + \frac{b}{2}(4 - 4) = 4a + \frac{b}{2} \cdot 0 = 4a

pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)