Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 0,5+10⋅(1−0,75)=3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm mai întâi scăderea din paranteză:
1−0,75=0,25
Expresia devine:
0,5+10⋅0,25
(2p)
- Efectuăm înmulțirea și apoi adunarea:
10⋅0,25=2,5⟹0,5+2,5=3
(2p)
- Concluzia este verificată: valoarea calculată este egală cu 3.
(1p)
2. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=2x−1 și g:R→R, g(x)=x+1. Arătați că f(m)+g(−m)=m, pentru orice număr real m. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Determinăm valorile funcțiilor în punctele cerute:
f(m)=2m−1
(2p)
- Calculăm g(−m) înlocuind pe x cu −m:
g(−m)=−m+1
- Adunăm cele două expresii:
f(m)+g(−m)=(2m−1)+(−m+1)=2m−m−1+1=m
pentru orice număr real m.
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+6=5x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Stabilim condițiile de existență a radicalilor:
- x2+6≥0, adevărat pentru orice x∈R;
- 5x≥0⟺x≥0, adică x∈[0,+∞).
- Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x2+6=5x⟺x2−5x+6=0
(2p)
- Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
- Discriminantul: Δ=(−5)2−4⋅1⋅6=25−24=1>0
- Rădăcinile:
x1=25−1=2,x2=25+1=3
- Ambele valori satisfac condiția de existență x≥0 (sau prin verificare directă: 22+6=10=5⋅2 și 32+6=15=5⋅3).
- Mulțimea soluțiilor este x∈{2,3}.
(3p)
4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A, acesta să fie divizor al lui 30. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Mulțimea A conține 9 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=9
(2p)
- Căutăm elementele din mulțimea A care îl divid pe 30:
- Divizorii naturali ai lui 30 sunt {1,2,3,5,6,10,15,30}.
- Intersecția cu mulțimea A este {1,2,3,5,6}, adică 5 numere.
- Deci numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=5
- Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
p=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=95
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1,1), B(2,2) și C(4,0). Arătați că triunghiul ABC este dreptunghic în B. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Metoda pantelor (conform baremului oficial):
- Calculăm panta dreptei AB:
mAB=xB−xAyB−yA=2−12−1=11=1
(2p)
- Calculăm panta dreptei BC:
mBC=xC−xByC−yB=4−20−2=2−2=−1
- Verificăm condiția de perpendicularitate a două drepte:
mAB⋅mBC=1⋅(−1)=−1⟹AB⊥BC
- Prin urmare, unghiul ∠ABC este de 90∘, deci triunghiul ABC este dreptunghic în B.
(3p)
- (Metodă didactică alternativă — Reciproca Teoremei lui Pitagora):
- AB2=(2−1)2+(2−1)2=1+1=2
- BC2=(4−2)2+(0−2)2=4+4=8
- AC2=(4−1)2+(0−1)2=9+1=10
- Observăm că AB2+BC2=2+8=10=AC2, deci triunghiul este dreptunghic cu ipotenuza AC și unghiul drept în B.
6. Se consideră E(x)=3cos2x−cos2x⋅sinx, unde x este număr real. Arătați că E(3π)=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Pentru x=3π, calculăm valorile funcțiilor trigonometrice implicate:
cos3π=21
cos(23π)=cos6π=23
sin3π=23
(3p)
- Înlocuim aceste valori în expresia E(3π):
E(3π)=3⋅(21)2−23⋅23=3⋅41−43=43−43=0
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricea A(x)=(x1−2xx−6), unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(6))=12. (5p)
b) Determinați numărul real a pentru care A(4)⋅A(4)=aA(4). (5p)
c) Determinați perechile (m,n) de numere naturale nenule, cu m<n, pentru care det(A(m)+A(n))=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A(6)
- Pentru x=6, matricea A(6) este:
A(6)=(61−2⋅66−6)=(61−120)
(2p)
- Calculăm determinantul matricei:
det(A(6))=61−120=6⋅0−(−12)⋅1=0+12=12
(3p)
b) Determinarea numărului real a
- Pentru x=4, matricea devine:
A(4)=(41−8−2)
- Calculăm produsul A(4)⋅A(4):
A(4)⋅A(4)=(41−8−2)(41−8−2)=(4⋅4+(−8)⋅11⋅4+(−2)⋅14⋅(−8)+(−8)⋅(−2)1⋅(−8)+(−2)⋅(−2))
A(4)⋅A(4)=(16−84−2−32+16−8+4)=(82−16−4)
(3p)
(82−16−4)=2(41−8−2)=2A(4)
Egalitatea A(4)⋅A(4)=aA(4) devine 2A(4)=aA(4), de unde obținem:
a=2
(2p)
c) Determinarea perechilor (m,n)
- Adunăm matricele A(m) și A(n):
A(m)+A(n)=(m1−2mm−6)+(n1−2nn−6)=(m+n2−2(m+n)m+n−12)
- Calculăm determinantul sumei:
det(A(m)+A(n))=(m+n)(m+n−12)−2⋅(−2(m+n))
det(A(m)+A(n))=(m+n)(m+n−12+4)=(m+n)(m+n−8)
(2p)
- Ecuația det(A(m)+A(n))=0 devine:
(m+n)(m+n−8)=0
- Deoarece m și n sunt numere naturale nenule (m,n∈N∗), avem m≥1 și n≥1, deci m+n≥2>0.
- Rezultă m+n−8=0⟺m+n=8.
- Ținând cont de condiția m<n cu m,n∈N∗, analizăm cazurile posibile:
- Dacă m=1⟹n=8−1=7 (convine, 1<7);
- Dacă m=2⟹n=8−2=6 (convine, 2<6);
- Dacă m=3⟹n=8−3=5 (convine, 3<5);
- Dacă m≥4, atunci n=8−m≤4≤m, ceea ce contrazice m<n.
Perechile căutate sunt:
(1,7),(2,6),(3,5)
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy(x+y−xy).
a) Arătați că 1∗3=3. (5p)
b) Determinați numerele reale x pentru care x∗2=−x2. (5p)
c) Determinați numărul întreg nenul m pentru care 2m1∗m=m. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compunerii 1∗3
- Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=1 și y=3:
1∗3=1⋅3⋅(1+3−1⋅3)
(3p)
1∗3=3⋅(4−3)=3⋅1=3
(2p)
b) Rezolvarea ecuației x∗2=−x2
- Calculăm membrul stâng x∗2:
x∗2=x⋅2⋅(x+2−x⋅2)=2x(2−x)=4x−2x2
(2p)
4x−2x2=−x2⟺−x2+4x=0⟺x2−4x=0
x(x−4)=0⟹x=0saux=4
Soluțiile reale sunt x∈{0,4}.
(3p)
c) Determinarea numărului întreg nenul m
- Pentru m=0, calculăm membrul stâng 2m1∗m:
2m1∗m=2m1⋅m⋅(2m1+m−2m1⋅m)=21(2m1+m−21)
- Aducem termenii din paranteză la numitorul comun 2m:
2m1+m−21=2m1+2m2−m=2m2m2−m+1
Înmulțind cu 21:
2m1∗m=4m2m2−m+1
(2p)
4m2m2−m+1=m
- Înmulțim cu 4m=0:
2m2−m+1=4m2⟺2m2+m−1=0
- Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
- Δ=12−4⋅2⋅(−1)=1+8=9
- Rădăcinile sunt:
m1=4−1−3=−1șim2=4−1+3=42=21
- Deoarece problema cere ca m să fie număr întreg nenul (m∈Z∗), reținem doar soluția întreagă:
m=−1
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=xx2−2−3lnx.
a) Arătați că f′(x)=x2x2−3x+2, x∈(0,+∞). (5p)
b) Arătați că x→+∞limx+1f(x)+3lnx=1. (5p)
c) Demonstrați că xx2+x−2≤3lnx, pentru orice x∈(0,2]. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
- Putem scrie funcția sub forma:
f(x)=x−x2−3lnx
- Funcția f este derivabilă pe (0,+∞), având derivata:
f′(x)=(x)′−2(x1)′−3(lnx)′=1−2(−x21)−3⋅x1=1+x22−x3
(3p)
- Aducem la numitorul comun x2:
f′(x)=x2x2−3x+2,x∈(0,+∞)
(2p)
b) Calculul limitei
- Din expresia funcției f(x)=xx2−2−3lnx, avem:
f(x)+3lnx=xx2−2
- Expresia limitei se rescrie astfel:
x→+∞limx+1f(x)+3lnx=x→+∞limx+1xx2−2=x→+∞limx(x+1)x2−2=x→+∞limx2+xx2−2
(3p)
- Dăm factor forțat pe x2 atât la numărător, cât și la numitor:
x→+∞limx2(1+x1)x2(1−x22)=x→+∞lim1+x11−x22=1+01−0=1
(2p)
c) Demonstrarea inegalității xx2+x−2≤3lnx
- Aflăm punctele critice ale funcției f, rezolvând ecuația f′(x)=0:
x2x2−3x+2=0⟺(x−1)(x−2)=0⟺x1=1saux2=2
- Studiem semnul derivatei pe intervalul (0,2]:
- Deoarece numitorul x2>0, semnul derivatei este dat de semnul trinomului (x−1)(x−2):
- Pentru x∈(0,1]: x−1≤0 și x−2<0⟹f′(x)≥0, deci funcția f este crescătoare pe (0,1];
- Pentru x∈[1,2]: x−1≥0 și x−2≤0⟹f′(x)≤0, deci funcția f este descrescătoare pe [1,2].
- Rezultă că x=1 este punct de maxim global al funcției f pe intervalul (0,2], deci:
f(x)≤f(1),pentru orice x∈(0,2]
(3p)
- Calculăm valoarea maximă f(1):
f(1)=112−2−3ln1=1−1−0=−1
- Inegalitatea f(x)≤f(1) devine:
xx2−2−3lnx≤−1⟺xx2−2+1≤3lnx
- Aducând la numitor comun în membrul stâng:
xx2+x−2≤3lnx,pentru orice x∈(0,2]
(2p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x3+x+1.
a) Arătați că ∫02(f(x)−x3)dx=4. (5p)
b) Arătați că ∫01f(x)−xx2dx=3ln2. (5p)
c) Determinați a∈(−∞,0), știind că ∫a0e−x(f′(x)−f(x))dx=1−a3e−a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫02(f(x)−x3)dx
- Înlocuim expresia funcției f(x):
f(x)−x3=(x3+x+1)−x3=x+1
∫02(f(x)−x3)dx=∫02(x+1)dx=(2x2+x)02
(3p)
- Înlocuim limitele de integrare:
(222+2)−(0+0)=24+2=2+2=4
(2p)
b) Calculul integralei ∫01f(x)−xx2dx
- Numitorul integralei este:
f(x)−x=(x3+x+1)−x=x3+1
- Scriem integrala recunoscând derivata numitorului: (x3+1)′=3x2:
∫01f(x)−xx2dx=∫01x3+1x2dx=31∫01x3+1(x3+1)′dx
(3p)
- Aplicând formula ∫uu′dx=ln∣u∣:
31ln(x3+1)01=31(ln(13+1)−ln(03+1))=31(ln2−ln1)=3ln2
(2p)
c) Determinarea numărului real a∈(−∞,0)
- Observăm că prin derivarea produsului e−xf(x) obținem:
(e−xf(x))′=(e−x)′f(x)+e−xf′(x)=−e−xf(x)+e−xf′(x)=e−x(f′(x)−f(x))
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫a0e−x(f′(x)−f(x))dx=(e−xf(x))a0=e0f(0)−e−af(a)
- Calculăm valorile funcției:
- f(0)=03+0+1=1⟹e0f(0)=1⋅1=1;
- f(a)=a3+a+1⟹e−af(a)=e−a(a3+a+1).
Integrala devine:
1−e−a(a3+a+1)=1−a3e−a−(a+1)e−a
(3p)
- Egalăm rezultatul cu membrul drept din ipoteză:
1−a3e−a−(a+1)e−a=1−a3e−a
- Simplificăm termenii identici:
−(a+1)e−a=0
Deoarece e−a>0 pentru orice a∈R, rezultă:
a+1=0⟺a=−1
- Cum −1∈(−∞,0), valoarea găsită convine:
a=−1
(2p)