BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2024Model Oficial

Bacalaureat 2024 - Matematică Științele Naturii - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 0,5+10⋅(1−0,75)=30{,}5 + 10 \cdot (1 - 0{,}75) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi scăderea din paranteză:
1−0,75=0,251 - 0{,}75 = 0{,}25

Expresia devine:

0,5+10⋅0,250{,}5 + 10 \cdot 0{,}25

(2p)

  • Efectuăm înmulțirea și apoi adunarea:
10⋅0,25=2,5  ⟹  0,5+2,5=310 \cdot 0{,}25 = 2{,}5 \implies 0{,}5 + 2{,}5 = 3

(2p)

  • Concluzia este verificată: valoarea calculată este egală cu 33.

(1p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x+1g(x) = x + 1. Arătați că f(m)+g(−m)=mf(m) + g(-m) = m, pentru orice număr real mm. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm valorile funcțiilor în punctele cerute:
f(m)=2m−1f(m) = 2m - 1

(2p)

  • Calculăm g(−m)g(-m) înlocuind pe xx cu −m-m:
g(−m)=−m+1g(-m) = -m + 1
  • Adunăm cele două expresii:
f(m)+g(−m)=(2m−1)+(−m+1)=2m−m−1+1=mf(m) + g(-m) = (2m - 1) + (-m + 1) = 2m - m - 1 + 1 = m

pentru orice număr real mm.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+6=5x\sqrt{x^2 + 6} = \sqrt{5x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență a radicalilor:
    • x2+6≥0x^2 + 6 \ge 0, adevărat pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R};
    • 5x≥0  ⟺  x≥05x \ge 0 \iff x \ge 0, adică x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty).
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x2+6=5x  ⟺  x2−5x+6=0x^2 + 6 = 5x \iff x^2 - 5x + 6 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
    • Discriminantul: Δ=(−5)2−4⋅1⋅6=25−24=1>0\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 6 = 25 - 24 = 1 > 0
    • Rădăcinile:
x1=5−12=2,x2=5+12=3x_1 = \frac{5 - 1}{2} = 2, \quad x_2 = \frac{5 + 1}{2} = 3
  • Ambele valori satisfac condiția de existență x≥0x \ge 0 (sau prin verificare directă: 22+6=10=5⋅2\sqrt{2^2 + 6} = \sqrt{10} = \sqrt{5 \cdot 2} și 32+6=15=5⋅3\sqrt{3^2 + 6} = \sqrt{15} = \sqrt{5 \cdot 3}).
  • Mulțimea soluțiilor este x∈{2,3}x \in \{2, 3\}.

(3p)


4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea AA, acesta să fie divizor al lui 3030. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 99 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=9\text{nr. cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Căutăm elementele din mulțimea AA care îl divid pe 3030:
    • Divizorii naturali ai lui 3030 sunt {1,2,3,5,6,10,15,30}\{1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 30\}.
    • Intersecția cu mulțimea AA este {1,2,3,5,6}\{1, 2, 3, 5, 6\}, adică 55 numere.
    • Deci numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=5\text{nr. cazuri favorabile} = 5
  • Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=59p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{5}{9}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,1)A(1, 1), B(2,2)B(2, 2) și C(4,0)C(4, 0). Arătați că triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda pantelor (conform baremului oficial):
    • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=2−12−1=11=1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{2 - 1}{2 - 1} = \frac{1}{1} = 1

(2p)

  • Calculăm panta dreptei BCBC:
mBC=yC−yBxC−xB=0−24−2=−22=−1m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{0 - 2}{4 - 2} = \frac{-2}{2} = -1
  • Verificăm condiția de perpendicularitate a două drepte:
mAB⋅mBC=1⋅(−1)=−1  ⟹  AB⊥BCm_{AB} \cdot m_{BC} = 1 \cdot (-1) = -1 \implies AB \perp BC
  • Prin urmare, unghiul ∠ABC\angle ABC este de 90∘90^\circ, deci triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB.

(3p)

  • (Metodă didactică alternativă — Reciproca Teoremei lui Pitagora):
    • AB2=(2−1)2+(2−1)2=1+1=2AB^2 = (2 - 1)^2 + (2 - 1)^2 = 1 + 1 = 2
    • BC2=(4−2)2+(0−2)2=4+4=8BC^2 = (4 - 2)^2 + (0 - 2)^2 = 4 + 4 = 8
    • AC2=(4−1)2+(0−1)2=9+1=10AC^2 = (4 - 1)^2 + (0 - 1)^2 = 9 + 1 = 10
    • Observăm că AB2+BC2=2+8=10=AC2AB^2 + BC^2 = 2 + 8 = 10 = AC^2, deci triunghiul este dreptunghic cu ipotenuza ACAC și unghiul drept în BB.

6. Se consideră E(x)=3cos⁡2x−cos⁡x2⋅sin⁡xE(x) = 3\cos^2 x - \cos\dfrac{x}{2} \cdot \sin x, unde xx este număr real. Arătați că E(π3)=0E\left(\dfrac{\pi}{3}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x=π3x = \dfrac{\pi}{3}, calculăm valorile funcțiilor trigonometrice implicate:
cos⁡π3=12\cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2} cos⁡(π32)=cos⁡π6=32\cos\left(\frac{\frac{\pi}{3}}{2}\right) = \cos\frac{\pi}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2} sin⁡π3=32\sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia E(π3)E\left(\dfrac{\pi}{3}\right):
E(π3)=3⋅(12)2−32⋅32=3⋅14−34=34−34=0E\left(\frac{\pi}{3}\right) = 3 \cdot \left(\frac{1}{2}\right)^2 - \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3 \cdot \frac{1}{4} - \frac{3}{4} = \frac{3}{4} - \frac{3}{4} = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(x)=(x−2x1x−6)A(x) = \begin{pmatrix} x & -2x \\ 1 & x - 6 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(6))=12\det(A(6)) = 12. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care A(4)⋅A(4)=aA(4)A(4) \cdot A(4) = aA(4). (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale nenule, cu m<nm < n, pentru care det⁡(A(m)+A(n))=0\det(A(m) + A(n)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(6)A(6)
  • Pentru x=6x = 6, matricea A(6)A(6) este:
A(6)=(6−2⋅616−6)=(6−1210)A(6) = \begin{pmatrix} 6 & -2 \cdot 6 \\ 1 & 6 - 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & -12 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(6))=∣6−1210∣=6⋅0−(−12)⋅1=0+12=12\det(A(6)) = \begin{vmatrix} 6 & -12 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 6 \cdot 0 - (-12) \cdot 1 = 0 + 12 = 12

(3p)

b) Determinarea numărului real aa
  • Pentru x=4x = 4, matricea devine:
A(4)=(4−81−2)A(4) = \begin{pmatrix} 4 & -8 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(4)⋅A(4)A(4) \cdot A(4):
A(4)⋅A(4)=(4−81−2)(4−81−2)=(4⋅4+(−8)⋅14⋅(−8)+(−8)⋅(−2)1⋅4+(−2)⋅11⋅(−8)+(−2)⋅(−2))A(4) \cdot A(4) = \begin{pmatrix} 4 & -8 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & -8 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \cdot 4 + (-8) \cdot 1 & 4 \cdot (-8) + (-8) \cdot (-2) \\ 1 \cdot 4 + (-2) \cdot 1 & 1 \cdot (-8) + (-2) \cdot (-2) \end{pmatrix} A(4)⋅A(4)=(16−8−32+164−2−8+4)=(8−162−4)A(4) \cdot A(4) = \begin{pmatrix} 16 - 8 & -32 + 16 \\ 4 - 2 & -8 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & -16 \\ 2 & -4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Observăm că:
(8−162−4)=2(4−81−2)=2A(4)\begin{pmatrix} 8 & -16 \\ 2 & -4 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 4 & -8 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = 2A(4)

Egalitatea A(4)⋅A(4)=aA(4)A(4) \cdot A(4) = aA(4) devine 2A(4)=aA(4)2A(4) = aA(4), de unde obținem:

a=2a = 2

(2p)

c) Determinarea perechilor (m,n)(m, n)
  • Adunăm matricele A(m)A(m) și A(n)A(n):
A(m)+A(n)=(m−2m1m−6)+(n−2n1n−6)=(m+n−2(m+n)2m+n−12)A(m) + A(n) = \begin{pmatrix} m & -2m \\ 1 & m - 6 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} n & -2n \\ 1 & n - 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} m + n & -2(m + n) \\ 2 & m + n - 12 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul sumei:
det⁡(A(m)+A(n))=(m+n)(m+n−12)−2⋅(−2(m+n))\det(A(m) + A(n)) = (m + n)(m + n - 12) - 2 \cdot (-2(m + n)) det⁡(A(m)+A(n))=(m+n)(m+n−12+4)=(m+n)(m+n−8)\det(A(m) + A(n)) = (m + n)(m + n - 12 + 4) = (m + n)(m + n - 8)

(2p)

  • Ecuația det⁡(A(m)+A(n))=0\det(A(m) + A(n)) = 0 devine:
(m+n)(m+n−8)=0(m + n)(m + n - 8) = 0
  • Deoarece mm și nn sunt numere naturale nenule (m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*), avem m≥1m \ge 1 și n≥1n \ge 1, deci m+n≥2>0m + n \ge 2 > 0.
  • Rezultă m+n−8=0  ⟺  m+n=8m + n - 8 = 0 \iff m + n = 8.
  • Ținând cont de condiția m<nm < n cu m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*, analizăm cazurile posibile:
    • Dacă m=1  ⟹  n=8−1=7m = 1 \implies n = 8 - 1 = 7 (convine, 1<71 < 7);
    • Dacă m=2  ⟹  n=8−2=6m = 2 \implies n = 8 - 2 = 6 (convine, 2<62 < 6);
    • Dacă m=3  ⟹  n=8−3=5m = 3 \implies n = 8 - 3 = 5 (convine, 3<53 < 5);
    • Dacă m≥4m \ge 4, atunci n=8−m≤4≤mn = 8 - m \le 4 \le m, ceea ce contrazice m<nm < n.

Perechile căutate sunt:

(1,7),(2,6),(3,5)(1, 7), \quad (2, 6), \quad (3, 5)

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy(x+y−xy)x * y = xy(x + y - xy).

a) Arătați că 1∗3=31 * 3 = 3. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗2=−x2x * 2 = -x^2. (5p)

c) Determinați numărul întreg nenul mm pentru care 12m∗m=m\dfrac{1}{2m} * m = m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 1∗31 * 3
  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=3y = 3:
1∗3=1⋅3⋅(1+3−1⋅3)1 * 3 = 1 \cdot 3 \cdot (1 + 3 - 1 \cdot 3)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗3=3⋅(4−3)=3⋅1=31 * 3 = 3 \cdot (4 - 3) = 3 \cdot 1 = 3

(2p)

b) Rezolvarea ecuației x∗2=−x2x * 2 = -x^2
  • Calculăm membrul stâng x∗2x * 2:
x∗2=x⋅2⋅(x+2−x⋅2)=2x(2−x)=4x−2x2x * 2 = x \cdot 2 \cdot (x + 2 - x \cdot 2) = 2x(2 - x) = 4x - 2x^2

(2p)

  • Înlocuim în ecuație:
4x−2x2=−x2  ⟺  −x2+4x=0  ⟺  x2−4x=04x - 2x^2 = -x^2 \iff -x^2 + 4x = 0 \iff x^2 - 4x = 0
  • Dăm factor comun pe xx:
x(x−4)=0  ⟹  x=0saux=4x(x - 4) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 4

Soluțiile reale sunt x∈{0,4}x \in \{0, 4\}.

(3p)

c) Determinarea numărului întreg nenul mm
  • Pentru m≠0m \neq 0, calculăm membrul stâng 12m∗m\dfrac{1}{2m} * m:
12m∗m=12m⋅m⋅(12m+m−12m⋅m)=12(12m+m−12)\frac{1}{2m} * m = \frac{1}{2m} \cdot m \cdot \left(\frac{1}{2m} + m - \frac{1}{2m} \cdot m\right) = \frac{1}{2} \left(\frac{1}{2m} + m - \frac{1}{2}\right)
  • Aducem termenii din paranteză la numitorul comun 2m2m:
12m+m−12=1+2m2−m2m=2m2−m+12m\frac{1}{2m} + m - \frac{1}{2} = \frac{1 + 2m^2 - m}{2m} = \frac{2m^2 - m + 1}{2m}

Înmulțind cu 12\dfrac{1}{2}:

12m∗m=2m2−m+14m\frac{1}{2m} * m = \frac{2m^2 - m + 1}{4m}

(2p)

  • Ecuația dată devine:
2m2−m+14m=m\frac{2m^2 - m + 1}{4m} = m
  • Înmulțim cu 4m≠04m \neq 0:
2m2−m+1=4m2  ⟺  2m2+m−1=02m^2 - m + 1 = 4m^2 \iff 2m^2 + m - 1 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
    • Δ=12−4⋅2⋅(−1)=1+8=9\Delta = 1^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9
    • Rădăcinile sunt:
m1=−1−34=−1șim2=−1+34=24=12m_1 = \frac{-1 - 3}{4} = -1 \quad \text{și} \quad m_2 = \frac{-1 + 3}{4} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}
  • Deoarece problema cere ca mm să fie număr întreg nenul (m∈Z∗m \in \mathbb{Z}^*), reținem doar soluția întreagă:
m=−1m = -1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x−3ln⁡xf(x) = \dfrac{x^2 - 2}{x} - 3\ln x.

a) Arătați că f′(x)=x2−3x+2x2f'(x) = \dfrac{x^2 - 3x + 2}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)+3ln⁡xx+1=1\displaystyle \lim_{x \to +\infty} \dfrac{f(x) + 3\ln x}{x + 1} = 1. (5p)

c) Demonstrați că x2+x−2x≤3ln⁡x\dfrac{x^2 + x - 2}{x} \le 3\ln x, pentru orice x∈(0,2]x \in (0, 2]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Putem scrie funcția sub forma:
f(x)=x−2x−3ln⁡xf(x) = x - \frac{2}{x} - 3\ln x
  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty), având derivata:
f′(x)=(x)′−2(1x)′−3(ln⁡x)′=1−2(−1x2)−3⋅1x=1+2x2−3xf'(x) = (x)' - 2\left(\frac{1}{x}\right)' - 3(\ln x)' = 1 - 2\left(-\frac{1}{x^2}\right) - 3 \cdot \frac{1}{x} = 1 + \frac{2}{x^2} - \frac{3}{x}

(3p)

  • Aducem la numitorul comun x2x^2:
f′(x)=x2−3x+2x2,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{x^2 - 3x + 2}{x^2}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

b) Calculul limitei
  • Din expresia funcției f(x)=x2−2x−3ln⁡xf(x) = \dfrac{x^2 - 2}{x} - 3\ln x, avem:
f(x)+3ln⁡x=x2−2xf(x) + 3\ln x = \frac{x^2 - 2}{x}
  • Expresia limitei se rescrie astfel:
lim⁡x→+∞f(x)+3ln⁡xx+1=lim⁡x→+∞x2−2xx+1=lim⁡x→+∞x2−2x(x+1)=lim⁡x→+∞x2−2x2+x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) + 3\ln x}{x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{x^2 - 2}{x}}{x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 2}{x(x + 1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 2}{x^2 + x}

(3p)

  • Dăm factor forțat pe x2x^2 atât la numărător, cât și la numitor:
lim⁡x→+∞x2(1−2x2)x2(1+1x)=lim⁡x→+∞1−2x21+1x=1−01+0=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 - \frac{2}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{1}{x}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1 - \frac{2}{x^2}}{1 + \frac{1}{x}} = \frac{1 - 0}{1 + 0} = 1

(2p)

c) Demonstrarea inegalității x2+x−2x≤3ln⁡x\dfrac{x^2 + x - 2}{x} \le 3\ln x
  • Aflăm punctele critice ale funcției ff, rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
x2−3x+2x2=0  ⟺  (x−1)(x−2)=0  ⟺  x1=1saux2=2\frac{x^2 - 3x + 2}{x^2} = 0 \iff (x - 1)(x - 2) = 0 \iff x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 2
  • Studiem semnul derivatei pe intervalul (0,2](0, 2]:
    • Deoarece numitorul x2>0x^2 > 0, semnul derivatei este dat de semnul trinomului (x−1)(x−2)(x - 1)(x - 2):
    • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1]: x−1≤0x - 1 \le 0 și x−2<0  ⟹  f′(x)≥0x - 2 < 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe (0,1](0, 1];
    • Pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]: x−1≥0x - 1 \ge 0 și x−2≤0  ⟹  f′(x)≤0x - 2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe [1,2][1, 2].
  • Rezultă că x=1x = 1 este punct de maxim global al funcției ff pe intervalul (0,2](0, 2], deci:
f(x)≤f(1),pentru orice x∈(0,2]f(x) \le f(1), \quad \text{pentru orice } x \in (0, 2]

(3p)

  • Calculăm valoarea maximă f(1)f(1):
f(1)=12−21−3ln⁡1=−11−0=−1f(1) = \frac{1^2 - 2}{1} - 3\ln 1 = \frac{-1}{1} - 0 = -1
  • Inegalitatea f(x)≤f(1)f(x) \le f(1) devine:
x2−2x−3ln⁡x≤−1  ⟺  x2−2x+1≤3ln⁡x\frac{x^2 - 2}{x} - 3\ln x \le -1 \iff \frac{x^2 - 2}{x} + 1 \le 3\ln x
  • Aducând la numitor comun în membrul stâng:
x2+x−2x≤3ln⁡x,pentru orice x∈(0,2]\frac{x^2 + x - 2}{x} \le 3\ln x, \quad \text{pentru orice } x \in (0, 2]

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+x+1f(x) = x^3 + x + 1.

a) Arătați că ∫02(f(x)−x3)dx=4\displaystyle \int_0^2 (f(x) - x^3) dx = 4. (5p)

b) Arătați că ∫01x2f(x)−xdx=ln⁡23\displaystyle \int_0^1 \dfrac{x^2}{f(x) - x} dx = \dfrac{\ln 2}{3}. (5p)

c) Determinați a∈(−∞,0)a \in (-\infty, 0), știind că ∫a0e−x(f′(x)−f(x))dx=1−a3e−a\displaystyle \int_a^0 e^{-x}(f'(x) - f(x)) dx = 1 - a^3 e^{-a}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02(f(x)−x3)dx\int_0^2 (f(x) - x^3) dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
f(x)−x3=(x3+x+1)−x3=x+1f(x) - x^3 = (x^3 + x + 1) - x^3 = x + 1
  • Integrala devine:
∫02(f(x)−x3)dx=∫02(x+1)dx=(x22+x)∣02\int_0^2 (f(x) - x^3) dx = \int_0^2 (x + 1) dx = \left. \left(\frac{x^2}{2} + x\right) \right|_0^2

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(222+2)−(0+0)=42+2=2+2=4\left(\frac{2^2}{2} + 2\right) - (0 + 0) = \frac{4}{2} + 2 = 2 + 2 = 4

(2p)

b) Calculul integralei ∫01x2f(x)−xdx\int_0^1 \frac{x^2}{f(x) - x} dx
  • Numitorul integralei este:
f(x)−x=(x3+x+1)−x=x3+1f(x) - x = (x^3 + x + 1) - x = x^3 + 1
  • Scriem integrala recunoscând derivata numitorului: (x3+1)′=3x2(x^3 + 1)' = 3x^2:
∫01x2f(x)−xdx=∫01x2x3+1dx=13∫01(x3+1)′x3+1dx\int_0^1 \frac{x^2}{f(x) - x} dx = \int_0^1 \frac{x^2}{x^3 + 1} dx = \frac{1}{3} \int_0^1 \frac{(x^3 + 1)'}{x^3 + 1} dx

(3p)

  • Aplicând formula ∫u′udx=ln⁡∣u∣\displaystyle \int \frac{u'}{u} dx = \ln|u|:
13ln⁡(x3+1)∣01=13(ln⁡(13+1)−ln⁡(03+1))=13(ln⁡2−ln⁡1)=ln⁡23\left. \frac{1}{3} \ln(x^3 + 1) \right|_0^1 = \frac{1}{3} \left(\ln(1^3 + 1) - \ln(0^3 + 1)\right) = \frac{1}{3}(\ln 2 - \ln 1) = \frac{\ln 2}{3}

(2p)

c) Determinarea numărului real a∈(−∞,0)a \in (-\infty, 0)
  • Observăm că prin derivarea produsului e−xf(x)e^{-x} f(x) obținem:
(e−xf(x))′=(e−x)′f(x)+e−xf′(x)=−e−xf(x)+e−xf′(x)=e−x(f′(x)−f(x))(e^{-x} f(x))' = (e^{-x})' f(x) + e^{-x} f'(x) = -e^{-x} f(x) + e^{-x} f'(x) = e^{-x}(f'(x) - f(x))
  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫a0e−x(f′(x)−f(x))dx=(e−xf(x))∣a0=e0f(0)−e−af(a)\int_a^0 e^{-x}(f'(x) - f(x)) dx = \left. (e^{-x} f(x)) \right|_a^0 = e^0 f(0) - e^{-a} f(a)
  • Calculăm valorile funcției:
    • f(0)=03+0+1=1  ⟹  e0f(0)=1⋅1=1f(0) = 0^3 + 0 + 1 = 1 \implies e^0 f(0) = 1 \cdot 1 = 1;
    • f(a)=a3+a+1  ⟹  e−af(a)=e−a(a3+a+1)f(a) = a^3 + a + 1 \implies e^{-a} f(a) = e^{-a}(a^3 + a + 1).

Integrala devine:

1−e−a(a3+a+1)=1−a3e−a−(a+1)e−a1 - e^{-a}(a^3 + a + 1) = 1 - a^3 e^{-a} - (a + 1)e^{-a}

(3p)

  • Egalăm rezultatul cu membrul drept din ipoteză:
1−a3e−a−(a+1)e−a=1−a3e−a1 - a^3 e^{-a} - (a + 1)e^{-a} = 1 - a^3 e^{-a}
  • Simplificăm termenii identici:
−(a+1)e−a=0-(a + 1)e^{-a} = 0

Deoarece e−a>0e^{-a} > 0 pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}, rezultă:

a+1=0  ⟺  a=−1a + 1 = 0 \iff a = -1
  • Cum −1∈(−∞,0)-1 \in (-\infty, 0), valoarea găsită convine:
a=−1a = -1

(2p)