BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Sesiunea August

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 3−4i+i(4−i)=43 - 4i + i(4 - i) = 4, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfășurăm paranteza prin înmulțirea termenilor cu ii:
3−4i+i(4−i)=3−4i+4i−i23 - 4i + i(4 - i) = 3 - 4i + 4i - i^2

(3p)

  • Deoarece i2=−1i^2 = -1, termenii imaginari se reduc, obținând:
3−(−1)=3+1=43 - (-1) = 3 + 1 = 4

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4−2xf(x) = 4 - 2x. Arătați că (f∘f)(1)=0(f \circ f)(1) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea funcției în x=1x = 1:
f(1)=4−2⋅1=4−2=2f(1) = 4 - 2 \cdot 1 = 4 - 2 = 2

(2p)

  • Aplicăm definiția compunerii funcțiilor (f∘f)(1)=f(f(1))(f \circ f)(1) = f(f(1)):
(f∘f)(1)=f(2)=4−2⋅2=4−4=0(f \circ f)(1) = f(2) = 4 - 2 \cdot 2 = 4 - 4 = 0

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(x2−2x+6)=log⁡56\log_5(x^2 - 2x + 6) = \log_5 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece funcția logaritmică log⁡5\log_5 este strict injectivă, egalăm argumentele:
x2−2x+6=6x^2 - 2x + 6 = 6

(2p)

  • Reducem termenul liber 66:
x2−2x=0  ⟺  x(x−2)=0x^2 - 2x = 0 \iff x(x - 2) = 0
  • Obținem soluțiile:
x=0saux=2x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 2

Ambele soluții satisfac condiția de existență a logaritmului (x2−2x+6>0x^2 - 2x + 6 > 0, care are discriminantul Δ=4−24=−20<0\Delta = 4 - 24 = -20 < 0, deci este strict pozitiv pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}).

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie divizibil cu 3 și cu 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
nposibile=99−10+1=90n_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Un număr este divizibil simultan cu 33 și cu 77 dacă și numai dacă este divizibil cu cmmmc⁡(3,7)=21\operatorname{cmmmc}(3, 7) = 21.
  • Multiplii de două cifre ai lui 2121 sunt:
21⋅1=21,21⋅2=42,21⋅3=63,21⋅4=8421 \cdot 1 = 21, \quad 21 \cdot 2 = 42, \quad 21 \cdot 3 = 63, \quad 21 \cdot 4 = 84

deci sunt nfavorabile=4n_{\text{favorabile}} = 4 cazuri favorabile.

  • Probabilitatea este:
P=nfavorabilenposibile=490=245P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{4}{90} = \frac{2}{45}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,2)A(1, 2), B(a,0)B(a, 0) și C(0,b)C(0, b). Determinați numerele reale aa și bb, știind că punctul AA este mijlocul segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului segmentului BCBC sunt date de formulele:
xM=xB+xC2=a+02=a2x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{a + 0}{2} = \frac{a}{2} yM=yB+yC2=0+b2=b2y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{0 + b}{2} = \frac{b}{2}

(3p)

  • Cum A(1,2)A(1, 2) este mijlocul segmentului BCBC, avem:
a2=1  ⟹  a=2\frac{a}{2} = 1 \implies a = 2 b2=2  ⟹  b=4\frac{b}{2} = 2 \implies b = 4

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, cu AB=AC=10AB = AC = 10 și BC=16BC = 16. Arătați că AD=6AD = 6, unde ADAD este înălțime în triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este isoscel de bază BCBC (AB=AC=10AB = AC = 10).
  • Înălțimea AD⊥BCAD \perp BC corespunzătoare bazei este și mediană, deci DD este mijlocul segmentului BCBC:
BD=BC2=162=8BD = \frac{BC}{2} = \frac{16}{2} = 8

(3p)

  • În triunghiul △ABD\triangle ABD dreptunghic în DD, aplicăm teorema lui Pitagora:
AD=AB2−BD2=102−82=100−64=36=6AD = \sqrt{AB^2 - BD^2} = \sqrt{10^2 - 8^2} = \sqrt{100 - 64} = \sqrt{36} = 6

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(12−1−2)A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} și B(x)=(x+12x+1x−12x−1)B(x) = \begin{pmatrix} x + 1 & 2x + 1 \\ x - 1 & 2x - 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(B(2))=4\det(B(2)) = 4. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care B(0)B(1)=aAB(0)B(1) = aA. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A⋅B(x)=A⋅(B(0)−3I2)A \cdot B(x) = A \cdot (B(0) - 3I_2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei B(2)B(2)
  • Înlocuim x=2x = 2 în formula matricei B(x)B(x):
B(2)=(2+12⋅2+12−12⋅2−1)=(3513)B(2) = \begin{pmatrix} 2 + 1 & 2 \cdot 2 + 1 \\ 2 - 1 & 2 \cdot 2 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 5 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(B(2))=∣3513∣=3⋅3−5⋅1=9−5=4\det(B(2)) = \begin{vmatrix} 3 & 5 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} = 3 \cdot 3 - 5 \cdot 1 = 9 - 5 = 4

(2p)

b) Determinarea numărului real aa
  • Determinăm matricele B(0)B(0) și B(1)B(1):
B(0)=(0+12⋅0+10−12⋅0−1)=(11−1−1)B(0) = \begin{pmatrix} 0 + 1 & 2 \cdot 0 + 1 \\ 0 - 1 & 2 \cdot 0 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} B(1)=(1+12⋅1+11−12⋅1−1)=(2301)B(1) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 2 \cdot 1 + 1 \\ 1 - 1 & 2 \cdot 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(0)B(1)B(0)B(1):
B(0)B(1)=(11−1−1)(2301)=(1⋅2+1⋅01⋅3+1⋅1−1⋅2+(−1)⋅0−1⋅3+(−1)⋅1)=(24−2−4)B(0)B(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 2 + 1 \cdot 0 & 1 \cdot 3 + 1 \cdot 1 \\ -1 \cdot 2 + (-1) \cdot 0 & -1 \cdot 3 + (-1) \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ -2 & -4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dând factor scalar pe 22:
(24−2−4)=2(12−1−2)=2A\begin{pmatrix} 2 & 4 \\ -2 & -4 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} = 2A

Deci aA=2AaA = 2A, de unde obținem a=2a = 2.

(2p)

c) Determinarea numărului real xx
  • Calculăm produsul A⋅B(x)A \cdot B(x):
A⋅B(x)=(12−1−2)(x+12x+1x−12x−1)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x + 1 & 2x + 1 \\ x - 1 & 2x - 1 \end{pmatrix}

Efectuăm produsele pe linii și coloane:

  • Linia 1, Coloana 1: 1(x+1)+2(x−1)=x+1+2x−2=3x−11(x + 1) + 2(x - 1) = x + 1 + 2x - 2 = 3x - 1
  • Linia 1, Coloana 2: 1(2x+1)+2(2x−1)=2x+1+4x−2=6x−11(2x + 1) + 2(2x - 1) = 2x + 1 + 4x - 2 = 6x - 1
  • Linia 2, Coloana 1: −1(x+1)−2(x−1)=−x−1−2x+2=−(3x−1)-1(x + 1) - 2(x - 1) = -x - 1 - 2x + 2 = -(3x - 1)
  • Linia 2, Coloana 2: −1(2x+1)−2(2x−1)=−2x−1−4x+2=−(6x−1)-1(2x + 1) - 2(2x - 1) = -2x - 1 - 4x + 2 = -(6x - 1)

Deci:

A⋅B(x)=(3x−16x−1−(3x−1)−(6x−1))A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 3x - 1 & 6x - 1 \\ -(3x - 1) & -(6x - 1) \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea B(0)−3I2B(0) - 3I_2:
B(0)−3I2=(11−1−1)−(3003)=(−21−1−4)B(0) - 3I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 1 \\ -1 & -4 \end{pmatrix}
  • Înmulțim la stânga cu AA:
A⋅(B(0)−3I2)=(12−1−2)(−21−1−4)=(1(−2)+2(−1)1(1)+2(−4)−1(−2)−2(−1)−1(1)−2(−4))=(−4−747)A \cdot (B(0) - 3I_2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -2 & 1 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1(-2) + 2(-1) & 1(1) + 2(-4) \\ -1(-2) - 2(-1) & -1(1) - 2(-4) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & -7 \\ 4 & 7 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cele două matrice:
(3x−16x−1−(3x−1)−(6x−1))=(−4−747)\begin{pmatrix} 3x - 1 & 6x - 1 \\ -(3x - 1) & -(6x - 1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & -7 \\ 4 & 7 \end{pmatrix}

Egalând componentele:

3x−1=−4  ⟹  3x=−3  ⟹  x=−13x - 1 = -4 \implies 3x = -3 \implies x = -1

Verificăm și celelalte ecuații: 6(−1)−1=−76(-1) - 1 = -7, −(3(−1)−1)=4-(3(-1) - 1) = 4, −(6(−1)−1)=7-(6(-1) - 1) = 7, care sunt verificate.

Așadar, x=−1x = -1.

(2p)


Problema 2

Se consideră polinomul:

f=X3+2X2+mX−3f = X^3 + 2X^2 + mX - 3

unde mm este număr real.

a) Pentru m=0m = 0, arătați că f(1)=0f(1) = 0. (5p)

b) Determinați numărul real mm pentru care polinomul ff este divizibil cu polinomul X+1X + 1. (5p)

c) Determinați numărul real mm pentru care (1−x1)(1−x2)(1−x3)=x1x2x3(1 - x_1)(1 - x_2)(1 - x_3) = x_1 x_2 x_3, unde x1x_1, x2x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii f(1)f(1) pentru m=0m = 0
  • Pentru m=0m = 0, polinomul devine:
f=X3+2X2−3f = X^3 + 2X^2 - 3

(3p)

  • Calculăm f(1)f(1):
f(1)=13+2⋅12−3=1+2−3=0f(1) = 1^3 + 2 \cdot 1^2 - 3 = 1 + 2 - 3 = 0

(2p)

b) Determinarea numărului real mm pentru divizibilitatea cu X+1X + 1
  • Conform teoremei lui Bézout, polinomul ff este divizibil cu X+1X + 1 dacă și numai dacă f(−1)=0f(-1) = 0:
f(−1)=(−1)3+2(−1)2+m(−1)−3=−1+2−m−3=−m−2f(-1) = (-1)^3 + 2(-1)^2 + m(-1) - 3 = -1 + 2 - m - 3 = -m - 2

(3p)

  • Egalând cu zero:
−m−2=0  ⟹  m=−2-m - 2 = 0 \implies m = -2

(2p)

c) Determinarea numărului real mm din relația dintre rădăcini
  • Polinomul ff, având coeficientul dominant 11, se descompune în factori liniari conform rădăcinilor sale:
f(X)=(X−x1)(X−x2)(X−x3)f(X) = (X - x_1)(X - x_2)(X - x_3)
  • Evaluând polinomul în X=1X = 1:
f(1)=(1−x1)(1−x2)(1−x3)f(1) = (1 - x_1)(1 - x_2)(1 - x_3)

Pe de altă parte, înlocuind direct în forma algebrică a lui ff:

f(1)=13+2⋅12+m⋅1−3=1+2+m−3=mf(1) = 1^3 + 2 \cdot 1^2 + m \cdot 1 - 3 = 1 + 2 + m - 3 = m

Deci (1−x1)(1−x2)(1−x3)=m(1 - x_1)(1 - x_2)(1 - x_3) = m, pentru orice număr real mm.

(3p)

  • Din relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3+2X2+mX−3f = X^3 + 2X^2 + mX - 3, produsul rădăcinilor este:
x1x2x3=−a0a3=−−31=3x_1 x_2 x_3 = -\frac{a_0}{a_3} = -\frac{-3}{1} = 3
  • Relația din enunț (1−x1)(1−x2)(1−x3)=x1x2x3(1 - x_1)(1 - x_2)(1 - x_3) = x_1 x_2 x_3 devine:
m=3m = 3

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3x2x2+x−2f(x) = \dfrac{3x^2}{x^2 + x - 2}.

a) Arătați că f′(x)=3x(x−4)(x2+x−2)2f'(x) = \dfrac{3x(x - 4)}{(x^2 + x - 2)^2}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că f(x)+f(x2)≥173f(x) + f(x^2) \ge \dfrac{17}{3}, pentru orice x∈(1,2]x \in (1, 2]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este derivabilă pe (1,+∞)(1, +\infty) ca raport de funcții derivabile (cu numitorul x2+x−2=(x−1)(x+2)≠0x^2 + x - 2 = (x - 1)(x + 2) \neq 0 pe (1,+∞)(1, +\infty)).
  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(3x2)′(x2+x−2)−3x2(x2+x−2)′(x2+x−2)2=6x(x2+x−2)−3x2(2x+1)(x2+x−2)2f'(x) = \frac{(3x^2)'(x^2 + x - 2) - 3x^2(x^2 + x - 2)'}{(x^2 + x - 2)^2} = \frac{6x(x^2 + x - 2) - 3x^2(2x + 1)}{(x^2 + x - 2)^2}

(3p)

  • Desfășurăm produsele de la numărător:
6x(x2+x−2)−3x2(2x+1)=6x3+6x2−12x−6x3−3x2=3x2−12x=3x(x−4)6x(x^2 + x - 2) - 3x^2(2x + 1) = 6x^3 + 6x^2 - 12x - 6x^3 - 3x^2 = 3x^2 - 12x = 3x(x - 4)

Deci:

f′(x)=3x(x−4)(x2+x−2)2,x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{3x(x - 4)}{(x^2 + x - 2)^2}, \quad x \in (1, +\infty)

(2p)

b) Determinarea asimptotei orizontale spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞3x2x2+x−2=lim⁡x→+∞3x2x2(1+1x−2x2)=3\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{3x^2}{x^2 + x - 2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{3x^2}{x^2\left(1 + \frac{1}{x} - \frac{2}{x^2}\right)} = 3

(3p)

  • Deoarece limita este finită, dreapta de ecuație y=3y = 3 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c) Demonstrarea inegalității f(x)+f(x2)≥173f(x) + f(x^2) \ge \frac{17}{3} pentru x∈(1,2]x \in (1, 2]
  • Analizăm semnul derivatei f′(x)f'(x) pe intervalul (1,4](1, 4]:
    • Pentru orice x∈(1,4)x \in (1, 4), factorul 3x>03x > 0, iar factorul x−4<0x - 4 < 0.
    • Numitorul (x2+x−2)2>0(x^2 + x - 2)^2 > 0.
    • Rezultă că f′(x)≤0f'(x) \le 0 pentru orice x∈(1,4]x \in (1, 4], cu anulare doar în x=4x = 4.
  • Prin urmare, funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (1,4](1, 4].

(2p)

  • Deoarece x∈(1,2]⊂(1,4]x \in (1, 2] \subset (1, 4], din monotonia funcției ff rezultă:
1<x≤2  ⟹  f(x)≥f(2)1 < x \le 2 \implies f(x) \ge f(2)
  • De asemenea, ridicând la pătrat, 1<x≤2  ⟹  1<x2≤41 < x \le 2 \implies 1 < x^2 \le 4, deci x2∈(1,4]x^2 \in (1, 4]. Din descreșterea funcției ff rezultă:
f(x2)≥f(4)f(x^2) \ge f(4)
  • Adunăm cele două inegalități:
f(x)+f(x2)≥f(2)+f(4)f(x) + f(x^2) \ge f(2) + f(4)
  • Calculăm valorile f(2)f(2) și f(4)f(4):
f(2)=3⋅2222+2−2=124=3f(2) = \frac{3 \cdot 2^2}{2^2 + 2 - 2} = \frac{12}{4} = 3 f(4)=3⋅4242+4−2=4818=83f(4) = \frac{3 \cdot 4^2}{4^2 + 4 - 2} = \frac{48}{18} = \frac{8}{3}
  • Obținem:
f(x)+f(x2)≥3+83=173f(x) + f(x^2) \ge 3 + \frac{8}{3} = \frac{17}{3}

pentru orice x∈(1,2]x \in (1, 2].

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x(x−1)2f(x) = x(x - 1)^2.

a) Arătați că ∫37f(x)(x−1)2 dx=20\int_3^7 \dfrac{f(x)}{(x - 1)^2} \, dx = 20. (5p)

b) Arătați că ∫23xf(x) dx=12\int_2^3 \dfrac{x}{f(x)} \, dx = \dfrac{1}{2}. (5p)

c) Arătați că ∫01xf(ex)ex dx=e2−54\int_0^1 \dfrac{x f(e^x)}{e^x} \, dx = \dfrac{e^2 - 5}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫37f(x)(x−1)2 dx\int_3^7 \frac{f(x)}{(x - 1)^2} \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x(x−1)2f(x) = x(x - 1)^2:
∫37f(x)(x−1)2 dx=∫37x(x−1)2(x−1)2 dx=∫37x dx\int_3^7 \frac{f(x)}{(x - 1)^2} \, dx = \int_3^7 \frac{x(x - 1)^2}{(x - 1)^2} \, dx = \int_3^7 x \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫37x dx=x22∣37=722−322=49−92=402=20\int_3^7 x \, dx = \frac{x^2}{2} \Bigg|_3^7 = \frac{7^2}{2} - \frac{3^2}{2} = \frac{49 - 9}{2} = \frac{40}{2} = 20

(2p)

b) Calculul integralei ∫23xf(x) dx\int_2^3 \frac{x}{f(x)} \, dx
  • Înlocuim f(x)=x(x−1)2f(x) = x(x - 1)^2 în integrala dată și simplificăm prin x≠0x \neq 0:
∫23xf(x) dx=∫23xx(x−1)2 dx=∫231(x−1)2 dx=∫23(x−1)′(x−1)2 dx\int_2^3 \frac{x}{f(x)} \, dx = \int_2^3 \frac{x}{x(x - 1)^2} \, dx = \int_2^3 \frac{1}{(x - 1)^2} \, dx = \int_2^3 \frac{(x - 1)'}{(x - 1)^2} \, dx

(3p)

  • Integrala este de forma ∫u′u−2 dx=−1u\int u' u^{-2} \, dx = -\frac{1}{u}:
−1x−1∣23=−13−1−(−12−1)=−12+1=12-\frac{1}{x - 1} \Bigg|_2^3 = -\frac{1}{3 - 1} - \left(-\frac{1}{2 - 1}\right) = -\frac{1}{2} + 1 = \frac{1}{2}

(2p)

c) Calculul integralei ∫01xf(ex)ex dx\int_0^1 \frac{x f(e^x)}{e^x} \, dx
  • Exprimăm f(ex)=ex(ex−1)2f(e^x) = e^x(e^x - 1)^2. Raportul din integrală devine:
xf(ex)ex=x⋅ex(ex−1)2ex=x(ex−1)2\frac{x f(e^x)}{e^x} = \frac{x \cdot e^x(e^x - 1)^2}{e^x} = x(e^x - 1)^2
  • Dezvoltăm pătratul (ex−1)2=e2x−2ex+1(e^x - 1)^2 = e^{2x} - 2e^x + 1:
∫01xf(ex)ex dx=∫01x(e2x−2ex+1) dx=∫01x(e2x−2ex) dx+∫01x dx\int_0^1 \frac{x f(e^x)}{e^x} \, dx = \int_0^1 x(e^{2x} - 2e^x + 1) \, dx = \int_0^1 x(e^{2x} - 2e^x) \, dx + \int_0^1 x \, dx
  • Observăm că e2x−2ex=(e2x2−2ex)′e^{2x} - 2e^x = \left(\frac{e^{2x}}{2} - 2e^x\right)':
∫01x(e2x−2ex) dx=∫01x(e2x2−2ex)′dx\int_0^1 x(e^{2x} - 2e^x) \, dx = \int_0^1 x \left(\frac{e^{2x}}{2} - 2e^x\right)' dx

(3p)

  • Aplicăm formula de integrare prin părți ∫uv′ dx=uv−∫u′v dx\int u v' \, dx = u v - \int u' v \, dx, cu u=xu = x și v=e2x2−2exv = \frac{e^{2x}}{2} - 2e^x:
∫01x(e2x2−2ex)′dx=[x(e2x2−2ex)]01−∫01(e2x2−2ex)dx\int_0^1 x \left(\frac{e^{2x}}{2} - 2e^x\right)' dx = \left[ x\left(\frac{e^{2x}}{2} - 2e^x\right) \right]_0^1 - \int_0^1 \left(\frac{e^{2x}}{2} - 2e^x\right) dx
  • Calculăm termenul integrat și integrala rămasă:
[x(e2x2−2ex)]01=1⋅(e22−2e)−0=e22−2e\left[ x\left(\frac{e^{2x}}{2} - 2e^x\right) \right]_0^1 = 1 \cdot \left(\frac{e^2}{2} - 2e\right) - 0 = \frac{e^2}{2} - 2e ∫01(e2x2−2ex)dx=[e2x4−2ex]01=(e24−2e)−(14−2)=e24−2e−(−74)=e24−2e+74\int_0^1 \left(\frac{e^{2x}}{2} - 2e^x\right) dx = \left[ \frac{e^{2x}}{4} - 2e^x \right]_0^1 = \left(\frac{e^2}{4} - 2e\right) - \left(\frac{1}{4} - 2\right) = \frac{e^2}{4} - 2e - \left(-\frac{7}{4}\right) = \frac{e^2}{4} - 2e + \frac{7}{4}
  • De asemenea, integrala ∫01x dx=x22∣01=12\int_0^1 x \, dx = \frac{x^2}{2} \Big|_0^1 = \frac{1}{2}.
  • Însumăm toate componentele:
∫01xf(ex)ex dx=(e22−2e)−(e24−2e+74)+12=(e22−e24)+(−2e+2e)−74+24\int_0^1 \frac{x f(e^x)}{e^x} \, dx = \left(\frac{e^2}{2} - 2e\right) - \left(\frac{e^2}{4} - 2e + \frac{7}{4}\right) + \frac{1}{2} = \left(\frac{e^2}{2} - \frac{e^2}{4}\right) + (-2e + 2e) - \frac{7}{4} + \frac{2}{4} =e24−54=e2−54= \frac{e^2}{4} - \frac{5}{4} = \frac{e^2 - 5}{4}

(2p)