BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Sesiune Specială

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (6−2)(6+2)=2(\sqrt{6} - 2)(\sqrt{6} + 2) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:
(6−2)(6+2)=(6)2−22=6−4(\sqrt{6} - 2)(\sqrt{6} + 2) = (\sqrt{6})^2 - 2^2 = 6 - 4

(3p)

  • Finalizăm calculul:
6−4=26 - 4 = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = x^2 + 1. Determinați numerele reale aa pentru care f(a)=1−af(a) = 1 - a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(a)=a2+1f(a) = a^2 + 1 și scriem ecuația dată:
a2+1=1−a  ⟺  a2+a=0a^2 + 1 = 1 - a \iff a^2 + a = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe aa și determinăm soluțiile reale:
a(a+1)=0  ⟹  a=−1saua=0a(a + 1) = 0 \implies a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 0

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡4(x2+4)=log⁡4(6x−4)\log_4(x^2 + 4) = \log_4(6x - 4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență pentru logaritmi:
    • x2+4>0x^2 + 4 > 0, adevărat pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R};
    • 6x−4>0  ⟺  6x>4  ⟺  x>236x - 4 > 0 \iff 6x > 4 \iff x > \frac{2}{3}.
  • Egalăm argumentele datorită injectivității funcției logaritmice:
x2+4=6x−4  ⟺  x2−6x+8=0x^2 + 4 = 6x - 4 \iff x^2 - 6x + 8 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea obținută:
Δ=(−6)2−4⋅1⋅8=36−32=4  ⟹  x=6±22\Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 8 = 36 - 32 = 4 \implies x = \frac{6 \pm 2}{2} x=2saux=4x = 2 \quad \text{sau} \quad x = 4

Deoarece ambele valori verifică condiția x>23x > \frac{2}{3}, obținem soluțiile x=2x = 2 și x=4x = 4.

(2p)


4. Determinați câte numere naturale de două cifre, cu cifra zecilor număr impar, se pot forma cu elementele mulțimii {1,2,3,4,5}\{1, 2, 3, 4, 5\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul de două cifre ab‾\overline{ab}, unde a,b∈{1,2,3,4,5}a, b \in \{1, 2, 3, 4, 5\}. Cifra zecilor aa trebuie să fie număr impar, deci a∈{1,3,5}a \in \{1, 3, 5\}. Prin urmare, cifra zecilor se poate alege în 33 moduri.

(2p)

  • Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților bb poate fi orice element din mulțimea {1,2,3,4,5}\{1, 2, 3, 4, 5\}, deci se poate alege în 55 moduri. Conform regulii produsului, se pot forma:
3⋅5=15 numere3 \cdot 5 = 15 \text{ numere}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,−5)A(1, -5) și B(5,5)B(5, 5). Determinați distanța de la punctul OO la mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele punctului MM sunt:
xM=xA+xB2=1+52=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 yM=yA+yB2=−5+52=0y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{-5 + 5}{2} = 0

deci M(3,0)M(3, 0).

(3p)

  • Calculăm distanța de la originea O(0,0)O(0, 0) la punctul M(3,0)M(3, 0):
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=32+02=3OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{3^2 + 0^2} = 3

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=6AC = 6 și tg⁡C=3\operatorname{tg} C = \sqrt{3}. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 18318\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), tangenta unghiului CC este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tg⁡C=ABAC  ⟹  3=AB6  ⟹  AB=63\operatorname{tg} C = \frac{AB}{AC} \implies \sqrt{3} = \frac{AB}{6} \implies AB = 6\sqrt{3}

(3p)

  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic:
A△ABC=AB⋅AC2=63⋅62=183\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 18\sqrt{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(1−a3a−a3a+1)A(a) = \begin{pmatrix} 1 - a & 3a \\ -a & 3a + 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=5\det(A(2)) = 5. (5p)

b) Arătați că A(a)−I2=a(A(1)−I2)A(a) - I_2 = a(A(1) - I_2), pentru orice număr real aa. (5p)

c) Determinați numărul întreg mm pentru care A(m)⋅A(2m)=A(1)A(m) \cdot A(2m) = A(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(2)A(2)
  • Pentru a=2a = 2, matricea devine:
A(2)=(1−23⋅2−23⋅2+1)=(−16−27)A(2) = \begin{pmatrix} 1 - 2 & 3 \cdot 2 \\ -2 & 3 \cdot 2 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 6 \\ -2 & 7 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(2))=∣−16−27∣=(−1)⋅7−6⋅(−2)\det(A(2)) = \begin{vmatrix} -1 & 6 \\ -2 & 7 \end{vmatrix} = (-1) \cdot 7 - 6 \cdot (-2)

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡(A(2))=−7+12=5\det(A(2)) = -7 + 12 = 5

(2p)

b) Demonstrarea relației A(a)−I2=a(A(1)−I2)A(a) - I_2 = a(A(1) - I_2)
  • Calculăm membrul stâng al egalității:
A(a)−I2=(1−a3a−a3a+1)−(1001)=(−a3a−a3a)=a(−13−13)A(a) - I_2 = \begin{pmatrix} 1 - a & 3a \\ -a & 3a + 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -a & 3a \\ -a & 3a \end{pmatrix} = a \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Determinăm matricea A(1)−I2A(1) - I_2:
A(1)=(03−14)  ⟹  A(1)−I2=(−13−13)A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ -1 & 4 \end{pmatrix} \implies A(1) - I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul drept:
a(A(1)−I2)=a(−13−13)=(−a3a−a3a)a(A(1) - I_2) = a \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -a & 3a \\ -a & 3a \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă că:

A(a)−I2=a(A(1)−I2)A(a) - I_2 = a(A(1) - I_2)

pentru orice număr real aa.

(3p)

c) Determinarea numărului întreg mm
  • Fie matricea B=A(1)−I2=(−13−13)B = A(1) - I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix}, deci A(a)=I2+aBA(a) = I_2 + aB. Calculăm:
B2=(−13−13)(−13−13)=(1−3−3+91−3−3+9)=(−26−26)=2BB^2 = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 3 & -3 + 9 \\ 1 - 3 & -3 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 6 \\ -2 & 6 \end{pmatrix} = 2B
  • Produsul a două matrice oarecare A(x)A(x) și A(y)A(y) este:
A(x)⋅A(y)=(I2+xB)(I2+yB)=I2+(x+y)B+xyB2=I2+(x+y+2xy)B=A(x+y+2xy)A(x) \cdot A(y) = (I_2 + xB)(I_2 + yB) = I_2 + (x + y)B + xy B^2 = I_2 + (x + y + 2xy)B = A(x + y + 2xy)

Pentru x=mx = m și y=2my = 2m, obținem:

A(m)⋅A(2m)=A(m+2m+2⋅m⋅2m)=A(4m2+3m)A(m) \cdot A(2m) = A(m + 2m + 2 \cdot m \cdot 2m) = A(4m^2 + 3m)

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
A(4m2+3m)=A(1)  ⟺  4m2+3m=1  ⟺  4m2+3m−1=0A(4m^2 + 3m) = A(1) \iff 4m^2 + 3m = 1 \iff 4m^2 + 3m - 1 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=32−4⋅4⋅(−1)=9+16=25  ⟹  m=−3±58\Delta = 3^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-1) = 9 + 16 = 25 \implies m = \frac{-3 \pm 5}{8}

Găsim soluțiile:

m=−1saum=14m = -1 \quad \text{sau} \quad m = \frac{1}{4}

Cum mm este număr întreg (m∈Zm \in \mathbb{Z}), obținem:

m=−1m = -1

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−x−y+4x * y = xy - x - y + 4

a) Arătați că 0∗3=10 * 3 = 1. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=3xx * x = 3x. (5p)

c) Determinați numărul real aa, știind că x∗a=x+ax * a = x + a, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compoziției 0∗30 * 3
  • Înlocuim x=0x = 0 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
0∗3=0⋅3−0−3+40 * 3 = 0 \cdot 3 - 0 - 3 + 4

(3p)

  • Finalizăm calculul:
0∗3=0−3+4=10 * 3 = 0 - 3 + 4 = 1

(2p)

b) Rezolvarea ecuației x∗x=3xx * x = 3x
  • Exprimăm x∗xx * x:
x∗x=x⋅x−x−x+4=x2−2x+4x * x = x \cdot x - x - x + 4 = x^2 - 2x + 4

(2p)

  • Ecuația devine:
x2−2x+4=3x  ⟺  x2−5x+4=0x^2 - 2x + 4 = 3x \iff x^2 - 5x + 4 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=(−5)2−4⋅1⋅4=25−16=9  ⟹  x=5±32\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 4 = 25 - 16 = 9 \implies x = \frac{5 \pm 3}{2}

Obținem:

x=1saux=4x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 4

(3p)

c) Determinarea parametrului aa
  • Scriem legea de compoziție pentru x∗ax * a:
x∗a=xa−x−a+4x * a = xa - x - a + 4

Egalitatea x∗a=x+ax * a = x + a devine:

xa−x−a+4=x+a  ⟺  xa−2x−2a+4=0xa - x - a + 4 = x + a \iff xa - 2x - 2a + 4 = 0

(2p)

  • Factorizăm expresia obținută:
x(a−2)−2(a−2)=0  ⟺  (x−2)(a−2)=0x(a - 2) - 2(a - 2) = 0 \iff (x - 2)(a - 2) = 0

Pentru ca această egalitate să se verifice pentru orice număr real xx, factorul independent de xx trebuie să fie nul:

a−2=0  ⟹  a=2a - 2 = 0 \implies a = 2

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2+2x−2)exf(x) = (x^2 + 2x - 2)e^x.

a) Arătați că f′(x)=x(x+4)exf'(x) = x(x + 4)e^x, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)f′(x)=1\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f'(x)} = 1. (5p)

c) Demonstrați că ex+4(x2+2x−2)≤6e^{x + 4}(x^2 + 2x - 2) \le 6, pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x2+2x−2)′⋅ex+(x2+2x−2)⋅(ex)′=(2x+2)ex+(x2+2x−2)exf'(x) = (x^2 + 2x - 2)' \cdot e^x + (x^2 + 2x - 2) \cdot (e^x)' = (2x + 2)e^x + (x^2 + 2x - 2)e^x

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x și restrângem termenii:
f′(x)=(x2+2x−2+2x+2)ex=(x2+4x)ex=x(x+4)ex,x∈Rf'(x) = (x^2 + 2x - 2 + 2x + 2)e^x = (x^2 + 4x)e^x = x(x + 4)e^x, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Calculul limitei la +∞+\infty
  • Înlocuim expresiile funcției și derivatei sale:
lim⁡x→+∞f(x)f′(x)=lim⁡x→+∞(x2+2x−2)ex(x2+4x)ex=lim⁡x→+∞x2+2x−2x2+4x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f'(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 2x - 2)e^x}{(x^2 + 4x)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x - 2}{x^2 + 4x}

(2p)

  • Dăm factor forțat pe x2x^2 la numărător și numitor:
lim⁡x→+∞x2(1+2x−2x2)x2(1+4x)=lim⁡x→+∞1+2x−2x21+4x=1+0−01+0=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 \left(1 + \frac{2}{x} - \frac{2}{x^2}\right)}{x^2 \left(1 + \frac{4}{x}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1 + \frac{2}{x} - \frac{2}{x^2}}{1 + \frac{4}{x}} = \frac{1 + 0 - 0}{1 + 0} = 1

(3p)

c) Demonstrarea inegalității ex+4(x2+2x−2)≤6e^{x + 4}(x^2 + 2x - 2) \le 6
  • Determinăm punctele critice ale funcției ff rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
x(x+4)ex=0x(x + 4)e^x = 0

Cum ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rădăcinile derivatei sunt:

x=−4șix=0x = -4 \quad \text{și} \quad x = 0
  • Analizăm semnul derivatei f′(x)f'(x) pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0]:
    • Pentru x∈(−∞,−4]x \in (-\infty, -4], avem x≤0x \le 0 și x+4≤0x + 4 \le 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0, ceea ce arată că funcția ff este crescătoare pe (−∞,−4](-\infty, -4];
    • Pentru x∈[−4,0]x \in [-4, 0], avem x≤0x \le 0 și x+4≥0x + 4 \ge 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0, ceea ce arată că funcția ff este descrescătoare pe [−4,0][-4, 0].

(2p)

  • Rezultă că x=−4x = -4 este punctul de maxim global al funcției ff pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0], prin urmare:
f(x)≤f(−4),∀x∈(−∞,0]f(x) \le f(-4), \quad \forall x \in (-\infty, 0]
  • Calculăm valoarea funcției în punctul de maxim:
f(−4)=((−4)2+2(−4)−2)e−4=(16−8−2)e−4=6e−4=6e4f(-4) = ((-4)^2 + 2(-4) - 2)e^{-4} = (16 - 8 - 2)e^{-4} = 6e^{-4} = \frac{6}{e^4}

Avem așadar:

(x2+2x−2)ex≤6e4,∀x∈(−∞,0](x^2 + 2x - 2)e^x \le \frac{6}{e^4}, \quad \forall x \in (-\infty, 0]
  • Înmulțind ambii membri cu e4>0e^4 > 0, obținem:
e4⋅(x2+2x−2)ex≤6  ⟹  ex+4(x2+2x−2)≤6e^4 \cdot (x^2 + 2x - 2)e^x \le 6 \implies e^{x + 4}(x^2 + 2x - 2) \le 6

pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0].

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3+3xf(x) = x^3 + \frac{3}{x}.

a) Arătați că ∫12(f(x)−3x)dx=154\int_1^2 \left(f(x) - \frac{3}{x}\right) dx = \frac{15}{4}. (5p)

b) Demonstrați că orice primitivă G:(0,+∞)→RG: (0, +\infty) \to \mathbb{R} a funcției g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=1xf(x)g(x) = \frac{1}{x} f(x) este crescătoare. (5p)

c) Arătați că ∫131f(x)dx=π123\int_1^{\sqrt{3}} \frac{1}{f(x)} dx = \frac{\pi}{12\sqrt{3}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei
  • Exprimăm diferența f(x)−3xf(x) - \frac{3}{x}:
f(x)−3x=x3f(x) - \frac{3}{x} = x^3
  • Calculăm integrala definită:
∫12(f(x)−3x)dx=∫12x3dx=x44∣12\int_1^2 \left(f(x) - \frac{3}{x}\right) dx = \int_1^2 x^3 dx = \left. \frac{x^4}{4} \right|_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
244−144=164−14=154\frac{2^4}{4} - \frac{1^4}{4} = \frac{16}{4} - \frac{1}{4} = \frac{15}{4}

(2p)

b) Monotonia primitivei GG
  • Fie G:(0,+∞)→RG: (0, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă a funcției gg. Din definiția primitivei, GG este derivabilă și:
G′(x)=g(x)=1xf(x)=1x(x3+3x)=x2+3x2,x∈(0,+∞)G'(x) = g(x) = \frac{1}{x} f(x) = \frac{1}{x} \left(x^3 + \frac{3}{x}\right) = x^2 + \frac{3}{x^2}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), termenii x2x^2 și 3x2\frac{3}{x^2} sunt strict pozitivi:
G′(x)=x2+3x2>0,∀x∈(0,+∞)G'(x) = x^2 + \frac{3}{x^2} > 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)

Deoarece derivata G′(x)G'(x) este strict pozitivă pe întregul domeniu (0,+∞)(0, +\infty), deducem că orice primitivă GG este o funcție strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty).

(3p)

c) Calculul integralei ∫131f(x)dx\int_1^{\sqrt{3}} \frac{1}{f(x)} dx
  • Aducem expresia funcției f(x)f(x) la numitor comun:
f(x)=x4+3x  ⟹  1f(x)=xx4+3=x(x2)2+(3)2f(x) = \frac{x^4 + 3}{x} \implies \frac{1}{f(x)} = \frac{x}{x^4 + 3} = \frac{x}{(x^2)^2 + (\sqrt{3})^2}
  • Rescriem integrala pregătind schimbarea de variabilă sau formula funcției compuse:
∫131f(x)dx=∫13x(x2)2+3dx=12∫13(x2)′(x2)2+(3)2dx\int_1^{\sqrt{3}} \frac{1}{f(x)} dx = \int_1^{\sqrt{3}} \frac{x}{(x^2)^2 + 3} dx = \frac{1}{2} \int_1^{\sqrt{3}} \frac{(x^2)'}{(x^2)^2 + (\sqrt{3})^2} dx

Integrând cu ajutorul formulei ∫u′u2+a2dx=1aarctg⁡(ua)+C\int \frac{u'}{u^2 + a^2} dx = \frac{1}{a} \operatorname{arctg}\left(\frac{u}{a}\right) + \mathcal{C} pentru u=x2u = x^2 și a=3a = \sqrt{3}:

123arctg⁡(x23)∣13\left. \frac{1}{2\sqrt{3}} \operatorname{arctg}\left(\frac{x^2}{\sqrt{3}}\right) \right|_1^{\sqrt{3}}

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
123(arctg⁡(33)−arctg⁡(13))=123(arctg⁡(3)−arctg⁡(33))\frac{1}{2\sqrt{3}} \left(\operatorname{arctg}\left(\frac{3}{\sqrt{3}}\right) - \operatorname{arctg}\left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right)\right) = \frac{1}{2\sqrt{3}} \left(\operatorname{arctg}(\sqrt{3}) - \operatorname{arctg}\left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right)\right)

Știind valorile remarcabile arctg⁡(3)=π3\operatorname{arctg}(\sqrt{3}) = \frac{\pi}{3} și arctg⁡(33)=π6\operatorname{arctg}\left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right) = \frac{\pi}{6}:

123(π3−π6)=123⋅π6=π123\frac{1}{2\sqrt{3}} \left(\frac{\pi}{3} - \frac{\pi}{6}\right) = \frac{1}{2\sqrt{3}} \cdot \frac{\pi}{6} = \frac{\pi}{12\sqrt{3}}

(2p)