Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că ( 6 − 2 ) ( 6 + 2 ) = 2 (\sqrt{6} - 2)(\sqrt{6} + 2) = 2 ( 6 − 2 ) ( 6 + 2 ) = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula diferenței de pătrate ( a − b ) ( a + b ) = a 2 − b 2 (a - b)(a + b) = a^2 - b^2 ( a − b ) ( a + b ) = a 2 − b 2 :
( 6 − 2 ) ( 6 + 2 ) = ( 6 ) 2 − 2 2 = 6 − 4 (\sqrt{6} - 2)(\sqrt{6} + 2) = (\sqrt{6})^2 - 2^2 = 6 - 4 ( 6 − 2 ) ( 6 + 2 ) = ( 6 ) 2 − 2 2 = 6 − 4
(3p)
6 − 4 = 2 6 - 4 = 2 6 − 4 = 2
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + 1 f(x) = x^2 + 1 f ( x ) = x 2 + 1 . Determinați numerele reale a a a pentru care f ( a ) = 1 − a f(a) = 1 - a f ( a ) = 1 − a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm f ( a ) = a 2 + 1 f(a) = a^2 + 1 f ( a ) = a 2 + 1 și scriem ecuația dată:
a 2 + 1 = 1 − a ⟺ a 2 + a = 0 a^2 + 1 = 1 - a \iff a^2 + a = 0 a 2 + 1 = 1 − a ⟺ a 2 + a = 0
(3p)
Dăm factor comun pe a a a și determinăm soluțiile reale:
a ( a + 1 ) = 0 ⟹ a = − 1 sau a = 0 a(a + 1) = 0 \implies a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 0 a ( a + 1 ) = 0 ⟹ a = − 1 sau a = 0
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 4 ( x 2 + 4 ) = log 4 ( 6 x − 4 ) \log_4(x^2 + 4) = \log_4(6x - 4) log 4 ( x 2 + 4 ) = log 4 ( 6 x − 4 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punem condițiile de existență pentru logaritmi:
x 2 + 4 > 0 x^2 + 4 > 0 x 2 + 4 > 0 , adevărat pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R ;
6 x − 4 > 0 ⟺ 6 x > 4 ⟺ x > 2 3 6x - 4 > 0 \iff 6x > 4 \iff x > \frac{2}{3} 6 x − 4 > 0 ⟺ 6 x > 4 ⟺ x > 3 2 .
Egalăm argumentele datorită injectivității funcției logaritmice:
x 2 + 4 = 6 x − 4 ⟺ x 2 − 6 x + 8 = 0 x^2 + 4 = 6x - 4 \iff x^2 - 6x + 8 = 0 x 2 + 4 = 6 x − 4 ⟺ x 2 − 6 x + 8 = 0
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea obținută:
Δ = ( − 6 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 8 = 36 − 32 = 4 ⟹ x = 6 ± 2 2 \Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 8 = 36 - 32 = 4 \implies x = \frac{6 \pm 2}{2} Δ = ( − 6 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 8 = 36 − 32 = 4 ⟹ x = 2 6 ± 2
x = 2 sau x = 4 x = 2 \quad \text{sau} \quad x = 4 x = 2 sau x = 4
Deoarece ambele valori verifică condiția x > 2 3 x > \frac{2}{3} x > 3 2 , obținem soluțiile x = 2 x = 2 x = 2 și x = 4 x = 4 x = 4 .
(2p)
4. Determinați câte numere naturale de două cifre, cu cifra zecilor număr impar, se pot forma cu elementele mulțimii { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } \{1, 2, 3, 4, 5\} { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie numărul de două cifre a b ‾ \overline{ab} ab , unde a , b ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } a, b \in \{1, 2, 3, 4, 5\} a , b ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } . Cifra zecilor a a a trebuie să fie număr impar, deci a ∈ { 1 , 3 , 5 } a \in \{1, 3, 5\} a ∈ { 1 , 3 , 5 } . Prin urmare, cifra zecilor se poate alege în 3 3 3 moduri.
(2p)
Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților b b b poate fi orice element din mulțimea { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } \{1, 2, 3, 4, 5\} { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } , deci se poate alege în 5 5 5 moduri. Conform regulii produsului, se pot forma:
3 ⋅ 5 = 15 numere 3 \cdot 5 = 15 \text{ numere} 3 ⋅ 5 = 15 numere
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 1 , − 5 ) A(1, -5) A ( 1 , − 5 ) și B ( 5 , 5 ) B(5, 5) B ( 5 , 5 ) . Determinați distanța de la punctul O O O la mijlocul segmentului A B AB A B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie M M M mijlocul segmentului A B AB A B . Coordonatele punctului M M M sunt:
x M = x A + x B 2 = 1 + 5 2 = 3 x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 x M = 2 x A + x B = 2 1 + 5 = 3
y M = y A + y B 2 = − 5 + 5 2 = 0 y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{-5 + 5}{2} = 0 y M = 2 y A + y B = 2 − 5 + 5 = 0
deci M ( 3 , 0 ) M(3, 0) M ( 3 , 0 ) .
(3p)
Calculăm distanța de la originea O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) la punctul M ( 3 , 0 ) M(3, 0) M ( 3 , 0 ) :
O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = 3 2 + 0 2 = 3 OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{3^2 + 0^2} = 3 O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = 3 2 + 0 2 = 3
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu A C = 6 AC = 6 A C = 6 și tg C = 3 \operatorname{tg} C = \sqrt{3} tg C = 3 . Arătați că aria triunghiului A B C ABC A B C este egală cu 18 3 18\sqrt{3} 18 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C (∢ A = 90 ∘ \sphericalangle A = 90^\circ ∢ A = 9 0 ∘ ), tangenta unghiului C C C este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tg C = A B A C ⟹ 3 = A B 6 ⟹ A B = 6 3 \operatorname{tg} C = \frac{AB}{AC} \implies \sqrt{3} = \frac{AB}{6} \implies AB = 6\sqrt{3} tg C = A C A B ⟹ 3 = 6 A B ⟹ A B = 6 3
(3p)
Calculăm aria triunghiului dreptunghic:
A △ A B C = A B ⋅ A C 2 = 6 3 ⋅ 6 2 = 18 3 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 18\sqrt{3} A △ A B C = 2 A B ⋅ A C = 2 6 3 ⋅ 6 = 18 3
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( a ) = ( 1 − a 3 a − a 3 a + 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 - a & 3a \\ -a & 3a + 1 \end{pmatrix} A ( a ) = ( 1 − a − a 3 a 3 a + 1 ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 5 \det(A(2)) = 5 det ( A ( 2 )) = 5 . (5p)
b) Arătați că A ( a ) − I 2 = a ( A ( 1 ) − I 2 ) A(a) - I_2 = a(A(1) - I_2) A ( a ) − I 2 = a ( A ( 1 ) − I 2 ) , pentru orice număr real a a a . (5p)
c) Determinați numărul întreg m m m pentru care A ( m ) ⋅ A ( 2 m ) = A ( 1 ) A(m) \cdot A(2m) = A(1) A ( m ) ⋅ A ( 2 m ) = A ( 1 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A ( 2 ) A(2) A ( 2 )
Pentru a = 2 a = 2 a = 2 , matricea devine:
A ( 2 ) = ( 1 − 2 3 ⋅ 2 − 2 3 ⋅ 2 + 1 ) = ( − 1 6 − 2 7 ) A(2) = \begin{pmatrix} 1 - 2 & 3 \cdot 2 \\ -2 & 3 \cdot 2 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 6 \\ -2 & 7 \end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 1 − 2 − 2 3 ⋅ 2 3 ⋅ 2 + 1 ) = ( − 1 − 2 6 7 )
det ( A ( 2 ) ) = ∣ − 1 6 − 2 7 ∣ = ( − 1 ) ⋅ 7 − 6 ⋅ ( − 2 ) \det(A(2)) = \begin{vmatrix} -1 & 6 \\ -2 & 7 \end{vmatrix} = (-1) \cdot 7 - 6 \cdot (-2) det ( A ( 2 )) = − 1 − 2 6 7 = ( − 1 ) ⋅ 7 − 6 ⋅ ( − 2 )
(3p)
det ( A ( 2 ) ) = − 7 + 12 = 5 \det(A(2)) = -7 + 12 = 5 det ( A ( 2 )) = − 7 + 12 = 5
(2p)
b) Demonstrarea relației A ( a ) − I 2 = a ( A ( 1 ) − I 2 ) A(a) - I_2 = a(A(1) - I_2) A ( a ) − I 2 = a ( A ( 1 ) − I 2 )
Calculăm membrul stâng al egalității:
A ( a ) − I 2 = ( 1 − a 3 a − a 3 a + 1 ) − ( 1 0 0 1 ) = ( − a 3 a − a 3 a ) = a ( − 1 3 − 1 3 ) A(a) - I_2 = \begin{pmatrix} 1 - a & 3a \\ -a & 3a + 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -a & 3a \\ -a & 3a \end{pmatrix} = a \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} A ( a ) − I 2 = ( 1 − a − a 3 a 3 a + 1 ) − ( 1 0 0 1 ) = ( − a − a 3 a 3 a ) = a ( − 1 − 1 3 3 )
(2p)
Determinăm matricea A ( 1 ) − I 2 A(1) - I_2 A ( 1 ) − I 2 :
A ( 1 ) = ( 0 3 − 1 4 ) ⟹ A ( 1 ) − I 2 = ( − 1 3 − 1 3 ) A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ -1 & 4 \end{pmatrix} \implies A(1) - I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 0 − 1 3 4 ) ⟹ A ( 1 ) − I 2 = ( − 1 − 1 3 3 )
a ( A ( 1 ) − I 2 ) = a ( − 1 3 − 1 3 ) = ( − a 3 a − a 3 a ) a(A(1) - I_2) = a \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -a & 3a \\ -a & 3a \end{pmatrix} a ( A ( 1 ) − I 2 ) = a ( − 1 − 1 3 3 ) = ( − a − a 3 a 3 a )
Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă că:
A ( a ) − I 2 = a ( A ( 1 ) − I 2 ) A(a) - I_2 = a(A(1) - I_2) A ( a ) − I 2 = a ( A ( 1 ) − I 2 )
pentru orice număr real a a a .
(3p)
c) Determinarea numărului întreg m m m
Fie matricea B = A ( 1 ) − I 2 = ( − 1 3 − 1 3 ) B = A(1) - I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} B = A ( 1 ) − I 2 = ( − 1 − 1 3 3 ) , deci A ( a ) = I 2 + a B A(a) = I_2 + aB A ( a ) = I 2 + a B . Calculăm:
B 2 = ( − 1 3 − 1 3 ) ( − 1 3 − 1 3 ) = ( 1 − 3 − 3 + 9 1 − 3 − 3 + 9 ) = ( − 2 6 − 2 6 ) = 2 B B^2 = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 3 & -3 + 9 \\ 1 - 3 & -3 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 6 \\ -2 & 6 \end{pmatrix} = 2B B 2 = ( − 1 − 1 3 3 ) ( − 1 − 1 3 3 ) = ( 1 − 3 1 − 3 − 3 + 9 − 3 + 9 ) = ( − 2 − 2 6 6 ) = 2 B
Produsul a două matrice oarecare A ( x ) A(x) A ( x ) și A ( y ) A(y) A ( y ) este:
A ( x ) ⋅ A ( y ) = ( I 2 + x B ) ( I 2 + y B ) = I 2 + ( x + y ) B + x y B 2 = I 2 + ( x + y + 2 x y ) B = A ( x + y + 2 x y ) A(x) \cdot A(y) = (I_2 + xB)(I_2 + yB) = I_2 + (x + y)B + xy B^2 = I_2 + (x + y + 2xy)B = A(x + y + 2xy) A ( x ) ⋅ A ( y ) = ( I 2 + x B ) ( I 2 + y B ) = I 2 + ( x + y ) B + x y B 2 = I 2 + ( x + y + 2 x y ) B = A ( x + y + 2 x y )
Pentru x = m x = m x = m și y = 2 m y = 2m y = 2 m , obținem:
A ( m ) ⋅ A ( 2 m ) = A ( m + 2 m + 2 ⋅ m ⋅ 2 m ) = A ( 4 m 2 + 3 m ) A(m) \cdot A(2m) = A(m + 2m + 2 \cdot m \cdot 2m) = A(4m^2 + 3m) A ( m ) ⋅ A ( 2 m ) = A ( m + 2 m + 2 ⋅ m ⋅ 2 m ) = A ( 4 m 2 + 3 m )
(3p)
Ecuația din enunț devine:
A ( 4 m 2 + 3 m ) = A ( 1 ) ⟺ 4 m 2 + 3 m = 1 ⟺ 4 m 2 + 3 m − 1 = 0 A(4m^2 + 3m) = A(1) \iff 4m^2 + 3m = 1 \iff 4m^2 + 3m - 1 = 0 A ( 4 m 2 + 3 m ) = A ( 1 ) ⟺ 4 m 2 + 3 m = 1 ⟺ 4 m 2 + 3 m − 1 = 0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ = 3 2 − 4 ⋅ 4 ⋅ ( − 1 ) = 9 + 16 = 25 ⟹ m = − 3 ± 5 8 \Delta = 3^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-1) = 9 + 16 = 25 \implies m = \frac{-3 \pm 5}{8} Δ = 3 2 − 4 ⋅ 4 ⋅ ( − 1 ) = 9 + 16 = 25 ⟹ m = 8 − 3 ± 5
Găsim soluțiile:
m = − 1 sau m = 1 4 m = -1 \quad \text{sau} \quad m = \frac{1}{4} m = − 1 sau m = 4 1
Cum m m m este număr întreg (m ∈ Z m \in \mathbb{Z} m ∈ Z ), obținem:
m = − 1 m = -1 m = − 1
(2p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = x y − x − y + 4 x * y = xy - x - y + 4 x ∗ y = x y − x − y + 4
a) Arătați că 0 ∗ 3 = 1 0 * 3 = 1 0 ∗ 3 = 1 . (5p)
b) Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ x = 3 x x * x = 3x x ∗ x = 3 x . (5p)
c) Determinați numărul real a a a , știind că x ∗ a = x + a x * a = x + a x ∗ a = x + a , pentru orice număr real x x x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compoziției 0 ∗ 3 0 * 3 0 ∗ 3
Înlocuim x = 0 x = 0 x = 0 și y = 3 y = 3 y = 3 în legea de compoziție:
0 ∗ 3 = 0 ⋅ 3 − 0 − 3 + 4 0 * 3 = 0 \cdot 3 - 0 - 3 + 4 0 ∗ 3 = 0 ⋅ 3 − 0 − 3 + 4
(3p)
0 ∗ 3 = 0 − 3 + 4 = 1 0 * 3 = 0 - 3 + 4 = 1 0 ∗ 3 = 0 − 3 + 4 = 1
(2p)
b) Rezolvarea ecuației x ∗ x = 3 x x * x = 3x x ∗ x = 3 x
x ∗ x = x ⋅ x − x − x + 4 = x 2 − 2 x + 4 x * x = x \cdot x - x - x + 4 = x^2 - 2x + 4 x ∗ x = x ⋅ x − x − x + 4 = x 2 − 2 x + 4
(2p)
x 2 − 2 x + 4 = 3 x ⟺ x 2 − 5 x + 4 = 0 x^2 - 2x + 4 = 3x \iff x^2 - 5x + 4 = 0 x 2 − 2 x + 4 = 3 x ⟺ x 2 − 5 x + 4 = 0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ = ( − 5 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 4 = 25 − 16 = 9 ⟹ x = 5 ± 3 2 \Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 4 = 25 - 16 = 9 \implies x = \frac{5 \pm 3}{2} Δ = ( − 5 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 4 = 25 − 16 = 9 ⟹ x = 2 5 ± 3
Obținem:
x = 1 sau x = 4 x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 4 x = 1 sau x = 4
(3p)
c) Determinarea parametrului a a a
Scriem legea de compoziție pentru x ∗ a x * a x ∗ a :
x ∗ a = x a − x − a + 4 x * a = xa - x - a + 4 x ∗ a = x a − x − a + 4
Egalitatea x ∗ a = x + a x * a = x + a x ∗ a = x + a devine:
x a − x − a + 4 = x + a ⟺ x a − 2 x − 2 a + 4 = 0 xa - x - a + 4 = x + a \iff xa - 2x - 2a + 4 = 0 x a − x − a + 4 = x + a ⟺ x a − 2 x − 2 a + 4 = 0
(2p)
Factorizăm expresia obținută:
x ( a − 2 ) − 2 ( a − 2 ) = 0 ⟺ ( x − 2 ) ( a − 2 ) = 0 x(a - 2) - 2(a - 2) = 0 \iff (x - 2)(a - 2) = 0 x ( a − 2 ) − 2 ( a − 2 ) = 0 ⟺ ( x − 2 ) ( a − 2 ) = 0
Pentru ca această egalitate să se verifice pentru orice număr real x x x , factorul independent de x x x trebuie să fie nul:
a − 2 = 0 ⟹ a = 2 a - 2 = 0 \implies a = 2 a − 2 = 0 ⟹ a = 2
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = ( x 2 + 2 x − 2 ) e x f(x) = (x^2 + 2x - 2)e^x f ( x ) = ( x 2 + 2 x − 2 ) e x .
a) Arătați că f ′ ( x ) = x ( x + 4 ) e x f'(x) = x(x + 4)e^x f ′ ( x ) = x ( x + 4 ) e x , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Arătați că lim x → + ∞ f ( x ) f ′ ( x ) = 1 \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f'(x)} = 1 lim x → + ∞ f ′ ( x ) f ( x ) = 1 . (5p)
c) Demonstrați că e x + 4 ( x 2 + 2 x − 2 ) ≤ 6 e^{x + 4}(x^2 + 2x - 2) \le 6 e x + 4 ( x 2 + 2 x − 2 ) ≤ 6 , pentru orice x ∈ ( − ∞ , 0 ] x \in (-\infty, 0] x ∈ ( − ∞ , 0 ] . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f f f
Aplicăm regula de derivare a produsului ( u ⋅ v ) ′ = u ′ v + u v ′ (u \cdot v)' = u'v + uv' ( u ⋅ v ) ′ = u ′ v + u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x − 2 ) ′ ⋅ e x + ( x 2 + 2 x − 2 ) ⋅ ( e x ) ′ = ( 2 x + 2 ) e x + ( x 2 + 2 x − 2 ) e x f'(x) = (x^2 + 2x - 2)' \cdot e^x + (x^2 + 2x - 2) \cdot (e^x)' = (2x + 2)e^x + (x^2 + 2x - 2)e^x f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x − 2 ) ′ ⋅ e x + ( x 2 + 2 x − 2 ) ⋅ ( e x ) ′ = ( 2 x + 2 ) e x + ( x 2 + 2 x − 2 ) e x
(3p)
Dăm factor comun pe e x e^x e x și restrângem termenii:
f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x − 2 + 2 x + 2 ) e x = ( x 2 + 4 x ) e x = x ( x + 4 ) e x , x ∈ R f'(x) = (x^2 + 2x - 2 + 2x + 2)e^x = (x^2 + 4x)e^x = x(x + 4)e^x, \quad x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x − 2 + 2 x + 2 ) e x = ( x 2 + 4 x ) e x = x ( x + 4 ) e x , x ∈ R
(2p)
b) Calculul limitei la + ∞ +\infty + ∞
Înlocuim expresiile funcției și derivatei sale:
lim x → + ∞ f ( x ) f ′ ( x ) = lim x → + ∞ ( x 2 + 2 x − 2 ) e x ( x 2 + 4 x ) e x = lim x → + ∞ x 2 + 2 x − 2 x 2 + 4 x \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f'(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 2x - 2)e^x}{(x^2 + 4x)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x - 2}{x^2 + 4x} x → + ∞ lim f ′ ( x ) f ( x ) = x → + ∞ lim ( x 2 + 4 x ) e x ( x 2 + 2 x − 2 ) e x = x → + ∞ lim x 2 + 4 x x 2 + 2 x − 2
(2p)
Dăm factor forțat pe x 2 x^2 x 2 la numărător și numitor:
lim x → + ∞ x 2 ( 1 + 2 x − 2 x 2 ) x 2 ( 1 + 4 x ) = lim x → + ∞ 1 + 2 x − 2 x 2 1 + 4 x = 1 + 0 − 0 1 + 0 = 1 \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 \left(1 + \frac{2}{x} - \frac{2}{x^2}\right)}{x^2 \left(1 + \frac{4}{x}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1 + \frac{2}{x} - \frac{2}{x^2}}{1 + \frac{4}{x}} = \frac{1 + 0 - 0}{1 + 0} = 1 x → + ∞ lim x 2 ( 1 + x 4 ) x 2 ( 1 + x 2 − x 2 2 ) = x → + ∞ lim 1 + x 4 1 + x 2 − x 2 2 = 1 + 0 1 + 0 − 0 = 1
(3p)
c) Demonstrarea inegalității e x + 4 ( x 2 + 2 x − 2 ) ≤ 6 e^{x + 4}(x^2 + 2x - 2) \le 6 e x + 4 ( x 2 + 2 x − 2 ) ≤ 6
Determinăm punctele critice ale funcției f f f rezolvând ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
x ( x + 4 ) e x = 0 x(x + 4)e^x = 0 x ( x + 4 ) e x = 0
Cum e x > 0 e^x > 0 e x > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , rădăcinile derivatei sunt:
x = − 4 și x = 0 x = -4 \quad \text{și} \quad x = 0 x = − 4 ș i x = 0
Analizăm semnul derivatei f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) pe intervalul ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] :
Pentru x ∈ ( − ∞ , − 4 ] x \in (-\infty, -4] x ∈ ( − ∞ , − 4 ] , avem x ≤ 0 x \le 0 x ≤ 0 și x + 4 ≤ 0 x + 4 \le 0 x + 4 ≤ 0 , deci f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x) \ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , ceea ce arată că funcția f f f este crescătoare pe ( − ∞ , − 4 ] (-\infty, -4] ( − ∞ , − 4 ] ;
Pentru x ∈ [ − 4 , 0 ] x \in [-4, 0] x ∈ [ − 4 , 0 ] , avem x ≤ 0 x \le 0 x ≤ 0 și x + 4 ≥ 0 x + 4 \ge 0 x + 4 ≥ 0 , deci f ′ ( x ) ≤ 0 f'(x) \le 0 f ′ ( x ) ≤ 0 , ceea ce arată că funcția f f f este descrescătoare pe [ − 4 , 0 ] [-4, 0] [ − 4 , 0 ] .
(2p)
Rezultă că x = − 4 x = -4 x = − 4 este punctul de maxim global al funcției f f f pe intervalul ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] , prin urmare:
f ( x ) ≤ f ( − 4 ) , ∀ x ∈ ( − ∞ , 0 ] f(x) \le f(-4), \quad \forall x \in (-\infty, 0] f ( x ) ≤ f ( − 4 ) , ∀ x ∈ ( − ∞ , 0 ]
Calculăm valoarea funcției în punctul de maxim:
f ( − 4 ) = ( ( − 4 ) 2 + 2 ( − 4 ) − 2 ) e − 4 = ( 16 − 8 − 2 ) e − 4 = 6 e − 4 = 6 e 4 f(-4) = ((-4)^2 + 2(-4) - 2)e^{-4} = (16 - 8 - 2)e^{-4} = 6e^{-4} = \frac{6}{e^4} f ( − 4 ) = (( − 4 ) 2 + 2 ( − 4 ) − 2 ) e − 4 = ( 16 − 8 − 2 ) e − 4 = 6 e − 4 = e 4 6
Avem așadar:
( x 2 + 2 x − 2 ) e x ≤ 6 e 4 , ∀ x ∈ ( − ∞ , 0 ] (x^2 + 2x - 2)e^x \le \frac{6}{e^4}, \quad \forall x \in (-\infty, 0] ( x 2 + 2 x − 2 ) e x ≤ e 4 6 , ∀ x ∈ ( − ∞ , 0 ]
Înmulțind ambii membri cu e 4 > 0 e^4 > 0 e 4 > 0 , obținem:
e 4 ⋅ ( x 2 + 2 x − 2 ) e x ≤ 6 ⟹ e x + 4 ( x 2 + 2 x − 2 ) ≤ 6 e^4 \cdot (x^2 + 2x - 2)e^x \le 6 \implies e^{x + 4}(x^2 + 2x - 2) \le 6 e 4 ⋅ ( x 2 + 2 x − 2 ) e x ≤ 6 ⟹ e x + 4 ( x 2 + 2 x − 2 ) ≤ 6
pentru orice x ∈ ( − ∞ , 0 ] x \in (-\infty, 0] x ∈ ( − ∞ , 0 ] .
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f: (0, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 3 + 3 x f(x) = x^3 + \frac{3}{x} f ( x ) = x 3 + x 3 .
a) Arătați că ∫ 1 2 ( f ( x ) − 3 x ) d x = 15 4 \int_1^2 \left(f(x) - \frac{3}{x}\right) dx = \frac{15}{4} ∫ 1 2 ( f ( x ) − x 3 ) d x = 4 15 . (5p)
b) Demonstrați că orice primitivă G : ( 0 , + ∞ ) → R G: (0, +\infty) \to \mathbb{R} G : ( 0 , + ∞ ) → R a funcției g : ( 0 , + ∞ ) → R g: (0, +\infty) \to \mathbb{R} g : ( 0 , + ∞ ) → R , g ( x ) = 1 x f ( x ) g(x) = \frac{1}{x} f(x) g ( x ) = x 1 f ( x ) este crescătoare. (5p)
c) Arătați că ∫ 1 3 1 f ( x ) d x = π 12 3 \int_1^{\sqrt{3}} \frac{1}{f(x)} dx = \frac{\pi}{12\sqrt{3}} ∫ 1 3 f ( x ) 1 d x = 12 3 π . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei
Exprimăm diferența f ( x ) − 3 x f(x) - \frac{3}{x} f ( x ) − x 3 :
f ( x ) − 3 x = x 3 f(x) - \frac{3}{x} = x^3 f ( x ) − x 3 = x 3
Calculăm integrala definită:
∫ 1 2 ( f ( x ) − 3 x ) d x = ∫ 1 2 x 3 d x = x 4 4 ∣ 1 2 \int_1^2 \left(f(x) - \frac{3}{x}\right) dx = \int_1^2 x^3 dx = \left. \frac{x^4}{4} \right|_1^2 ∫ 1 2 ( f ( x ) − x 3 ) d x = ∫ 1 2 x 3 d x = 4 x 4 1 2
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
2 4 4 − 1 4 4 = 16 4 − 1 4 = 15 4 \frac{2^4}{4} - \frac{1^4}{4} = \frac{16}{4} - \frac{1}{4} = \frac{15}{4} 4 2 4 − 4 1 4 = 4 16 − 4 1 = 4 15
(2p)
b) Monotonia primitivei G G G
Fie G : ( 0 , + ∞ ) → R G: (0, +\infty) \to \mathbb{R} G : ( 0 , + ∞ ) → R o primitivă a funcției g g g . Din definiția primitivei, G G G este derivabilă și:
G ′ ( x ) = g ( x ) = 1 x f ( x ) = 1 x ( x 3 + 3 x ) = x 2 + 3 x 2 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) G'(x) = g(x) = \frac{1}{x} f(x) = \frac{1}{x} \left(x^3 + \frac{3}{x}\right) = x^2 + \frac{3}{x^2}, \quad x \in (0, +\infty) G ′ ( x ) = g ( x ) = x 1 f ( x ) = x 1 ( x 3 + x 3 ) = x 2 + x 2 3 , x ∈ ( 0 , + ∞ )
(2p)
Pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) , termenii x 2 x^2 x 2 și 3 x 2 \frac{3}{x^2} x 2 3 sunt strict pozitivi:
G ′ ( x ) = x 2 + 3 x 2 > 0 , ∀ x ∈ ( 0 , + ∞ ) G'(x) = x^2 + \frac{3}{x^2} > 0, \quad \forall x \in (0, +\infty) G ′ ( x ) = x 2 + x 2 3 > 0 , ∀ x ∈ ( 0 , + ∞ )
Deoarece derivata G ′ ( x ) G'(x) G ′ ( x ) este strict pozitivă pe întregul domeniu ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) , deducem că orice primitivă G G G este o funcție strict crescătoare pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) .
(3p)
c) Calculul integralei ∫ 1 3 1 f ( x ) d x \int_1^{\sqrt{3}} \frac{1}{f(x)} dx ∫ 1 3 f ( x ) 1 d x
Aducem expresia funcției f ( x ) f(x) f ( x ) la numitor comun:
f ( x ) = x 4 + 3 x ⟹ 1 f ( x ) = x x 4 + 3 = x ( x 2 ) 2 + ( 3 ) 2 f(x) = \frac{x^4 + 3}{x} \implies \frac{1}{f(x)} = \frac{x}{x^4 + 3} = \frac{x}{(x^2)^2 + (\sqrt{3})^2} f ( x ) = x x 4 + 3 ⟹ f ( x ) 1 = x 4 + 3 x = ( x 2 ) 2 + ( 3 ) 2 x
Rescriem integrala pregătind schimbarea de variabilă sau formula funcției compuse:
∫ 1 3 1 f ( x ) d x = ∫ 1 3 x ( x 2 ) 2 + 3 d x = 1 2 ∫ 1 3 ( x 2 ) ′ ( x 2 ) 2 + ( 3 ) 2 d x \int_1^{\sqrt{3}} \frac{1}{f(x)} dx = \int_1^{\sqrt{3}} \frac{x}{(x^2)^2 + 3} dx = \frac{1}{2} \int_1^{\sqrt{3}} \frac{(x^2)'}{(x^2)^2 + (\sqrt{3})^2} dx ∫ 1 3 f ( x ) 1 d x = ∫ 1 3 ( x 2 ) 2 + 3 x d x = 2 1 ∫ 1 3 ( x 2 ) 2 + ( 3 ) 2 ( x 2 ) ′ d x
Integrând cu ajutorul formulei ∫ u ′ u 2 + a 2 d x = 1 a arctg ( u a ) + C \int \frac{u'}{u^2 + a^2} dx = \frac{1}{a} \operatorname{arctg}\left(\frac{u}{a}\right) + \mathcal{C} ∫ u 2 + a 2 u ′ d x = a 1 arctg ( a u ) + C pentru u = x 2 u = x^2 u = x 2 și a = 3 a = \sqrt{3} a = 3 :
1 2 3 arctg ( x 2 3 ) ∣ 1 3 \left. \frac{1}{2\sqrt{3}} \operatorname{arctg}\left(\frac{x^2}{\sqrt{3}}\right) \right|_1^{\sqrt{3}} 2 3 1 arctg ( 3 x 2 ) 1 3
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
1 2 3 ( arctg ( 3 3 ) − arctg ( 1 3 ) ) = 1 2 3 ( arctg ( 3 ) − arctg ( 3 3 ) ) \frac{1}{2\sqrt{3}} \left(\operatorname{arctg}\left(\frac{3}{\sqrt{3}}\right) - \operatorname{arctg}\left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right)\right) = \frac{1}{2\sqrt{3}} \left(\operatorname{arctg}(\sqrt{3}) - \operatorname{arctg}\left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right)\right) 2 3 1 ( arctg ( 3 3 ) − arctg ( 3 1 ) ) = 2 3 1 ( arctg ( 3 ) − arctg ( 3 3 ) )
Știind valorile remarcabile arctg ( 3 ) = π 3 \operatorname{arctg}(\sqrt{3}) = \frac{\pi}{3} arctg ( 3 ) = 3 π și arctg ( 3 3 ) = π 6 \operatorname{arctg}\left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right) = \frac{\pi}{6} arctg ( 3 3 ) = 6 π :
1 2 3 ( π 3 − π 6 ) = 1 2 3 ⋅ π 6 = π 12 3 \frac{1}{2\sqrt{3}} \left(\frac{\pi}{3} - \frac{\pi}{6}\right) = \frac{1}{2\sqrt{3}} \cdot \frac{\pi}{6} = \frac{\pi}{12\sqrt{3}} 2 3 1 ( 3 π − 6 π ) = 2 3 1 ⋅ 6 π = 12 3 π
(2p)