BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 4−63+3(23−1)=14 - 6\sqrt{3} + 3(2\sqrt{3} - 1) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza prin distribuirea factorului 33:
3(23−1)=3⋅23−3⋅1=63−33(2\sqrt{3} - 1) = 3 \cdot 2\sqrt{3} - 3 \cdot 1 = 6\sqrt{3} - 3

Înlocuim în expresia din membrul stâng:

4−63+3(23−1)=4−63+63−34 - 6\sqrt{3} + 3(2\sqrt{3} - 1) = 4 - 6\sqrt{3} + 6\sqrt{3} - 3

(3p)

  • Reducem termenii cu radical și calculăm diferența termenilor constanți:
4−63+63−3=4−3=14 - 6\sqrt{3} + 6\sqrt{3} - 3 = 4 - 3 = 1

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x−3f(x) = 5x - 3 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x+3g(x) = 2x + 3. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=g(a)f(a) = g(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația f(a)=g(a)f(a) = g(a) înlocuind legile celor două funcții:
5a−3=2a+35a - 3 = 2a + 3

(3p)

  • Trecem termenii ce conțin necunoscuta aa în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
5a−2a=3+3  ⟺  3a=6  ⟺  a=63=25a - 2a = 3 + 3 \iff 3a = 6 \iff a = \frac{6}{3} = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 22x+1⋅23=12^{2x+1} \cdot 2^3 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea produsului puterilor cu aceeași bază, am⋅an=am+na^m \cdot a^n = a^{m+n}, și scriem membrul drept ca putere a lui 22 (1=201 = 2^0):
2(2x+1)+3=20  ⟺  22x+4=202^{(2x+1) + 3} = 2^0 \iff 2^{2x+4} = 2^0

De unde obținem egalitatea exponenților:

2x+4=02x + 4 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul întâi obținută:
2x=−4  ⟺  x=−42=−22x = -4 \iff x = -\frac{4}{2} = -2

(2p)


4. Determinați câte numere naturale, de două cifre distincte, se pot forma cu cifre din mulțimea A={3,4,5,6}A = \{3, 4, 5, 6\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie ab‾\overline{ab} un număr de două cifre distincte format cu cifre din mulțimea AA. Cifra zecilor, aa, poate fi oricare dintre cele 44 elemente ale mulțimii AA, deci se poate alege în 44 moduri:
a∈{3,4,5,6}  ⟹  4 moduria \in \{3, 4, 5, 6\} \implies 4 \text{ moduri}

(2p)

  • Deoarece cifrele trebuie să fie distincte (b≠ab \neq a), pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților bb se poate alege din cele 33 cifre rămase, adică în 33 moduri:
N=4⋅3=12 numereN = 4 \cdot 3 = 12 \text{ numere}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,0)A(4, 0), B(0,2)B(0, 2), C(3,3)C(3, 3) și MM, mijlocul segmentului ABAB. Arătați că segmentele MOMO și MCMC au lungimile egale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele punctului MM, mijlocul segmentului ABAB, sunt:
xM=xA+xB2=4+02=2,yM=yA+yB2=0+22=1  ⟹  M(2,1)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{4 + 0}{2} = 2, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1 \implies M(2, 1)

Calculăm lungimea segmentului MOMO, unde originea este O(0,0)O(0, 0):

MO=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(2−0)2+(1−0)2=4+1=5MO = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(2 - 0)^2 + (1 - 0)^2} = \sqrt{4 + 1} = \sqrt{5}

(3p)

  • Calculăm lungimea segmentului MCMC:
MC=(xC−xM)2+(yC−yM)2=(3−2)2+(3−1)2=12+22=1+4=5MC = \sqrt{(x_C - x_M)^2 + (y_C - y_M)^2} = \sqrt{(3 - 2)^2 + (3 - 1)^2} = \sqrt{1^2 + 2^2} = \sqrt{1 + 4} = \sqrt{5}

Deoarece MO=5MO = \sqrt{5} și MC=5MC = \sqrt{5}, rezultă că MO=MCMO = MC, deci segmentele au lungimile egale.

(2p)


6. Se consideră E(x)=2sin⁡xsin⁡2x−cos⁡xE(x) = 2\sin x \sin 2x - \cos x, unde xx este număr real. Arătați că E(π6)=0E\left(\frac{\pi}{6}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcțiilor trigonometrice pentru x=π6x = \frac{\pi}{6} și 2x=2⋅π6=π32x = 2 \cdot \frac{\pi}{6} = \frac{\pi}{3}:
sin⁡π6=12,sin⁡π3=32,cos⁡π6=32\sin \frac{\pi}{6} = \frac{1}{2}, \quad \sin \frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \cos \frac{\pi}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia E(π6)E\left(\frac{\pi}{6}\right):
E(π6)=2sin⁡π6sin⁡π3−cos⁡π6=2⋅12⋅32−32=32−32=0E\left(\frac{\pi}{6}\right) = 2 \sin \frac{\pi}{6} \sin \frac{\pi}{3} - \cos \frac{\pi}{6} = 2 \cdot \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{3}}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2} = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele:

I2=(1001)șiA(a)=(a+32−2a1−a3a+1)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad A(a) = \begin{pmatrix} a+3 & 2-2a \\ 1-a & 3a+1 \end{pmatrix}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1. (5p)

b) Arătați că A(0)⋅(A(a)−A(0))=aI2A(0) \cdot (A(a) - A(0)) = a I_2, pentru orice număr real aa. (5p)

c) Demonstrați că det⁡(A(a2)−aA(a))≥0\det(A(a^2) - a A(a)) \ge 0, pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Înlocuim a=0a = 0 în formula matricei A(a)A(a):
A(0)=(0+32−2⋅01−03⋅0+1)=(3211)A(0) = \begin{pmatrix} 0 + 3 & 2 - 2 \cdot 0 \\ 1 - 0 & 3 \cdot 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei A(0)A(0):

det⁡(A(0))=∣3211∣=3⋅1−2⋅1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 3 & 2 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot 1 - 2 \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul numeric:
det⁡(A(0))=3−2=1\det(A(0)) = 3 - 2 = 1

(2p)


b) Verificarea egalității A(0)⋅(A(a)−A(0))=aI2A(0) \cdot (A(a) - A(0)) = a I_2
  • Calculăm diferența de matrice A(a)−A(0)A(a) - A(0):
A(a)−A(0)=(a+32−2a1−a3a+1)−(3211)=(a−2a−a3a)A(a) - A(0) = \begin{pmatrix} a+3 & 2-2a \\ 1-a & 3a+1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & -2a \\ -a & 3a \end{pmatrix}

(2p)

  • Înmulțim matricea A(0)A(0) cu diferența obținută:
A(0)⋅(A(a)−A(0))=(3211)(a−2a−a3a)=(3a−2a−6a+6aa−a−2a+3a)=(a00a)A(0) \cdot (A(a) - A(0)) = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & -2a \\ -a & 3a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3a - 2a & -6a + 6a \\ a - a & -2a + 3a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix}

De unde obținem:

(a00a)=a(1001)=aI2\begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} = a \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = a I_2

pentru orice număr real aa.

(3p)


c) Demonstrarea inegalității det⁡(A(a2)−aA(a))≥0\det(A(a^2) - a A(a)) \ge 0
  • Exprimăm matricea A(a2)A(a^2) înlocuind parametrul cu a2a^2:
A(a2)=(a2+32−2a21−a23a2+1)A(a^2) = \begin{pmatrix} a^2 + 3 & 2 - 2a^2 \\ 1 - a^2 & 3a^2 + 1 \end{pmatrix}

Calculăm matricea aA(a)a A(a):

aA(a)=a(a+32−2a1−a3a+1)=(a2+3a2a−2a2a−a23a2+a)a A(a) = a \begin{pmatrix} a+3 & 2-2a \\ 1-a & 3a+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 + 3a & 2a - 2a^2 \\ a - a^2 & 3a^2 + a \end{pmatrix}

Efectuăm scăderea celor două matrice:

A(a2)−aA(a)=((a2+3)−(a2+3a)(2−2a2)−(2a−2a2)(1−a2)−(a−a2)(3a2+1)−(3a2+a))=(3−3a2−2a1−a1−a)A(a^2) - a A(a) = \begin{pmatrix} (a^2+3) - (a^2+3a) & (2-2a^2) - (2a-2a^2) \\ (1-a^2) - (a-a^2) & (3a^2+1) - (3a^2+a) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 3a & 2 - 2a \\ 1 - a & 1 - a \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei rezultate:
det⁡(A(a2)−aA(a))=∣3(1−a)2(1−a)1−a1−a∣=3(1−a)⋅(1−a)−2(1−a)⋅(1−a)\det(A(a^2) - a A(a)) = \begin{vmatrix} 3(1-a) & 2(1-a) \\ 1-a & 1-a \end{vmatrix} = 3(1-a) \cdot (1-a) - 2(1-a) \cdot (1-a) det⁡(A(a2)−aA(a))=3(1−a)2−2(1−a)2=(1−a)2\det(A(a^2) - a A(a)) = 3(1-a)^2 - 2(1-a)^2 = (1-a)^2

Cum pătratul oricărui număr real este nenegativ, avem (1−a)2≥0(1-a)^2 \ge 0, prin urmare:

det⁡(A(a2)−aA(a))≥0\det(A(a^2) - a A(a)) \ge 0

pentru orice număr real aa.

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x2−4xy+3y2x * y = x^2 - 4xy + 3y^2

a) Arătați că 0∗2=120 * 2 = 12. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care (2x)∗x=−1(2x) * x = -1. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere întregi, cu m<nm < n, pentru care m∗n=3m * n = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 0∗20 * 2
  • Înlocuim x=0x = 0 și y=2y = 2 în legea de compoziție:
0∗2=02−4⋅0⋅2+3⋅220 * 2 = 0^2 - 4 \cdot 0 \cdot 2 + 3 \cdot 2^2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
0∗2=0−0+3⋅4=120 * 2 = 0 - 0 + 3 \cdot 4 = 12

(2p)


b) Rezolvarea ecuației (2x)∗x=−1(2x) * x = -1
  • Înlocuim primul termen cu 2x2x și al doilea termen cu xx în legea de compoziție:
(2x)∗x=(2x)2−4(2x)x+3x2=4x2−8x2+3x2=−x2(2x) * x = (2x)^2 - 4(2x)x + 3x^2 = 4x^2 - 8x^2 + 3x^2 = -x^2

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Ecuația devine:
−x2=−1  ⟺  x2=1-x^2 = -1 \iff x^2 = 1

De unde obținem soluțiile:

x=−1saux=1x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1

(3p)


c) Determinarea perechilor de numere întregi (m,n)(m, n) cu m<nm < n
  • Descompunem expresia legii de compoziție în produs de factori:
m∗n=m2−4mn+3n2=m2−mn−3mn+3n2=m(m−n)−3n(m−n)=(m−n)(m−3n)m * n = m^2 - 4mn + 3n^2 = m^2 - mn - 3mn + 3n^2 = m(m - n) - 3n(m - n) = (m - n)(m - 3n)

pentru orice numere întregi mm și nn.

(2p)

  • Ecuația m∗n=3m * n = 3 se rescrie:
(m−n)(m−3n)=3(m - n)(m - 3n) = 3

Deoarece mm și nn sunt numere întregi cu m<nm < n, diferența m−nm - n este un număr întreg strict negativ (m−n<0m - n < 0). Cum produsul celor doi factori este 33, ambii factori trebuie să fie întregi negativi. Divizorii negativi ai numărului 33 conduc la două cazuri posibile:

  1. Cazul 1: {m−n=−1m−3n=−3\begin{cases} m - n = -1 \\ m - 3n = -3 \end{cases}

Scăzând a doua ecuație din prima obținem 2n=2  ⟹  n=12n = 2 \implies n = 1. Atunci m=n−1=0m = n - 1 = 0. Verificare: 0<10 < 1, deci obținem perechea (0,1)(0, 1).

  1. Cazul 2: {m−n=−3m−3n=−1\begin{cases} m - n = -3 \\ m - 3n = -1 \end{cases}

Scăzând a doua ecuație din prima obținem 2n=−2  ⟹  n=−12n = -2 \implies n = -1. Atunci m=n−3=−4m = n - 3 = -4. Verificare: −4<−1-4 < -1, deci obținem perechea (−4,−1)(-4, -1).

Perechile căutate sunt:

(−4,−1)și(0,1)(-4, -1) \quad \text{și} \quad (0, 1)

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=4x−4x2+5f(x) = \frac{4x - 4}{x^2} + 5

a) Arătați că f′(x)=4(2−x)x3f'(x) = \frac{4(2 - x)}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ∣f(x)−f(y)∣≤1|f(x) - f(y)| \le 1, pentru orice x,y∈[1,+∞)x, y \in [1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca sumă între o funcție rațională și o constantă. Aplicăm regula de derivare a raportului:
f′(x)=(4x−4x2+5)′=(4x−4)′⋅x2−(4x−4)⋅(x2)′(x2)2+0f'(x) = \left( \frac{4x - 4}{x^2} + 5 \right)' = \frac{(4x - 4)' \cdot x^2 - (4x - 4) \cdot (x^2)'}{(x^2)^2} + 0 f′(x)=4x2−(4x−4)⋅2xx4f'(x) = \frac{4x^2 - (4x - 4) \cdot 2x}{x^4}

(3p)

  • Desfacem parantezele la numărător și simplificăm prin x≠0x \neq 0:
f′(x)=4x2−8x2+8xx4=−4x2+8xx4=4x(2−x)x4=4(2−x)x3f'(x) = \frac{4x^2 - 8x^2 + 8x}{x^4} = \frac{-4x^2 + 8x}{x^4} = \frac{4x(2 - x)}{x^4} = \frac{4(2 - x)}{x^3}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b) Determinarea ecuației asimptotei orizontale spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției f(x)f(x) când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(4x−4x2+5)=lim⁡x→+∞(4x−4x2+5)=0−0+5=5\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left( \frac{4x - 4}{x^2} + 5 \right) = \lim_{x \to +\infty} \left( \frac{4}{x} - \frac{4}{x^2} + 5 \right) = 0 - 0 + 5 = 5

(3p)

  • Deoarece limita este finită și egală cu 55, dreapta de ecuație:
y=5y = 5

este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c) Demonstrarea inegalității ∣f(x)−f(y)∣≤1|f(x) - f(y)| \le 1
  • Determinăm punctele critice ale funcției ff pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty):
f′(x)=0  ⟺  4(2−x)=0  ⟺  x=2f'(x) = 0 \iff 4(2 - x) = 0 \iff x = 2

Studiem semnul derivatei f′(x)=4(2−x)x3f'(x) = \frac{4(2-x)}{x^3} pentru x≥1x \ge 1:

  • Pentru orice x∈[1,2]x \in [1, 2], 2−x≥02 - x \ge 0, deci f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este crescătoare pe [1,2][1, 2];
  • Pentru orice x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), 2−x≤02 - x \le 0, deci f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este descrescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).

(2p)

  • Calculăm valorile funcției în capete și în punctul de maxim:
f(1)=4(1)−412+5=0+5=5f(1) = \frac{4(1) - 4}{1^2} + 5 = 0 + 5 = 5 f(2)=4(2)−422+5=44+5=1+5=6f(2) = \frac{4(2) - 4}{2^2} + 5 = \frac{4}{4} + 5 = 1 + 5 = 6 lim⁡x→+∞f(x)=5\lim_{x \to +\infty} f(x) = 5

Rezultă că valoarea minimă a funcției pe [1,+∞)[1, +\infty) este 55, iar valoarea maximă este 66:

5≤f(t)≤6,∀t∈[1,+∞)5 \le f(t) \le 6, \quad \forall t \in [1, +\infty)

Pentru orice x,y∈[1,+∞)x, y \in [1, +\infty), avem 5≤f(x)≤65 \le f(x) \le 6 și −6≤−f(y)≤−5-6 \le -f(y) \le -5. Însumând aceste inegalități obținem:

5−6≤f(x)−f(y)≤6−5  ⟺  −1≤f(x)−f(y)≤1  ⟺  ∣f(x)−f(y)∣≤15 - 6 \le f(x) - f(y) \le 6 - 5 \iff -1 \le f(x) - f(y) \le 1 \iff |f(x) - f(y)| \le 1

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=3x2+4ln⁡xf(x) = 3x^2 + 4\ln x

a) Arătați că ∫12(f(x)−4ln⁡x) dx=7\int_1^2 (f(x) - 4\ln x) \, dx = 7. (5p)

b) Arătați că ∫1ex(f(x)−3x2) dx=e2+1\int_1^e x(f(x) - 3x^2) \, dx = e^2 + 1. (5p)

c) Demonstrați că ∫1ef(x)F′′(x) dx=(3e−1)(3e+5)2\int_1^{\sqrt{e}} f(x) F''(x) \, dx = \frac{(3e - 1)(3e + 5)}{2}, pentru orice primitivă F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R} a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫12(f(x)−4ln⁡x) dx\int_1^2 (f(x) - 4\ln x) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫12(f(x)−4ln⁡x) dx=∫12(3x2+4ln⁡x−4ln⁡x) dx=∫123x2 dx=x3∣12\int_1^2 (f(x) - 4\ln x) \, dx = \int_1^2 (3x^2 + 4\ln x - 4\ln x) \, dx = \int_1^2 3x^2 \, dx = x^3 \Big|_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x3∣12=23−13=8−1=7x^3 \Big|_1^2 = 2^3 - 1^3 = 8 - 1 = 7

(2p)


b) Calculul integralei ∫1ex(f(x)−3x2) dx\int_1^e x(f(x) - 3x^2) \, dx
  • Înlocuim f(x)−3x2=4ln⁡xf(x) - 3x^2 = 4\ln x în integrală:
∫1ex(f(x)−3x2) dx=∫1ex⋅4ln⁡x dx=∫1e4xln⁡x dx\int_1^e x(f(x) - 3x^2) \, dx = \int_1^e x \cdot 4\ln x \, dx = \int_1^e 4x \ln x \, dx

Aplicăm metoda integrării prin părți, observând că 4x=(2x2)′4x = (2x^2)':

∫1e(2x2)′ln⁡x dx=2x2ln⁡x∣1e−∫1e2x2⋅(ln⁡x)′ dx=2x2ln⁡x∣1e−∫1e2x2⋅1x dx\int_1^e (2x^2)' \ln x \, dx = 2x^2 \ln x \Big|_1^e - \int_1^e 2x^2 \cdot (\ln x)' \, dx = 2x^2 \ln x \Big|_1^e - \int_1^e 2x^2 \cdot \frac{1}{x} \, dx =2x2ln⁡x∣1e−∫1e2x dx=2x2ln⁡x∣1e−x2∣1e= 2x^2 \ln x \Big|_1^e - \int_1^e 2x \, dx = 2x^2 \ln x \Big|_1^e - x^2 \Big|_1^e

(3p)

  • Calculăm valorile în capete:
2x2ln⁡x∣1e=2e2ln⁡e−2(1)2ln⁡1=2e2−0=2e22x^2 \ln x \Big|_1^e = 2e^2 \ln e - 2(1)^2 \ln 1 = 2e^2 - 0 = 2e^2 x2∣1e=e2−12=e2−1x^2 \Big|_1^e = e^2 - 1^2 = e^2 - 1

Scădem cele două rezultate:

2e2−(e2−1)=2e2−e2+1=e2+12e^2 - (e^2 - 1) = 2e^2 - e^2 + 1 = e^2 + 1

(2p)


c) Demonstrarea identității ∫1ef(x)F′′(x) dx=(3e−1)(3e+5)2\int_1^{\sqrt{e}} f(x) F''(x) \, dx = \frac{(3e - 1)(3e + 5)}{2}
  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty), avem F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), de unde derivând din nou obținem:
F′′(x)=f′(x),∀x∈(0,+∞)F''(x) = f'(x), \quad \forall x \in (0, +\infty)

(2p)

  • Integrala devine:
∫1ef(x)F′′(x) dx=∫1ef(x)f′(x) dx=f2(x)2∣1e=f2(e)−f2(1)2\int_1^{\sqrt{e}} f(x) F''(x) \, dx = \int_1^{\sqrt{e}} f(x) f'(x) \, dx = \frac{f^2(x)}{2}\Bigg|_1^{\sqrt{e}} = \frac{f^2(\sqrt{e}) - f^2(1)}{2}

Calculăm valorile funcției ff:

f(1)=3(1)2+4ln⁡1=3+0=3  ⟹  f2(1)=32=9f(1) = 3(1)^2 + 4\ln 1 = 3 + 0 = 3 \implies f^2(1) = 3^2 = 9 f(e)=3(e)2+4ln⁡(e)=3e+4⋅12ln⁡e=3e+2f(\sqrt{e}) = 3(\sqrt{e})^2 + 4\ln(\sqrt{e}) = 3e + 4 \cdot \frac{1}{2}\ln e = 3e + 2

Înlocuim în expresia integralei și descompunem diferența de pătrate:

f2(e)−f2(1)2=(3e+2)2−322=((3e+2)−3)((3e+2)+3)2=(3e−1)(3e+5)2\frac{f^2(\sqrt{e}) - f^2(1)}{2} = \frac{(3e + 2)^2 - 3^2}{2} = \frac{((3e + 2) - 3)((3e + 2) + 3)}{2} = \frac{(3e - 1)(3e + 5)}{2}

(3p)