BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Simulare Timiș

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii - Simulare Județeană Timiș

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. O progresie aritmetică cu rația 55 are suma primilor trei termeni egală cu 126126. Determinați primul termen al progresiei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} o progresie aritmetică cu rația r=5r = 5. Termenii al doilea și al treilea se exprimă în funcție de primul termen a1a_1 și rație prin formulele:
a2=a1+r=a1+5a_2 = a_1 + r = a_1 + 5 a3=a1+2r=a1+10a_3 = a_1 + 2r = a_1 + 10
  • Suma primilor trei termeni ai progresiei este:
S3=a1+a2+a3=a1+(a1+5)+(a1+10)=3a1+15S_3 = a_1 + a_2 + a_3 = a_1 + (a_1 + 5) + (a_1 + 10) = 3a_1 + 15

(3p)

  • Conform ipotezei, S3=126S_3 = 126:
3a1+15=126  ⟺  3a1=126−15  ⟺  3a1=111  ⟺  a1=1113=373a_1 + 15 = 126 \iff 3a_1 = 126 - 15 \iff 3a_1 = 111 \iff a_1 = \frac{111}{3} = 37

(2p)

  • Primul termen al progresiei este a1=37a_1 = 37.

2. Se consideră funcția f ⁣:R→Rf \colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−3x2+(m+1)x+5f(x) = -3x^2 + (m + 1)x + 5. Determinați valoarea parametrului real mm, știind că vârful parabolei asociate funcției ff are abscisa egală cu −1-1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru o funcție de gradul al doilea de forma generală f(x)=ax2+bx+cf(x) = ax^2 + bx + c, abscisa vârfului parabolei V(xV,yV)V(x_V, y_V) este dată de formula:
xV=−b2ax_V = -\frac{b}{2a}
  • În cazul funcției date, coeficienții sunt a=−3a = -3, b=m+1b = m + 1 și c=5c = 5:
xV=−m+12⋅(−3)=m+16x_V = -\frac{m + 1}{2 \cdot (-3)} = \frac{m + 1}{6}

(3p)

  • Știm din enunț că xV=−1x_V = -1. Egalăm expresia obținută cu −1-1:
m+16=−1  ⟺  m+1=−6  ⟺  m=−7\frac{m + 1}{6} = -1 \iff m + 1 = -6 \iff m = -7

(2p)

  • Valoarea căutată a parametrului real este m=−7m = -7.

3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(2x+1)−log⁡3(2x−1)=−1\log_3(2x + 1) - \log_3(2x - 1) = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență pentru ambii logaritmi (argumentele trebuie să fie strict pozitive):
{2x+1>0  ⟺  2x>−1  ⟺  x>−122x−1>0  ⟺  2x>1  ⟺  x>12  ⟹  x∈(12,+∞)\begin{cases} 2x + 1 > 0 \iff 2x > -1 \iff x > -\dfrac{1}{2} \\ 2x - 1 > 0 \iff 2x > 1 \iff x > \dfrac{1}{2} \end{cases} \implies x \in \left(\frac{1}{2}, +\infty\right)
  • Folosim proprietatea diferenței de logaritmi cu aceeași bază, log⁡aA−log⁡aB=log⁡a(AB)\log_a A - \log_a B = \log_a\left(\frac{A}{B}\right):
log⁡3(2x+12x−1)=−1\log_3\left(\frac{2x + 1}{2x - 1}\right) = -1

(3p)

  • Aplicăm definiția logaritmului:
2x+12x−1=3−1  ⟺  2x+12x−1=13\frac{2x + 1}{2x - 1} = 3^{-1} \iff \frac{2x + 1}{2x - 1} = \frac{1}{3}
  • Rezolvăm ecuația prin înmulțire pe diagonală:
3(2x+1)=1⋅(2x−1)  ⟺  6x+3=2x−1  ⟺  4x=−4  ⟺  x=−13(2x + 1) = 1 \cdot (2x - 1) \iff 6x + 3 = 2x - 1 \iff 4x = -4 \iff x = -1
  • Verificăm apartenența valorii găsite la domeniul de existență:
−1∉(12,+∞)-1 \notin \left(\frac{1}{2}, +\infty\right)
  • În concluzie, ecuația nu are soluții în mulțimea numerelor reale (x∈∅x \in \emptyset).

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un element al mulțimii A={21,22,23,…,30}A = \{21, 22, 23, \dots, 30\}, acesta să fie număr prim. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
nposibile=card(A)=30−21+1=10n_{\text{posibile}} = \text{card}(A) = 30 - 21 + 1 = 10
  • Determinăm numerele prime cuprinse în mulțimea A={21,22,23,24,25,26,27,28,29,30}A = \{21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30\}:

    • 21=3⋅721 = 3 \cdot 7 (compus)
    • 22=2⋅1122 = 2 \cdot 11 (compus)
    • 2323 are doar divizorii 11 și 2323   ⟹  \implies prim
    • 24=23⋅324 = 2^3 \cdot 3 (compus)
    • 25=5225 = 5^2 (compus)
    • 26=2⋅1326 = 2 \cdot 13 (compus)
    • 27=3327 = 3^3 (compus)
    • 28=22⋅728 = 2^2 \cdot 7 (compus)
    • 2929 are doar divizorii 11 și 2929   ⟹  \implies prim
    • 30=2⋅3⋅530 = 2 \cdot 3 \cdot 5 (compus)
  • Numerele prime din mulțime sunt 2323 și 2929, deci numărul cazurilor favorabile este:

nfavorabile=2n_{\text{favorabile}} = 2

(3p)

  • Calculăm probabilitatea folosind raportul clasic:
P=nfavorabilenposibile=210=15=0,2P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5} = 0{,}2

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,4)A(2, 4), B(6,8)B(6, 8) și C(8,2)C(8, 2). Calculați distanța de la CC la mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie M(xM,yM)M(x_M, y_M) mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele sale sunt mediile aritmetice ale coordonatelor punctelor AA și BB:
xM=xA+xB2=2+62=82=4x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + 6}{2} = \frac{8}{2} = 4 yM=yA+yB2=4+82=122=6y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 8}{2} = \frac{12}{2} = 6

Așadar, mijlocul segmentului ABAB este punctul M(4,6)M(4, 6).

(2p)

  • Distanța de la punctul C(8,2)C(8, 2) la punctul M(4,6)M(4, 6) este lungimea segmentului CMCM, dată de formula distanței dintre două puncte în plan:
d(C,M)=(xM−xC)2+(yM−yC)2d(C, M) = \sqrt{(x_M - x_C)^2 + (y_M - y_C)^2} d(C,M)=(4−8)2+(6−2)2=(−4)2+42=16+16=32=42d(C, M) = \sqrt{(4 - 8)^2 + (6 - 2)^2} = \sqrt{(-4)^2 + 4^2} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}

(3p)


6. Calculați (cos⁡120∘+cos⁡60∘)⋅(sin⁡135∘−sin⁡45∘)(\cos 120^\circ + \cos 60^\circ) \cdot (\sin 135^\circ - \sin 45^\circ). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formulele de reducere la primul cadran pentru unghiurile din cadranul al II-lea:
cos⁡120∘=cos⁡(180∘−60∘)=−cos⁡60∘\cos 120^\circ = \cos(180^\circ - 60^\circ) = -\cos 60^\circ

sau

sin⁡135∘=sin⁡(180∘−45∘)=sin⁡45∘\sin 135^\circ = \sin(180^\circ - 45^\circ) = \sin 45^\circ

(2p)

  • Calculăm fiecare paranteză:
    • Pentru prima paranteză:
cos⁡120∘+cos⁡60∘=−cos⁡60∘+cos⁡60∘=0\cos 120^\circ + \cos 60^\circ = -\cos 60^\circ + \cos 60^\circ = 0
  • Pentru a doua paranteză:
sin⁡135∘−sin⁡45∘=sin⁡45∘−sin⁡45∘=0\sin 135^\circ - \sin 45^\circ = \sin 45^\circ - \sin 45^\circ = 0
  • Înlocuim în expresia inițială și obținem:
(cos⁡120∘+cos⁡60∘)⋅(sin⁡135∘−sin⁡45∘)=0⋅0=0(\cos 120^\circ + \cos 60^\circ) \cdot (\sin 135^\circ - \sin 45^\circ) = 0 \cdot 0 = 0

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(x)=(10x0103x01)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & x \\ 0 & 1 & 0 \\ 3x & 0 & 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1. (5p)

b) Arătați că A(x)+A(y)=2A(x+y2)A(x) + A(y) = 2A\left(\dfrac{x + y}{2}\right), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A(x2+1)⋅A(x)=A(x2+x+1)A(x^2 + 1) \cdot A(x) = A(x^2 + x + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Înlocuim x=0x = 0 în formula matricei A(x)A(x):
A(0)=(1000103⋅001)=(100010001)=I3A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3 \cdot 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = I_3

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(0)A(0) (aplicând regula triunghiului, Sarrus sau dezvoltarea după linia a doua):
det⁡(A(0))=∣100010001∣=1⋅1⋅1+0+0−0−0−0=1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 1

(3p)


b) Demonstrarea relației A(x)+A(y)=2A(x+y2)A(x) + A(y) = 2A\left(\dfrac{x + y}{2}\right)
  • Scriem matricele A(x)A(x) și A(y)A(y):
A(x)=(10x0103x01),A(y)=(10y0103y01)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & x \\ 0 & 1 & 0 \\ 3x & 0 & 1 \end{pmatrix}, \quad A(y) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & y \\ 0 & 1 & 0 \\ 3y & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm suma A(x)+A(y)A(x) + A(y), adunând elementele corespondente:
A(x)+A(y)=(1+10+0x+y0+01+10+03x+3y0+01+1)=(20x+y0203(x+y)02)A(x) + A(y) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 0 + 0 & x + y \\ 0 + 0 & 1 + 1 & 0 + 0 \\ 3x + 3y & 0 + 0 & 1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & x + y \\ 0 & 2 & 0 \\ 3(x + y) & 0 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm matricea A(x+y2)A\left(\dfrac{x + y}{2}\right) și o înmulțim cu scalarul 22:
A(x+y2)=(10x+y20103(x+y2)01)A\left(\frac{x + y}{2}\right) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \dfrac{x + y}{2} \\ 0 & 1 & 0 \\ 3\left(\dfrac{x + y}{2}\right) & 0 & 1 \end{pmatrix} 2A(x+y2)=(2⋅12⋅02⋅x+y22⋅02⋅12⋅02⋅3(x+y2)2⋅02⋅1)=(20x+y0203(x+y)02)2A\left(\frac{x + y}{2}\right) = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 & 2 \cdot 0 & 2 \cdot \dfrac{x + y}{2} \\ 2 \cdot 0 & 2 \cdot 1 & 2 \cdot 0 \\ 2 \cdot 3\left(\dfrac{x + y}{2}\right) & 2 \cdot 0 & 2 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & x + y \\ 0 & 2 & 0 \\ 3(x + y) & 0 & 2 \end{pmatrix}
  • Comparând cele două expresii, observăm că sunt identice, deci:
A(x)+A(y)=2A(x+y2),∀x,y∈RA(x) + A(y) = 2A\left(\frac{x + y}{2}\right), \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(3p)


c) Determinarea numărului real xx
  • Exprimăm matricele A(x2+1)A(x^2 + 1) și A(x2+x+1)A(x^2 + x + 1):
A(x2+1)=(10x2+10103(x2+1)01)=(10x2+10103x2+301)A(x^2 + 1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & x^2 + 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3(x^2 + 1) & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & x^2 + 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3x^2 + 3 & 0 & 1 \end{pmatrix} A(x2+x+1)=(10x2+x+10103(x2+x+1)01)A(x^2 + x + 1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & x^2 + x + 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3(x^2 + x + 1) & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul matricial A(x2+1)⋅A(x)A(x^2 + 1) \cdot A(x):
A(x2+1)⋅A(x)=(10x2+10103x2+301)(10x0103x01)A(x^2 + 1) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & x^2 + 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3x^2 + 3 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & x \\ 0 & 1 & 0 \\ 3x & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm elementele produsului linie cu coloană:
    • Linia 1, Coloana 1: 1⋅1+0⋅0+(x2+1)⋅3x=1+3x3+3x1 \cdot 1 + 0 \cdot 0 + (x^2 + 1) \cdot 3x = 1 + 3x^3 + 3x
    • Linia 1, Coloana 2: 1⋅0+0⋅1+(x2+1)⋅0=01 \cdot 0 + 0 \cdot 1 + (x^2 + 1) \cdot 0 = 0
    • Linia 1, Coloana 3: 1⋅x+0⋅0+(x2+1)⋅1=x2+x+11 \cdot x + 0 \cdot 0 + (x^2 + 1) \cdot 1 = x^2 + x + 1
    • Linia 2: (010)\begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \end{pmatrix}
    • Linia 3, Coloana 1: (3x2+3)⋅1+0⋅0+1⋅3x=3x2+3x+3=3(x2+x+1)(3x^2 + 3) \cdot 1 + 0 \cdot 0 + 1 \cdot 3x = 3x^2 + 3x + 3 = 3(x^2 + x + 1)
    • Linia 3, Coloana 2: (3x2+3)⋅0+0⋅1+1⋅0=0(3x^2 + 3) \cdot 0 + 0 \cdot 1 + 1 \cdot 0 = 0
    • Linia 3, Coloana 3: (3x2+3)⋅x+0⋅0+1⋅1=3x3+3x+1(3x^2 + 3) \cdot x + 0 \cdot 0 + 1 \cdot 1 = 3x^3 + 3x + 1

Așadar:

A(x2+1)⋅A(x)=(3x3+3x+10x2+x+10103(x2+x+1)03x3+3x+1)A(x^2 + 1) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 3x^3 + 3x + 1 & 0 & x^2 + x + 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3(x^2 + x + 1) & 0 & 3x^3 + 3x + 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm matricea produs cu matricea A(x2+x+1)A(x^2 + x + 1):
(3x3+3x+10x2+x+10103(x2+x+1)03x3+3x+1)=(10x2+x+10103(x2+x+1)01)\begin{pmatrix} 3x^3 + 3x + 1 & 0 & x^2 + x + 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3(x^2 + x + 1) & 0 & 3x^3 + 3x + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & x^2 + x + 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 3(x^2 + x + 1) & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Egalitatea elementelor corespunzătoare conduce la ecuația:
3x3+3x+1=1  ⟺  3x3+3x=0  ⟺  3x(x2+1)=03x^3 + 3x + 1 = 1 \iff 3x^3 + 3x = 0 \iff 3x(x^2 + 1) = 0
  • Deoarece x2+1≥1>0x^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice număr real xx, factorul x2+1x^2 + 1 nu are rădăcini reale (x2+1≠0x^2 + 1 \neq 0). Singura soluție reală este:
x=0x = 0

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−6x−6y+42,∀x,y∈Rx * y = xy - 6x - 6y + 42, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

a) Demonstrați că a∗C42=C42∗a=C42a * C_4^2 = C_4^2 * a = C_4^2, pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că legea ∗* este asociativă. (5p)

c) Calculați 1∗2∗3∗⋯∗20231 * 2 * 3 * \dots * 2023. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Demonstrarea relației a∗C42=C42∗a=C42a * C_4^2 = C_4^2 * a = C_4^2
  • Calculăm numărul combinărilor C42C_4^2:
C42=4!2!⋅(4−2)!=4⋅32⋅1=6C_4^2 = \frac{4!}{2! \cdot (4 - 2)!} = \frac{4 \cdot 3}{2 \cdot 1} = 6

(1p)

  • Calculăm compunerea a∗6a * 6:
a∗6=a⋅6−6a−6⋅6+42=6a−6a−36+42=6=C42a * 6 = a \cdot 6 - 6a - 6 \cdot 6 + 42 = 6a - 6a - 36 + 42 = 6 = C_4^2

(2p)

  • Calculăm compunerea 6∗a6 * a:
6∗a=6⋅a−6⋅6−6a+42=6a−36−6a+42=6=C426 * a = 6 \cdot a - 6 \cdot 6 - 6a + 42 = 6a - 36 - 6a + 42 = 6 = C_4^2
  • Am demonstrat că a∗C42=C42∗a=C42a * C_4^2 = C_4^2 * a = C_4^2, pentru orice număr real aa.

(2p)

(Observație didactică: Numărul 66 este elementul absorbant al legii de compoziție ∗*. Acest lucru este evident dacă factorizăm legea: x∗y=(x−6)(y−6)+6x * y = (x - 6)(y - 6) + 6, de unde a∗6=(a−6)(6−6)+6=0+6=6a * 6 = (a - 6)(6 - 6) + 6 = 0 + 6 = 6).


b) Demonstrarea asociativității legii ∗*
  • Legea de compoziție ∗* este asociativă pe R\mathbb{R} dacă și numai dacă:
(x∗y)∗z=x∗(y∗z),∀x,y,z∈R(x * y) * z = x * (y * z), \quad \forall x, y, z \in \mathbb{R}
  • Calculăm membrul stâng:
(x∗y)∗z=(xy−6x−6y+42)∗z(x * y) * z = (xy - 6x - 6y + 42) * z =(xy−6x−6y+42)⋅z−6(xy−6x−6y+42)−6z+42= (xy - 6x - 6y + 42) \cdot z - 6(xy - 6x - 6y + 42) - 6z + 42 =xyz−6xz−6yz+42z−6xy+36x+36y−252−6z+42= xyz - 6xz - 6yz + 42z - 6xy + 36x + 36y - 252 - 6z + 42 =xyz−6xy−6xz−6yz+36x+36y+36z−210= xyz - 6xy - 6xz - 6yz + 36x + 36y + 36z - 210

(3p)

  • Calculăm membrul drept:
x∗(y∗z)=x∗(yz−6y−6z+42)x * (y * z) = x * (yz - 6y - 6z + 42) =x⋅(yz−6y−6z+42)−6x−6(yz−6y−6z+42)+42= x \cdot (yz - 6y - 6z + 42) - 6x - 6(yz - 6y - 6z + 42) + 42 =xyz−6xy−6xz+42x−6x−6yz+36y+36z−252+42= xyz - 6xy - 6xz + 42x - 6x - 6yz + 36y + 36z - 252 + 42 =xyz−6xy−6xz−6yz+36x+36y+36z−210= xyz - 6xy - 6xz - 6yz + 36x + 36y + 36z - 210
  • Deoarece ambele expresii conduc la același rezultat pentru orice x,y,z∈Rx, y, z \in \mathbb{R}, rezultă:
(x∗y)∗z=x∗(y∗z),∀x,y,z∈R(x * y) * z = x * (y * z), \quad \forall x, y, z \in \mathbb{R}

deci legea de compoziție ∗* este asociativă.

(2p)


c) Calculul expresiei 1∗2∗3∗⋯∗20231 * 2 * 3 * \dots * 2023
  • Din subpunctul a), știm că 66 este element absorbant pentru legea ∗*, adică:
a∗6=6∗a=6,∀a∈Ra * 6 = 6 * a = 6, \quad \forall a \in \mathbb{R}
  • Din subpunctul b), știm că legea ∗* este asociativă, astfel încât ordinea parantezelor nu influențează rezultatul compunerii.
  • Numărul 66 face parte din produsul de compuneri, așadar putem grupa termenii anteriori lui 66 și termenii ulteriori lui 66:
1∗2∗3∗⋯∗2023=(1∗2∗3∗4∗5)∗6∗(7∗8∗⋯∗2023)1 * 2 * 3 * \dots * 2023 = (1 * 2 * 3 * 4 * 5) * 6 * (7 * 8 * \dots * 2023)

(2p)

  • Notând u=1∗2∗3∗4∗5∈Ru = 1 * 2 * 3 * 4 * 5 \in \mathbb{R} și v=7∗8∗⋯∗2023∈Rv = 7 * 8 * \dots * 2023 \in \mathbb{R}, expresia devine:
(u∗6)∗v=6∗v=6(u * 6) * v = 6 * v = 6
  • Rezultatul calculului este 66.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Fie funcția f ⁣:(1,+∞)→Rf \colon (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ax+2x−1f(x) = \dfrac{ax + 2}{x - 1}, unde a∈Ra \in \mathbb{R}.

a) Determinați valoarea numărului real aa, știind că graficul funcției ff admite dreapta de ecuație y=2y = 2 ca asimptotă orizontală la +∞+\infty. (5p)

b) Pentru a=2a = 2, demonstrați că funcția ff este strict descrescătoare. (5p)

c) Pentru a=2a = 2, demonstrați că f(32)<f(23)f(3\sqrt{2}) < f(2\sqrt{3}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Determinarea parametrului aa
  • Dreapta de ecuație y=2y = 2 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff dacă și numai dacă:
lim⁡x→+∞f(x)=2\lim_{x \to +\infty} f(x) = 2

(2p)

  • Calculăm limita la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞ax+2x−1=lim⁡x→+∞x(a+2x)x(1−1x)=a+01−0=a\lim_{x \to +\infty} \frac{ax + 2}{x - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(a + \frac{2}{x}\right)}{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)} = \frac{a + 0}{1 - 0} = a
  • Egalăm limita obținută cu 22:
a=2a = 2

(3p)


b) Demonstrarea că funcția ff este strict descrescătoare pentru a=2a = 2
  • Pentru a=2a = 2, funcția f ⁣:(1,+∞)→Rf \colon (1, +\infty) \to \mathbb{R} este dată de formula:
f(x)=2x+2x−1f(x) = \frac{2x + 2}{x - 1}
  • Funcția ff este o funcție rațională, derivabilă pe întreg domeniul de definiție (1,+∞)(1, +\infty). Calculăm derivata sa folosind regula de derivare a câtului:
f′(x)=(2x+2x−1)′=(2x+2)′(x−1)−(2x+2)(x−1)′(x−1)2f'(x) = \left(\frac{2x + 2}{x - 1}\right)' = \frac{(2x + 2)'(x - 1) - (2x + 2)(x - 1)'}{(x - 1)^2} f′(x)=2(x−1)−(2x+2)⋅1(x−1)2=2x−2−2x−2(x−1)2=−4(x−1)2f'(x) = \frac{2(x - 1) - (2x + 2) \cdot 1}{(x - 1)^2} = \frac{2x - 2 - 2x - 2}{(x - 1)^2} = \frac{-4}{(x - 1)^2}

(2p)

  • Observăm că:

    • Numitorul (x−1)2>0(x - 1)^2 > 0 pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).
    • Numărătorul este o constantă strict negativă: −4<0-4 < 0.
  • Deducem că:

f′(x)=−4(x−1)2<0,∀x∈(1,+∞)f'(x) = -\frac{4}{(x - 1)^2} < 0, \quad \forall x \in (1, +\infty)
  • Cum derivata întâi este strict negativă pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), rezultă că funcția ff este strict descrescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty).

(3p)


c) Demonstrarea inegalității f(32)<f(23)f(3\sqrt{2}) < f(2\sqrt{3})
  • Comparăm valorile argumentelor 323\sqrt{2} și 232\sqrt{3}. Ridicăm la pătrat ambii termeni pozitivi:
(32)2=32⋅2=9⋅2=18(3\sqrt{2})^2 = 3^2 \cdot 2 = 9 \cdot 2 = 18 (23)2=22⋅3=4⋅3=12(2\sqrt{3})^2 = 2^2 \cdot 3 = 4 \cdot 3 = 12
  • Deoarece 18>12>118 > 12 > 1, obținem:
32>23>13\sqrt{2} > 2\sqrt{3} > 1

(3p)

  • Conform subpunctului b), pentru a=2a = 2, funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty).
  • O funcție strict descrescătoare inversează relația de ordine între argumente:
x1>x2  ⟹  f(x1)<f(x2)x_1 > x_2 \implies f(x_1) < f(x_2)
  • Aplicând proprietatea pentru x1=32x_1 = 3\sqrt{2} și x2=23x_2 = 2\sqrt{3}, deducem:
32>23  ⟹  f(32)<f(23)3\sqrt{2} > 2\sqrt{3} \implies f(3\sqrt{2}) < f(2\sqrt{3})

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


Problema 2

Fie funcția f ⁣:[1,2]→Rf \colon [1, 2] \to \mathbb{R}, f(x)=1xx2+1f(x) = \dfrac{1}{x\sqrt{x^2 + 1}}.

a) Demonstrați că funcția F ⁣:[1,2]→RF \colon [1, 2] \to \mathbb{R}, F(x)=ln⁡(x2+1−1x)F(x) = \ln\left(\dfrac{\sqrt{x^2 + 1} - 1}{x}\right) este o primitivă a funcției ff. (5p)

b) Arătați că orice primitivă a funcției ff este monotonă. (5p)

c) Calculați ∫f2(x) dx\displaystyle\int f^2(x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Demonstrarea că funcția FF este o primitivă a funcției ff
  • Funcția F ⁣:[1,2]→RF \colon [1, 2] \to \mathbb{R} este o primitivă a funcției ff dacă FF este derivabilă pe [1,2][1, 2] și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), pentru orice x∈[1,2]x \in [1, 2].
  • Pentru x∈[1,2]x \in [1, 2], avem x2+1≥12+1=2>1\sqrt{x^2 + 1} \ge \sqrt{1^2 + 1} = \sqrt{2} > 1 și x>0x > 0, deci raportul x2+1−1x>0\dfrac{\sqrt{x^2 + 1} - 1}{x} > 0. Funcția FF este bine definită și derivabilă pe [1,2][1, 2].
  • Scriem F(x)F(x) ca diferență de logaritmi pentru derivare facilă:
F(x)=ln⁡(x2+1−1)−ln⁡xF(x) = \ln\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right) - \ln x
  • Calculăm derivata F′(x)F'(x):
F′(x)=(x2+1−1)′x2+1−1−1xF'(x) = \frac{\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)'}{\sqrt{x^2 + 1} - 1} - \frac{1}{x} (x2+1−1)′=2x2x2+1=xx2+1\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)' = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}
  • Înlocuim derivata:
F′(x)=xx2+1x2+1−1−1x=xx2+1(x2+1−1)−1xF'(x) = \frac{\frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}}{\sqrt{x^2 + 1} - 1} - \frac{1}{x} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)} - \frac{1}{x}
  • Aducem la numitorul comun xx2+1(x2+1−1)x\sqrt{x^2 + 1}\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right):
F′(x)=x⋅x−x2+1(x2+1−1)xx2+1(x2+1−1)=x2−(x2+1)+x2+1xx2+1(x2+1−1)F'(x) = \frac{x \cdot x - \sqrt{x^2 + 1}\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)}{x\sqrt{x^2 + 1}\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)} = \frac{x^2 - (x^2 + 1) + \sqrt{x^2 + 1}}{x\sqrt{x^2 + 1}\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)} F′(x)=x2−x2−1+x2+1xx2+1(x2+1−1)=x2+1−1xx2+1(x2+1−1)F'(x) = \frac{x^2 - x^2 - 1 + \sqrt{x^2 + 1}}{x\sqrt{x^2 + 1}\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)} = \frac{\sqrt{x^2 + 1} - 1}{x\sqrt{x^2 + 1}\left(\sqrt{x^2 + 1} - 1\right)}
  • Simplificăm factorul nenul x2+1−1≠0\sqrt{x^2 + 1} - 1 \neq 0:
F′(x)=1xx2+1=f(x),∀x∈[1,2]F'(x) = \frac{1}{x\sqrt{x^2 + 1}} = f(x), \quad \forall x \in [1, 2]

(3p)

  • Deoarece FF este derivabilă pe [1,2][1, 2] și derivata sa este egală cu f(x)f(x) pe [1,2][1, 2], rezultă că funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(2p)


b) Demonstrarea monotoniei oricărei primitive a funcției ff
  • Fie G ⁣:[1,2]→RG \colon [1, 2] \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff.
  • Prin definiția noțiunii de primitivă, funcția GG este derivabilă pe intervalul [1,2][1, 2] și:
G′(x)=f(x),∀x∈[1,2]G'(x) = f(x), \quad \forall x \in [1, 2]

(2p)

  • Analizăm semnul funcției f(x)f(x) pe intervalul [1,2][1, 2]:
x∈[1,2]  ⟹  x>0șix2+1>0x \in [1, 2] \implies x > 0 \quad \text{și} \quad \sqrt{x^2 + 1} > 0
  • Prin urmare, numitorul este strict pozitiv, de unde:
f(x)=1xx2+1>0,∀x∈[1,2]f(x) = \frac{1}{x\sqrt{x^2 + 1}} > 0, \quad \forall x \in [1, 2]
  • Rezultă că G′(x)>0G'(x) > 0 pentru orice x∈[1,2]x \in [1, 2].
  • Deoarece derivata sa este strict pozitivă pe întreg intervalul [1,2][1, 2], orice primitivă GG este strict crescătoare pe [1,2][1, 2], așadar este o funcție monotonă.

(3p)


c) Calculul integralei ∫f2(x) dx\displaystyle\int f^2(x) \, dx
  • Exprimăm pătratul funcției f(x)f(x):
f2(x)=(1xx2+1)2=1x2(x2+1)f^2(x) = \left(\frac{1}{x\sqrt{x^2 + 1}}\right)^2 = \frac{1}{x^2(x^2 + 1)}
  • Integrala de calculat este:
∫f2(x) dx=∫1x2(x2+1) dx\int f^2(x) \, dx = \int \frac{1}{x^2(x^2 + 1)} \, dx
  • Descompunem fracția rațională scriind numărătorul sub forma 1=(x2+1)−x21 = (x^2 + 1) - x^2:
1x2(x2+1)=(x2+1)−x2x2(x2+1)=x2+1x2(x2+1)−x2x2(x2+1)=1x2−1x2+1\frac{1}{x^2(x^2 + 1)} = \frac{(x^2 + 1) - x^2}{x^2(x^2 + 1)} = \frac{x^2 + 1}{x^2(x^2 + 1)} - \frac{x^2}{x^2(x^2 + 1)} = \frac{1}{x^2} - \frac{1}{x^2 + 1}

(2p)

  • Integrăm termen cu termen prin liniaritatea integralei nedefinite:
∫f2(x) dx=∫(1x2−1x2+1)dx=∫1x2 dx−∫1x2+1 dx\int f^2(x) \, dx = \int \left(\frac{1}{x^2} - \frac{1}{x^2 + 1}\right) dx = \int \frac{1}{x^2} \, dx - \int \frac{1}{x^2 + 1} \, dx
  • Aplicăm formulele de integrare imediată:
∫1x2 dx=∫x−2 dx=x−1−1=−1x\int \frac{1}{x^2} \, dx = \int x^{-2} \, dx = \frac{x^{-1}}{-1} = -\frac{1}{x} ∫1x2+1 dx=arctg⁡x\int \frac{1}{x^2 + 1} \, dx = \operatorname{arctg} x
  • Obținem familia de primitive:
∫f2(x) dx=−1x−arctg⁡x+C,unde C∈R\int f^2(x) \, dx = -\frac{1}{x} - \operatorname{arctg} x + \mathcal{C}, \quad \text{unde } \mathcal{C} \in \mathbb{R}

(3p)