BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Simulare Iași

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii - Simulare Județeană Iași

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Fie z∈Cz \in \mathbb{C} astfel încât z+2zˉ=3+iz + 2\bar{z} = 3 + i, unde zˉ\bar{z} este conjugatul numărului zz. Calculați modulul numărului z+2iz\frac{z + 2i}{z}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie z=a+biz = a + bi, cu a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}, așadar conjugatul său este zˉ=a−bi\bar{z} = a - bi.
  • Înlocuim în relația din enunț:
(a+bi)+2(a−bi)=3+i  ⟺  3a−bi=3+i(a + bi) + 2(a - bi) = 3 + i \iff 3a - bi = 3 + i

(2p)

  • Egalăm părțile reale și părțile imaginare:
{3a=3−b=1  ⟹  {a=1b=−1\begin{cases} 3a = 3 \\ -b = 1 \end{cases} \implies \begin{cases} a = 1 \\ b = -1 \end{cases}

Obținem numărul complex z=1−iz = 1 - i.

(1p)

  • Calculăm numărătorul fracției:
z+2i=1−i+2i=1+iz + 2i = 1 - i + 2i = 1 + i
  • Aplicăm proprietatea modulului câtului ∣z1z2∣=∣z1∣∣z2∣\left|\frac{z_1}{z_2}\right| = \frac{|z_1|}{|z_2|}:
∣z+2iz∣=∣1+i∣∣1−i∣=12+1212+(−1)2=22=1\left|\frac{z + 2i}{z}\right| = \frac{|1 + i|}{|1 - i|} = \frac{\sqrt{1^2 + 1^2}}{\sqrt{1^2 + (-1)^2}} = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{2}} = 1

(2p)


2. Determinați valorile parametrului real mm, astfel încât funcția f ⁣:R→Rf \colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−(m+1)x+9f(x) = x^2 - (m + 1)x + 9 să verifice condiția f(x)≥0f(x) \ge 0, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția de gradul al doilea are coeficientul dominant a=1>0a = 1 > 0. Condiția f(x)≥0f(x) \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R} este îndeplinită dacă și numai dacă discriminantul ecuației atașate este mai mic sau egal cu zero:
Δ≤0\Delta \le 0

(2p)

  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=[−(m+1)]2−4⋅1⋅9=(m+1)2−36=m2+2m−35\Delta = [-(m + 1)]^2 - 4 \cdot 1 \cdot 9 = (m + 1)^2 - 36 = m^2 + 2m - 35

(1p)

  • Rezolvăm inecuația m2+2m−35≤0m^2 + 2m - 35 \le 0. Rădăcinile ecuației m2+2m−35=0m^2 + 2m - 35 = 0 sunt:
Δm=22−4⋅1⋅(−35)=4+140=144=122\Delta_m = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-35) = 4 + 140 = 144 = 12^2 m1,2=−2±122  ⟹  m1=−7,m2=5m_{1, 2} = \frac{-2 \pm 12}{2} \implies m_1 = -7, \quad m_2 = 5
  • Semnul trinomului de gradul al doilea este negativ sau nul între rădăcini, așadar:
m∈[−7,5]m \in [-7, 5]

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5−x+1=x5 - \sqrt{x + 1} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm radicalul:
x+1=5−x\sqrt{x + 1} = 5 - x
  • Stabilim condițiile de existență a radicalului și de compatibilitate a ecuației:
{x+1≥0  ⟹  x≥−15−x≥0  ⟹  x≤5  ⟹  x∈[−1,5]\begin{cases} x + 1 \ge 0 \implies x \ge -1 \\ 5 - x \ge 0 \implies x \le 5 \end{cases} \implies x \in [-1, 5]

(2p)

  • Ridicăm ambii membri la pătrat pe intervalul de admisibilitate x∈[−1,5]x \in [-1, 5]:
x+1=(5−x)2  ⟺  x+1=25−10x+x2  ⟺  x2−11x+24=0x + 1 = (5 - x)^2 \iff x + 1 = 25 - 10x + x^2 \iff x^2 - 11x + 24 = 0

(1p)

  • Calculăm rădăcinile ecuației de gradul al doilea:
Δ=(−11)2−4⋅1⋅24=121−96=25=52\Delta = (-11)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 24 = 121 - 96 = 25 = 5^2 x1=11−52=3,x2=11+52=8x_1 = \frac{11 - 5}{2} = 3, \quad x_2 = \frac{11 + 5}{2} = 8
  • Verificăm soluțiile în raport cu intervalul de compatibilitate [−1,5][-1, 5]:
    • x=3∈[−1,5]x = 3 \in [-1, 5] este soluție validă (5−3+1=5−2=35 - \sqrt{3 + 1} = 5 - 2 = 3).
    • x=8∉[−1,5]x = 8 \notin [-1, 5] este soluție străină (5−8+1=5−3=2≠85 - \sqrt{8 + 1} = 5 - 3 = 2 \neq 8).
  • Mulțimea soluțiilor reale este:
S={3}S = \{3\}

(2p)


4. Aflați câte numere naturale de patru cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii {0,2,4,6}\{0, 2, 4, 6\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie abcd‾\overline{abcd} un număr natural format din 4 cifre distincte din mulțimea dată.
  • Prima cifră aa nu poate fi 00 (a≠0a \neq 0), deci a∈{2,4,6}a \in \{2, 4, 6\}, ceea ce oferă 33 posibilități de alegere.

(2p)

  • Pentru cifra sutelor bb, putem alege oricare dintre cele 3 cifre rămase în mulțime (inclusiv 00), deci avem 33 posibilități.

(1p)

  • Pentru cifra zecilor cc, rămân 22 posibilități de alegere.

(1p)

  • Pentru cifra unităților dd, rămâne 11 singură posibilitate.
  • Conform regulii produsului, numărul total de numere este:
N=3⋅3⋅2⋅1=18N = 3 \cdot 3 \cdot 2 \cdot 1 = 18

(1p)


5. Scrieți ecuația înălțimii din BB a triunghiului ABCABC care are vârfurile A(−1,1)A(-1, 1), B(1,3)B(1, 3) și C(4,2)C(4, 2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înălțimea din vârful BB, notată hBh_B, este perpendiculară pe latura opusă ACAC (hB⊥ACh_B \perp AC).
  • Calculăm panta dreptei ACAC:
mAC=yC−yAxC−xA=2−14−(−1)=15m_{AC} = \frac{y_C - y_A}{x_C - x_A} = \frac{2 - 1}{4 - (-1)} = \frac{1}{5}

(2p)

  • Condiția de perpendicularitate a două drepte este mhB⋅mAC=−1m_{h_B} \cdot m_{AC} = -1, de unde obținem panta înălțimii:
mhB=−1mAC=−115=−5m_{h_B} = -\frac{1}{m_{AC}} = -\frac{1}{\frac{1}{5}} = -5

(1p)

  • Ecuația dreptei care trece prin punctul B(1,3)B(1, 3) și are panta m=−5m = -5 este:
y−yB=mhB(x−xB)  ⟺  y−3=−5(x−1)y - y_B = m_{h_B}(x - x_B) \iff y - 3 = -5(x - 1) y−3=−5x+5  ⟺  5x+y−8=0y - 3 = -5x + 5 \iff 5x + y - 8 = 0

(2p)


6. Calculați E(x)=cos⁡(x+30∘)⋅cos⁡(60∘−x)+sin⁡(x−60∘)⋅sin⁡(x+30∘)E(x) = \cos(x + 30^\circ) \cdot \cos(60^\circ - x) + \sin(x - 60^\circ) \cdot \sin(x + 30^\circ). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Utilizăm proprietatea de imparitate a funcției sinus, sin⁡(−u)=−sin⁡(u)\sin(-u) = -\sin(u), rescriind primul factor din al doilea termen:
sin⁡(x−60∘)=sin⁡(−(60∘−x))=−sin⁡(60∘−x)\sin(x - 60^\circ) = \sin(-(60^\circ - x)) = -\sin(60^\circ - x)

(2p)

  • Înlocuim în expresia dată:
E(x)=cos⁡(x+30∘)cos⁡(60∘−x)−sin⁡(x+30∘)sin⁡(60∘−x)E(x) = \cos(x + 30^\circ) \cos(60^\circ - x) - \sin(x + 30^\circ) \sin(60^\circ - x)

(1p)

  • Aplicăm formula trigonometrică a cosinusului sumei, cos⁡(a+b)=cos⁡acos⁡b−sin⁡asin⁡b\cos(a + b) = \cos a \cos b - \sin a \sin b, unde a=x+30∘a = x + 30^\circ și b=60∘−xb = 60^\circ - x:
E(x)=cos⁡((x+30∘)+(60∘−x))=cos⁡(90∘)E(x) = \cos\big((x + 30^\circ) + (60^\circ - x)\big) = \cos(90^\circ)

(1p)

  • Deoarece cos⁡(90∘)=0\cos(90^\circ) = 0, obținem:
E(x)=0,∀x∈RE(x) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(1p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. În mulțimea M3(R)\mathcal{M}_3(\mathbb{R}) se consideră matricele:

A(a)=(a−a−a−aa−a−a−aa),I3=(100010001)șiO3=(000000000)A(a) = \begin{pmatrix} a & -a & -a \\ -a & a & -a \\ -a & -a & a \end{pmatrix}, \quad I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad O_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

a) Arătați că det⁡(A(−1))+det⁡(A(1))=0\det(A(-1)) + \det(A(1)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=1a = 1, matricea devine:
A(1)=(1−1−1−11−1−1−11)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & -1 \\ -1 & 1 & -1 \\ -1 & -1 & 1 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):

det⁡(A(1))=∣1−1−1−11−1−1−11∣\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 & -1 \\ -1 & 1 & -1 \\ -1 & -1 & 1 \end{vmatrix}

Adunăm liniile 2 și 3 la linia 1 (L1←L1+L2+L3L_1 \leftarrow L_1 + L_2 + L_3):

det⁡(A(1))=∣−1−1−1−11−1−1−11∣=−1⋅∣111−11−1−1−11∣\det(A(1)) = \begin{vmatrix} -1 & -1 & -1 \\ -1 & 1 & -1 \\ -1 & -1 & 1 \end{vmatrix} = -1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ -1 & 1 & -1 \\ -1 & -1 & 1 \end{vmatrix}

Scădem prima coloană din coloanele a doua și a treia (C2←C2−C1C_2 \leftarrow C_2 - C_1, C3←C3−C1C_3 \leftarrow C_3 - C_1):

det⁡(A(1))=−1⋅∣100−120−102∣=−1⋅(1⋅2⋅2)=−4\det(A(1)) = -1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ -1 & 2 & 0 \\ -1 & 0 & 2 \end{vmatrix} = -1 \cdot (1 \cdot 2 \cdot 2) = -4

(2p)

  • Pentru a=−1a = -1, observăm că A(−1)=−A(1)A(-1) = -A(1). Matricea fiind de ordinul 3, avem:
det⁡(A(−1))=det⁡(−A(1))=(−1)3det⁡(A(1))=−(−4)=4\det(A(-1)) = \det(-A(1)) = (-1)^3 \det(A(1)) = -(-4) = 4

(2p)

  • Calculăm suma determinanților:
det⁡(A(−1))+det⁡(A(1))=4+(−4)=0\det(A(-1)) + \det(A(1)) = 4 + (-4) = 0

(1p)


b) Aflați a∈Ra \in \mathbb{R} știind că (A(a))2−A(a)−2I3=O3(A(a))^2 - A(a) - 2I_3 = O_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul (A(a))2=A(a)⋅A(a)(A(a))^2 = A(a) \cdot A(a):
(A(a))2=(a−a−a−aa−a−a−aa)(a−a−a−aa−a−a−aa)(A(a))^2 = \begin{pmatrix} a & -a & -a \\ -a & a & -a \\ -a & -a & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & -a & -a \\ -a & a & -a \\ -a & -a & a \end{pmatrix}

Elementele de pe diagonala principală sunt:

a⋅a+(−a)⋅(−a)+(−a)⋅(−a)=3a2a \cdot a + (-a) \cdot (-a) + (-a) \cdot (-a) = 3a^2

Elementele din afara diagonalei principale (de exemplu poziția (1,2)(1, 2)) sunt:

a⋅(−a)+(−a)⋅a+(−a)⋅(−a)=−a2−a2+a2=−a2a \cdot (-a) + (-a) \cdot a + (-a) \cdot (-a) = -a^2 - a^2 + a^2 = -a^2

Așadar:

(A(a))2=(3a2−a2−a2−a23a2−a2−a2−a23a2)(A(a))^2 = \begin{pmatrix} 3a^2 & -a^2 & -a^2 \\ -a^2 & 3a^2 & -a^2 \\ -a^2 & -a^2 & 3a^2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Înlocuim în relația (A(a))2−A(a)−2I3=O3(A(a))^2 - A(a) - 2I_3 = O_3:
(3a2−a−2−a2+a−a2+a−a2+a3a2−a−2−a2+a−a2+a−a2+a3a2−a−2)=(000000000)\begin{pmatrix} 3a^2 - a - 2 & -a^2 + a & -a^2 + a \\ -a^2 + a & 3a^2 - a - 2 & -a^2 + a \\ -a^2 + a & -a^2 + a & 3a^2 - a - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(1p)

  • Egalând elementele corespunzătoare cu 00, obținem sistemul:
{3a2−a−2=0−a2+a=0\begin{cases} 3a^2 - a - 2 = 0 \\ -a^2 + a = 0 \end{cases}

Din ecuația −a(a−1)=0-a(a - 1) = 0, obținem a=0a = 0 sau a=1a = 1.

(1p)

  • Verificăm aceste valori în prima ecuație:
    • Dacă a=0a = 0: 3(0)2−0−2=−2≠03(0)^2 - 0 - 2 = -2 \neq 0, deci a=0a = 0 nu este soluție.
    • Dacă a=1a = 1: 3(1)2−1−2=03(1)^2 - 1 - 2 = 0, verificat.
  • Singura valoare reală este:
a=1a = 1

(1p)


c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: det⁡(A(−1)+xI3)=0\det(A(-1) + xI_3) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(−1)+xI3A(-1) + xI_3:
A(−1)+xI3=(−1111−1111−1)+(x000x000x)=(x−1111x−1111x−1)A(-1) + xI_3 = \begin{pmatrix} -1 & 1 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 & 0 \\ 0 & x & 0 \\ 0 & 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 1 & 1 & 1 \\ 1 & x - 1 & 1 \\ 1 & 1 & x - 1 \end{pmatrix}

(1p)

  • Calculăm determinantul adunând liniile 2 și 3 la linia 1 (L1←L1+L2+L3L_1 \leftarrow L_1 + L_2 + L_3):
det⁡(A(−1)+xI3)=∣x+1x+1x+11x−1111x−1∣=(x+1)∣1111x−1111x−1∣\det(A(-1) + xI_3) = \begin{vmatrix} x + 1 & x + 1 & x + 1 \\ 1 & x - 1 & 1 \\ 1 & 1 & x - 1 \end{vmatrix} = (x + 1) \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & x - 1 & 1 \\ 1 & 1 & x - 1 \end{vmatrix}

(2p)

  • Scădem prima linie din linia 2 și linia 3 (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1, L3←L3−L1L_3 \leftarrow L_3 - L_1):
(x+1)∣1110x−2000x−2∣=(x+1)(x−2)2(x + 1) \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & x - 2 & 0 \\ 0 & 0 & x - 2 \end{vmatrix} = (x + 1)(x - 2)^2

(1p)

  • Ecuația devine:
(x+1)(x−2)2=0  ⟺  x+1=0saux−2=0(x + 1)(x - 2)^2 = 0 \iff x + 1 = 0 \quad \text{sau} \quad x - 2 = 0

Obținem soluțiile reale:

x∈{−1,2}x \in \{-1, 2\}

(1p)


2. Pe R\mathbb{R} se definește legea de compoziție asociativă x∗y=2xy−6(x+y)+21x * y = 2xy - 6(x + y) + 21.

a) Arătați că x∗y=2(x−3)(y−3)+3x * y = 2(x - 3)(y - 3) + 3, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm membrul drept al identității:
2(x−3)(y−3)+3=2(xy−3x−3y+9)+32(x - 3)(y - 3) + 3 = 2(xy - 3x - 3y + 9) + 3

(2p)

  • Distribuim factorul 2 și restrângem termenii asemenea:
=2xy−6x−6y+18+3=2xy−6(x+y)+21= 2xy - 6x - 6y + 18 + 3 = 2xy - 6(x + y) + 21

(2p)

  • Cum expresia calculată este identică cu legea x∗yx * y dată în enunț, deducem:
x∗y=2(x−3)(y−3)+3,∀x,y∈Rx * y = 2(x - 3)(y - 3) + 3, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(1p)


b) Demonstrați că N=−20233∗−20223∗−20213∗⋯∗20213∗20223∗20233N = \sqrt[3]{-2023} * \sqrt[3]{-2022} * \sqrt[3]{-2021} * \dots * \sqrt[3]{2021} * \sqrt[3]{2022} * \sqrt[3]{2023} este număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma restrânsă a legii, verificăm comportamentul elementului 33:
3∗y=2(3−3)(y−3)+3=2⋅0⋅(y−3)+3=3,∀y∈R3 * y = 2(3 - 3)(y - 3) + 3 = 2 \cdot 0 \cdot (y - 3) + 3 = 3, \quad \forall y \in \mathbb{R}

Din comutativitatea legii, x∗3=3x * 3 = 3, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Așadar, 33 este element absorbant pentru legea de compoziție ∗*.

(2p)

  • În șirul de compoziții ce formează numărul NN, termenii sunt radicali de ordinul 3 din numere întregi consecutive de la −2023-2023 la 20232023. Printre aceștia se află:
273=3\sqrt[3]{27} = 3

deoarece −2023≤27≤2023-2023 \le 27 \le 2023.

(1p)

  • Deoarece legea ∗* este asociativă, putem grupa termenii situați înaintea și după elementul 33:
N=(−20233∗⋯∗263)∗3∗(283∗⋯∗20233)N = \big(\sqrt[3]{-2023} * \dots * \sqrt[3]{26}\big) * 3 * \big(\sqrt[3]{28} * \dots * \sqrt[3]{2023}\big)

Fie A,B∈RA, B \in \mathbb{R} rezultatele compozițiilor din stânga, respectiv dreapta lui 33. Atunci:

N=(A∗3)∗B=3∗B=3N = (A * 3) * B = 3 * B = 3

(1p)

  • Cum 3∈N3 \in \mathbb{N}, rezultă că numărul NN este natural.

(1p)


c) Știind că (G,∗)(G, *) este grup, arătați că funcția f ⁣:(0,+∞)→Gf \colon (0, +\infty) \to G, f(x)=12x+3f(x) = \frac{1}{2}x + 3 este un izomorfism de la grupul ((0,+∞),⋅)((0, +\infty), \cdot) la grupul (G,∗)(G, *), unde G=(3,+∞)G = (3, +\infty) și ,,⋅\cdot” reprezintă operația de înmulțire a numerelor reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Arătăm că funcția ff este bijectivă:
    • Injectivitate: Fie x1,x2∈(0,+∞)x_1, x_2 \in (0, +\infty) cu f(x1)=f(x2)f(x_1) = f(x_2):
12x1+3=12x2+3  ⟺  12x1=12x2  ⟺  x1=x2\frac{1}{2}x_1 + 3 = \frac{1}{2}x_2 + 3 \iff \frac{1}{2}x_1 = \frac{1}{2}x_2 \iff x_1 = x_2

deci ff este injectivă.

  • Surjectivitate: Fie y∈G=(3,+∞)y \in G = (3, +\infty), deci y>3y > 3. Căutăm x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty) astfel încât f(x)=yf(x) = y:
12x+3=y  ⟺  12x=y−3  ⟺  x=2(y−3)\frac{1}{2}x + 3 = y \iff \frac{1}{2}x = y - 3 \iff x = 2(y - 3)

Deoarece y>3y > 3, avem y−3>0y - 3 > 0, deci x=2(y−3)>0  ⟹  x∈(0,+∞)x = 2(y - 3) > 0 \implies x \in (0, +\infty). Așadar, pentru orice y∈Gy \in G, ecuația f(x)=yf(x) = y are o soluție unică în domeniul (0,+∞)(0, +\infty), deci ff este surjectivă. Funcția fiind injectivă și surjectivă, este bijectivă.

(2p)

  • Arătăm că ff este morfism de grupuri, adică verifică identitatea:
f(x⋅y)=f(x)∗f(y),∀x,y∈(0,+∞)f(x \cdot y) = f(x) * f(y), \quad \forall x, y \in (0, +\infty)

Calculăm membrul stâng:

f(x⋅y)=12xy+3f(x \cdot y) = \frac{1}{2}xy + 3

(1p)

  • Calculăm membrul drept utilizând forma restrânsă a legii a∗b=2(a−3)(b−3)+3a * b = 2(a - 3)(b - 3) + 3:
f(x)−3=12x,f(y)−3=12yf(x) - 3 = \frac{1}{2}x, \quad f(y) - 3 = \frac{1}{2}y f(x)∗f(y)=2(f(x)−3)(f(y)−3)+3=2⋅(12x)⋅(12y)+3=12xy+3f(x) * f(y) = 2(f(x) - 3)(f(y) - 3) + 3 = 2 \cdot \left(\frac{1}{2}x\right) \cdot \left(\frac{1}{2}y\right) + 3 = \frac{1}{2}xy + 3

(1p)

  • Deoarece f(x⋅y)=f(x)∗f(y)f(x \cdot y) = f(x) * f(y) pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty) și ff este bijectivă, rezultă că funcția ff este un izomorfism între grupurile ((0,+∞),⋅)((0, +\infty), \cdot) și (G,∗)(G, *).

(1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f ⁣:R→Rf \colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−1x2+x+1f(x) = \frac{x - 1}{\sqrt{x^2 + x + 1}}.

a) Arătați că f′(x)=3(x+1)2(x2+x+1)x2+x+1f'(x) = \frac{3(x + 1)}{2(x^2 + x + 1)\sqrt{x^2 + x + 1}}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece x2+x+1=(x+12)2+34>0x^2 + x + 1 = \left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, radicalul este bine definit și strict pozitiv, deci ff este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm formula de derivare a câtului:
f′(x)=(x−1)′⋅x2+x+1−(x−1)⋅(x2+x+1)′(x2+x+1)2f'(x) = \frac{(x - 1)' \cdot \sqrt{x^2 + x + 1} - (x - 1) \cdot \left(\sqrt{x^2 + x + 1}\right)'}{\left(\sqrt{x^2 + x + 1}\right)^2}

(2p)

  • Derivata expresiei de sub radical este (x2+x+1)′=2x+12x2+x+1\left(\sqrt{x^2 + x + 1}\right)' = \frac{2x + 1}{2\sqrt{x^2 + x + 1}}.
  • Înlocuim și aducem la numitor comun la numărător:
f′(x)=x2+x+1−(x−1)(2x+1)2x2+x+1x2+x+1=2(x2+x+1)−(x−1)(2x+1)2(x2+x+1)x2+x+1f'(x) = \frac{\sqrt{x^2 + x + 1} - \frac{(x - 1)(2x + 1)}{2\sqrt{x^2 + x + 1}}}{x^2 + x + 1} = \frac{2(x^2 + x + 1) - (x - 1)(2x + 1)}{2(x^2 + x + 1)\sqrt{x^2 + x + 1}}

(2p)

  • Desfacem parantezele la numărător:
2(x2+x+1)−(2x2+x−2x−1)=2x2+2x+2−2x2+x+1=3x+3=3(x+1)2(x^2 + x + 1) - (2x^2 + x - 2x - 1) = 2x^2 + 2x + 2 - 2x^2 + x + 1 = 3x + 3 = 3(x + 1)

Prin urmare:

f′(x)=3(x+1)2(x2+x+1)x2+x+1,∀x∈Rf'(x) = \frac{3(x + 1)}{2(x^2 + x + 1)\sqrt{x^2 + x + 1}}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(1p)


b) Determinați ecuația asimptotei spre −∞-\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm asimptota orizontală spre −∞-\infty calculând limita:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x−1x2+x+1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x - 1}{\sqrt{x^2 + x + 1}}

(1p)

  • Pentru x<0x < 0, avem x2=∣x∣=−x\sqrt{x^2} = |x| = -x. Scoatem factor comun forțat:
x−1=x(1−1x)x - 1 = x\left(1 - \frac{1}{x}\right) x2+x+1=x2(1+1x+1x2)=−x1+1x+1x2\sqrt{x^2 + x + 1} = \sqrt{x^2\left(1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)} = -x\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}

(2p)

  • Calculăm limita raportului simplificat prin x≠0x \neq 0:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x(1−1x)−x1+1x+1x2=lim⁡x→−∞1−1x−1+1x+1x2=1−0−1+0+0=−1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)}{-x\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}} = \lim_{x \to -\infty} \frac{1 - \frac{1}{x}}{-\sqrt{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}} = \frac{1 - 0}{-\sqrt{1 + 0 + 0}} = -1

(1p)

  • Limita fiind o valoare finită, dreapta de ecuație y=−1y = -1 este asimptotă orizontală spre −∞-\infty la graficul funcției ff.

(1p)


c) Arătați că x2+x+1+x4+x2+1≥2−x−x22\sqrt{x^2 + x + 1} + \sqrt{x^4 + x^2 + 1} \ge \frac{2 - x - x^2}{2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Studiem variația funcției ff folosind derivata obținută la subpunctul a):
f′(x)=3(x+1)2(x2+x+1)x2+x+1f'(x) = \frac{3(x + 1)}{2(x^2 + x + 1)\sqrt{x^2 + x + 1}}

Numitorul fiind strict pozitiv pe R\mathbb{R}, semnul derivatei este dat de factorul x+1x + 1:

  • Pentru x∈(−∞,−1)x \in (-\infty, -1), f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare;
  • Pentru x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare;
  • În x=−1x = -1, f′(−1)=0f'(-1) = 0. Rezultă că x=−1x = -1 este punct de minim global pe R\mathbb{R} pentru funcția ff.

(2p)

  • Valoarea minimă a funcției este:
f(−1)=−1−1(−1)2+(−1)+1=−21=−2f(-1) = \frac{-1 - 1}{\sqrt{(-1)^2 + (-1) + 1}} = \frac{-2}{\sqrt{1}} = -2

Prin urmare, f(t)≥−2f(t) \ge -2 pentru orice t∈Rt \in \mathbb{R}.

(1p)

  • Rescriem inegalitatea f(t)≥−2f(t) \ge -2:
t−1t2+t+1≥−2  ⟺  t−1≥−2t2+t+1  ⟺  2t2+t+1≥1−t\frac{t - 1}{\sqrt{t^2 + t + 1}} \ge -2 \iff t - 1 \ge -2\sqrt{t^2 + t + 1} \iff 2\sqrt{t^2 + t + 1} \ge 1 - t

Împărțind prin 22, obținem relația valabilă pentru orice t∈Rt \in \mathbb{R}:

t2+t+1≥1−t2\sqrt{t^2 + t + 1} \ge \frac{1 - t}{2}

(1p)

  • Aplicăm inegalitatea obținută pentru două valori particulare:
    • Pentru t=x∈Rt = x \in \mathbb{R}:
x2+x+1≥1−x2\sqrt{x^2 + x + 1} \ge \frac{1 - x}{2}
  • Pentru t=x2∈Rt = x^2 \in \mathbb{R}:
(x2)2+x2+1≥1−x22  ⟺  x4+x2+1≥1−x22\sqrt{(x^2)^2 + x^2 + 1} \ge \frac{1 - x^2}{2} \iff \sqrt{x^4 + x^2 + 1} \ge \frac{1 - x^2}{2}
  • Adunând membru cu membru cele două inegalități, deducem:
x2+x+1+x4+x2+1≥1−x2+1−x22=(1−x)+(1−x2)2=2−x−x22,∀x∈R\sqrt{x^2 + x + 1} + \sqrt{x^4 + x^2 + 1} \ge \frac{1 - x}{2} + \frac{1 - x^2}{2} = \frac{(1 - x) + (1 - x^2)}{2} = \frac{2 - x - x^2}{2}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(1p)


2. Fie funcția f ⁣:(−1,+∞)→Rf \colon (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−x22+x33−ln⁡(1+x)f(x) = x - \frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3} - \ln(1 + x).

a) Arătați că ∫01(f(x)+ln⁡(1+x)) dx=512\int_0^1 (f(x) + \ln(1 + x)) \, dx = \frac{5}{12}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția de integrat:
f(x)+ln⁡(1+x)=x−x22+x33f(x) + \ln(1 + x) = x - \frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3}

(1p)

  • Integrăm termen cu termen pe intervalul [0,1][0, 1]:
∫01(f(x)+ln⁡(1+x)) dx=∫01(x−x22+x33)dx=[x22−x36+x412]01\int_0^1 (f(x) + \ln(1 + x)) \, dx = \int_0^1 \left(x - \frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3}\right) dx = \left[ \frac{x^2}{2} - \frac{x^3}{6} + \frac{x^4}{12} \right]_0^1

(2p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(12−16+112)−0=6−2+112=512= \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{6} + \frac{1}{12}\right) - 0 = \frac{6 - 2 + 1}{12} = \frac{5}{12}

(2p)


b) Demonstrați că ∫01f(x) dx≥0\int_0^1 f(x) \, dx \ge 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(x−x22+x33−ln⁡(1+x))′=1−x+x2−11+xf'(x) = \left(x - \frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3} - \ln(1 + x)\right)' = 1 - x + x^2 - \frac{1}{1 + x}

(1p)

  • Aducem la numitor comun și restrângem suma de cuburi:
f′(x)=(1+x)(1−x+x2)−11+x=(1+x3)−11+x=x31+xf'(x) = \frac{(1 + x)(1 - x + x^2) - 1}{1 + x} = \frac{(1 + x^3) - 1}{1 + x} = \frac{x^3}{1 + x}

(2p)

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x3≥0x^3 \ge 0 și 1+x>01 + x > 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0, ceea ce arată că funcția ff este monoton crescătoare pe [0,1][0, 1].

(1p)

  • Cum ff este crescătoare pe [0,1][0, 1], avem f(x)≥f(0)f(x) \ge f(0) pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]. Deoarece f(0)=0−0+0−ln⁡(1)=0f(0) = 0 - 0 + 0 - \ln(1) = 0, rezultă:
f(x)≥0,∀x∈[0,1]f(x) \ge 0, \quad \forall x \in [0, 1]
  • Din proprietatea de pozitivitate a integralei definite (dacă o funcție integrabilă este nenegativă pe [a,b][a, b], atunci integrala sa este nenegativă), deducem:
∫01f(x) dx≥0\int_0^1 f(x) \, dx \ge 0

(1p)


c) Demonstrați că ∫01(ln⁡(1+x)−x) dx≤−112\int_0^1 (\ln(1 + x) - x) \, dx \le -\frac{1}{12}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din definiția funcției f(x)=x−x22+x33−ln⁡(1+x)f(x) = x - \frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3} - \ln(1 + x), izolăm expresia din integrală:
ln⁡(1+x)−x=−x22+x33−f(x)\ln(1 + x) - x = -\frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3} - f(x)

(2p)

  • Integrăm ambele părți pe intervalul [0,1][0, 1] folosind proprietatea de liniaritate a integralei definite:
∫01(ln⁡(1+x)−x) dx=∫01(−x22+x33)dx−∫01f(x) dx\int_0^1 (\ln(1 + x) - x) \, dx = \int_0^1 \left(-\frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3}\right) dx - \int_0^1 f(x) \, dx

(1p)

  • Calculăm integrala funcției polinomiale:
∫01(−x22+x33)dx=[−x36+x412]01=−16+112=−2+112=−112\int_0^1 \left(-\frac{x^2}{2} + \frac{x^3}{3}\right) dx = \left[ -\frac{x^3}{6} + \frac{x^4}{12} \right]_0^1 = -\frac{1}{6} + \frac{1}{12} = \frac{-2 + 1}{12} = -\frac{1}{12}

(1p)

  • Înlocuind în relația precedentă, obținem:
∫01(ln⁡(1+x)−x) dx=−112−∫01f(x) dx\int_0^1 (\ln(1 + x) - x) \, dx = -\frac{1}{12} - \int_0^1 f(x) \, dx

Din subpunctul b) știm că ∫01f(x) dx≥0\int_0^1 f(x) \, dx \ge 0, de unde −∫01f(x) dx≤0-\int_0^1 f(x) \, dx \le 0. Așadar:

∫01(ln⁡(1+x)−x) dx≤−112\int_0^1 (\ln(1 + x) - x) \, dx \le -\frac{1}{12}

(1p)