BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Simulare Dolj

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii (Simulare Județeană Dolj)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (13−14):512=15\left(\dfrac{1}{3} - \dfrac{1}{4}\right) : \dfrac{5}{12} = \dfrac{1}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la același numitor comun (1212):
13−14=412−312=4−312=112\frac{1}{3} - \frac{1}{4} = \frac{4}{12} - \frac{3}{12} = \frac{4 - 3}{12} = \frac{1}{12}

(3p)

  • Efectuăm împărțirea prin înmulțirea cu inversa celei de-a doua fracții:
112:512=112⋅125=15\frac{1}{12} : \frac{5}{12} = \frac{1}{12} \cdot \frac{12}{5} = \frac{1}{5}

(2p)


2. Aflați distanța de la vârful parabolei asociată funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2, la axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Vârful parabolei asociate unei funcții de gradul al doilea f(x)=ax2+bx+cf(x) = ax^2 + bx + c are coordonatele V(xV,yV)V(x_V, y_V), unde:
xV=−b2a,yV=−Δ4ax_V = -\frac{b}{2a}, \quad y_V = -\frac{\Delta}{4a}
  • Pentru funcția dată, coeficienții sunt a=1a = 1, b=−3b = -3, c=2c = 2. Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=b2−4ac=(−3)2−4⋅1⋅2=9−8=1\Delta = b^2 - 4ac = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 9 - 8 = 1

(2p)

  • Determinăm ordonata vârfului yVy_V:
yV=−Δ4a=−14⋅1=−14y_V = -\frac{\Delta}{4a} = -\frac{1}{4 \cdot 1} = -\frac{1}{4}

(2p)

  • Distanța de la un punct V(xV,yV)V(x_V, y_V) la axa absciselor OxOx este egală cu valoarea absolută a ordonatei sale:
dist(V,Ox)=∣yV∣=∣−14∣=14\text{dist}(V, Ox) = |y_V| = \left|-\frac{1}{4}\right| = \frac{1}{4}

(1p)


3. Rezolvați în R\mathbb{R} ecuația log⁡2x+log⁡2(x−3)=log⁡24\log_2 x + \log_2(x - 3) = \log_2 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență pentru logaritmi (argumentele trebuie să fie strict pozitive):
{x>0x−3>0  ⟹  x>3  ⟹  x∈(3,+∞)\begin{cases} x > 0 \\ x - 3 > 0 \end{cases} \implies x > 3 \implies x \in (3, +\infty)

(1p)

  • Aplicăm proprietatea de adunare a logaritmilor cu aceeași bază, log⁡au+log⁡av=log⁡a(u⋅v)\log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v):
log⁡2(x(x−3))=log⁡24\log_2\big(x(x - 3)\big) = \log_2 4

(1p)

  • Datorită injectivității funcției logaritmice cu baza 22, egalăm argumentele:
x(x−3)=4  ⟺  x2−3x−4=0x(x - 3) = 4 \iff x^2 - 3x - 4 = 0

(1p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅(−4)=9+16=25\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-4) = 9 + 16 = 25 x1=3+252⋅1=3+52=4,x2=3−252⋅1=3−52=−1x_1 = \frac{3 + \sqrt{25}}{2 \cdot 1} = \frac{3 + 5}{2} = 4, \quad x_2 = \frac{3 - \sqrt{25}}{2 \cdot 1} = \frac{3 - 5}{2} = -1

(1p)

  • Verificăm compatibilitatea soluțiilor cu domeniul de existență x∈(3,+∞)x \in (3, +\infty):
    • Pentru x1=4x_1 = 4: 4>3  ⟹  4∈(3,+∞)4 > 3 \implies 4 \in (3, +\infty) (soluție acceptată).
    • Pentru x2=−1x_2 = -1: −1∉(3,+∞)-1 \notin (3, +\infty) (soluție respinsă).

Așadar, ecuația admite soluția unică:

x=4x = 4

(1p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr natural de 2 cifre ab‾\overline{ab}, acesta să aibă cifra zecilor impară și cifra unităților pară. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula probabilității este:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibileP = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}
  • Cazuri posibile: Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}. Numărul total de cazuri posibile este:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Cazuri favorabile: Numerele sunt de forma ab‾\overline{ab}, unde:
    • Cifra zecilor aa este impară: a∈{1,3,5,7,9}  ⟹  5a \in \{1, 3, 5, 7, 9\} \implies 5 variante.
    • Cifra unităților bb este pară: b∈{0,2,4,6,8}  ⟹  5b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} \implies 5 variante.

Conform regulii produsului, numărul de cazuri favorabile este:

Nfavorabile=5⋅5=25N_{\text{favorabile}} = 5 \cdot 5 = 25

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
P=2590=518P = \frac{25}{90} = \frac{5}{18}

(1p)


5. Să se determine numărul real aa, știind că dreptele d1:2x−3y+4=0d_1: 2x - 3y + 4 = 0 și d2:ax+15y−6=0d_2: ax + 15y - 6 = 0 sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm ecuațiile dreptelor sub formă explicită y=mx+ny = mx + n pentru a le afla pantele:
    • Pentru dreapta d1d_1:
2x−3y+4=0  ⟺  3y=2x+4  ⟺  y=23x+432x - 3y + 4 = 0 \iff 3y = 2x + 4 \iff y = \frac{2}{3}x + \frac{4}{3}

Panta dreptei d1d_1 este m1=23m_1 = \dfrac{2}{3}. (2p)

  • Pentru dreapta d2d_2:
ax+15y−6=0  ⟺  15y=−ax+6  ⟺  y=−a15x+615ax + 15y - 6 = 0 \iff 15y = -ax + 6 \iff y = -\frac{a}{15}x + \frac{6}{15}

Panta dreptei d2d_2 este m2=−a15m_2 = -\dfrac{a}{15}. (1p)

  • Condiția de paralelism a două drepte este egalitatea pantelor (m1=m2m_1 = m_2):
23=−a15\frac{2}{3} = -\frac{a}{15}

(1p)

  • Rezolvăm ecuația obținută:
−3a=2⋅15  ⟺  −3a=30  ⟺  a=−10-3a = 2 \cdot 15 \iff -3a = 30 \iff a = -10

(1p)

(Notă didactică: Pentru a=−10a = -10, raportul coeficienților este 2−10=−315≠4−6\dfrac{2}{-10} = \dfrac{-3}{15} \neq \dfrac{4}{-6}, confirmând că dreptele sunt strict paralele și nu coincid).


6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC în care sin⁡60∘⋅sin⁡A=cos⁡30∘⋅cos⁡A\sin 60^\circ \cdot \sin A = \cos 30^\circ \cdot \cos A. Calculați tg⁡A\operatorname{tg} A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim valorile trigonometrice de bază ale unghiurilor remarcabile:
sin⁡60∘=32șicos⁡30∘=32\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \quad \text{și} \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

(2p)

  • Relația din ipoteză devine:
32⋅sin⁡A=32⋅cos⁡A\frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \sin A = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \cos A

(1p)

  • Împărțim ambii membri prin 32≠0\dfrac{\sqrt{3}}{2} \neq 0:
sin⁡A=cos⁡A\sin A = \cos A

(1p)

  • Deoarece triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, unghiul A∈(0,π2)A \in \left(0, \dfrac{\pi}{2}\right), deci cos⁡A>0\cos A > 0. Împărțind relația prin cos⁡A\cos A, obținem:
sin⁡Acos⁡A=1  ⟺  tg⁡A=1\frac{\sin A}{\cos A} = 1 \iff \operatorname{tg} A = 1

(1p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(x)∈M2(R)A(x) \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), A(x)=(1x+1x−1)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x + 1 \\ x & -1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că 1+det⁡A(0)=01 + \det A(0) = 0. (5p)

b) Calculați A2(1)−A(2)⋅A(3)A^2(1) - A(2) \cdot A(3). (5p)

c) Arătați că matricea B=13(121−1)B = \dfrac{1}{3} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} este inversa matricei A(1)A(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Înlocuim x=0x = 0 în expresia matricei A(x)A(x):
A(0)=(10+10−1)=(110−1)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 + 1 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(0)A(0) prin produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul celor de pe diagonala secundară:
det⁡A(0)=1⋅(−1)−1⋅0=−1−0=−1\det A(0) = 1 \cdot (-1) - 1 \cdot 0 = -1 - 0 = -1

(2p)

  • Verificăm egalitatea cerută:
1+det⁡A(0)=1+(−1)=01 + \det A(0) = 1 + (-1) = 0

(1p)

b) Calculul expresiei matriciale A2(1)−A(2)⋅A(3)A^2(1) - A(2) \cdot A(3)
  • Pentru x=1x = 1, avem:
A(1)=(121−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm pătratul matricei A(1)A(1):
A2(1)=A(1)⋅A(1)=(121−1)(121−1)A^2(1) = A(1) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} =(1⋅1+2⋅11⋅2+2⋅(−1)1⋅1+(−1)⋅11⋅2+(−1)⋅(−1))=(3003)=3I2= \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 2 + 2 \cdot (-1) \\ 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 1 & 1 \cdot 2 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = 3I_2

(2p)

  • Determinăm matricele A(2)A(2) și A(3)A(3):
A(2)=(132−1),A(3)=(143−1)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix}, \quad A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 4 \\ 3 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(2)⋅A(3)A(2) \cdot A(3):
A(2)⋅A(3)=(132−1)(143−1)A(2) \cdot A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 4 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} =(1⋅1+3⋅31⋅4+3⋅(−1)2⋅1+(−1)⋅32⋅4+(−1)⋅(−1))=(1+94−32−38+1)=(101−19)= \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 3 \cdot 3 & 1 \cdot 4 + 3 \cdot (-1) \\ 2 \cdot 1 + (-1) \cdot 3 & 2 \cdot 4 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 9 & 4 - 3 \\ 2 - 3 & 8 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 1 \\ -1 & 9 \end{pmatrix}

(2p)

  • Efectuăm scăderea celor două matrice:
A2(1)−A(2)⋅A(3)=(3003)−(101−19)=(3−100−10−(−1)3−9)=(−7−11−6)A^2(1) - A(2) \cdot A(3) = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 10 & 1 \\ -1 & 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 10 & 0 - 1 \\ 0 - (-1) & 3 - 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -7 & -1 \\ 1 & -6 \end{pmatrix}

(1p)

c) Demonstrarea faptului că BB este inversa matricei A(1)A(1)
  • Notăm că matricea A(1)=(121−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}, iar B=13(121−1)=13A(1)B = \dfrac{1}{3} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \dfrac{1}{3} A(1). Conform definiției, BB este inversa matricei A(1)A(1) dacă și numai dacă:
A(1)⋅B=B⋅A(1)=I2A(1) \cdot B = B \cdot A(1) = I_2

(1p)

  • Calculăm produsul A(1)⋅BA(1) \cdot B, folosind proprietățile scalarilor și rezultatul de la punctul b) (A2(1)=3I2A^2(1) = 3I_2):
A(1)⋅B=A(1)⋅(13A(1))=13A2(1)A(1) \cdot B = A(1) \cdot \left(\frac{1}{3} A(1)\right) = \frac{1}{3} A^2(1)

(1p)

=13(3003)=(1001)=I2= \frac{1}{3} \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(1p)

  • Calculăm produsul B⋅A(1)B \cdot A(1):
B⋅A(1)=(13A(1))⋅A(1)=13A2(1)=13⋅(3I2)=I2B \cdot A(1) = \left(\frac{1}{3} A(1)\right) \cdot A(1) = \frac{1}{3} A^2(1) = \frac{1}{3} \cdot (3I_2) = I_2

(1p)

  • Cum A(1)⋅B=B⋅A(1)=I2A(1) \cdot B = B \cdot A(1) = I_2, rezultă că matricea BB este inversa matricei A(1)A(1), adică:
A−1(1)=BA^{-1}(1) = B

(1p)


Problema 2

Pe mulțimea R\mathbb{R} se definește legea de compoziție asociativă și comutativă x∗y=xy−x−y+2x * y = xy - x - y + 2.

a) Arătați că x∗y=(x−1)(y−1)+1x * y = (x - 1)(y - 1) + 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Determinați elementele simetrizabile egale cu simetricele lor în raport cu legea „∗*”. (5p)

c) Determinați numerele reale aa, știind că a∗a∗a=20233+1a * a * a = 2023^3 + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea formei factorizate a legii de compoziție
  • Dezvoltăm membrul drept al egalității:
(x−1)(y−1)+1=x⋅y−x⋅1−1⋅y+(−1)⋅(−1)+1(x - 1)(y - 1) + 1 = x \cdot y - x \cdot 1 - 1 \cdot y + (-1) \cdot (-1) + 1

(2p)

  • Reducem termenii asemenea:
=xy−x−y+1+1=xy−x−y+2= xy - x - y + 1 + 1 = xy - x - y + 2

(2p)

  • Cum această expresie coincide cu definiția legii, egalitatea este demonstrată:
x∗y=(x−1)(y−1)+1,∀x,y∈Rx * y = (x - 1)(y - 1) + 1, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(1p)

b) Determinarea elementelor simetrizabile egale cu simetricele lor
  • Aflăm mai întâi elementul neutru e∈Re \in \mathbb{R}. Legea fiind comutativă, punem condiția x∗e=xx * e = x, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}:
(x−1)(e−1)+1=x  ⟺  (x−1)(e−1)=x−1  ⟺  (x−1)(e−2)=0(x - 1)(e - 1) + 1 = x \iff (x - 1)(e - 1) = x - 1 \iff (x - 1)(e - 2) = 0

Egalitatea are loc pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R} dacă și numai dacă e−2=0  ⟺  e=2∈Re - 2 = 0 \iff e = 2 \in \mathbb{R}. (1p)

  • Fie x∈Rx \in \mathbb{R} un element simetrizabil și x′x' simetricul său. Relația x∗x′=ex * x' = e devine:
(x−1)(x′−1)+1=2  ⟺  (x−1)(x′−1)=1(x - 1)(x' - 1) + 1 = 2 \iff (x - 1)(x' - 1) = 1

(1p)

  • Pentru x=1x = 1, ecuația devine 0⋅(x′−1)=10 \cdot (x' - 1) = 1, imposibil (deci x=1x = 1 nu este simetrizabil). Pentru x≠1x \neq 1, exprimăm simetricul x′x':
x′−1=1x−1  ⟺  x′=1+1x−1x' - 1 = \frac{1}{x - 1} \iff x' = 1 + \frac{1}{x - 1}

(1p)

  • Punem condiția ca elementul simetrizabil să fie egal cu simetricul său (x=x′x = x'):
x=1+1x−1  ⟺  x−1=1x−1  ⟺  (x−1)2=1x = 1 + \frac{1}{x - 1} \iff x - 1 = \frac{1}{x - 1} \iff (x - 1)^2 = 1

(1p)

  • Rezolvăm ecuația:
x−1=1  ⟹  x=2x - 1 = 1 \implies x = 2 x−1=−1  ⟹  x=0x - 1 = -1 \implies x = 0

Ambele valori sunt diferite de 11, deci sunt elemente simetrizabile. Elementele cerute sunt:

x=0șix=2x = 0 \quad \text{și} \quad x = 2

(1p)

c) Determinarea numărului real aa
  • Folosim forma restrânsă a legii: x∗y=(x−1)(y−1)+1x * y = (x - 1)(y - 1) + 1. Calculăm a∗aa * a:
a∗a=(a−1)(a−1)+1=(a−1)2+1a * a = (a - 1)(a - 1) + 1 = (a - 1)^2 + 1

(2p)

  • Calculăm a∗a∗a=(a∗a)∗aa * a * a = (a * a) * a:
a∗a∗a=[(a−1)2+1]∗a=([(a−1)2+1]−1)(a−1)+1a * a * a = \big[(a - 1)^2 + 1\big] * a = \Big(\big[(a - 1)^2 + 1\big] - 1\Big)(a - 1) + 1 =(a−1)2(a−1)+1=(a−1)3+1= (a - 1)^2 (a - 1) + 1 = (a - 1)^3 + 1

(1p)

  • Egalăm expresia obținută cu valoarea dată în enunț:
(a−1)3+1=20233+1  ⟺  (a−1)3=20233(a - 1)^3 + 1 = 2023^3 + 1 \iff (a - 1)^3 = 2023^3

(1p)

  • Deoarece funcția putere de grad impar f(t)=t3f(t) = t^3 este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, deci bijectivă, extragem rădăcina cubică:
a−1=2023  ⟺  a=2024a - 1 = 2023 \iff a = 2024

(1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcţia f:R∖{1}→Rf: \mathbb{R} \setminus \{1\} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1x−1f(x) = \dfrac{2x - 1}{x - 1}.

a) Arătaţi că f′(x)=−1(x−1)2f'(x) = \dfrac{-1}{(x - 1)^2}, pentru orice x∈R∖{1}x \in \mathbb{R} \setminus \{1\}. (5p)

b) Să se determine asimptotele la graficul funcţiei. (5p)

c) Folosind tabelul de variaţie al funcţiei să se determine imaginea lui f(x)f(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul primei derivate
  • Funcția ff este derivabilă pe R∖{1}\mathbb{R} \setminus \{1\} ca raport de funcții elementare derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(2x−1)′⋅(x−1)−(2x−1)⋅(x−1)′(x−1)2f'(x) = \frac{(2x - 1)' \cdot (x - 1) - (2x - 1) \cdot (x - 1)'}{(x - 1)^2}

(2p)

  • Calculăm derivatele: (2x−1)′=2(2x - 1)' = 2 și (x−1)′=1(x - 1)' = 1:
f′(x)=2(x−1)−(2x−1)⋅1(x−1)2f'(x) = \frac{2(x - 1) - (2x - 1) \cdot 1}{(x - 1)^2}

(2p)

  • Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea:
f′(x)=2x−2−2x+1(x−1)2=−1(x−1)2,∀x∈R∖{1}f'(x) = \frac{2x - 2 - 2x + 1}{(x - 1)^2} = \frac{-1}{(x - 1)^2}, \quad \forall x \in \mathbb{R} \setminus \{1\}

(1p)

b) Determinarea asimptotelor la graficul funcției
  • Asimptote orizontale:
    • Spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞2x−1x−1=lim⁡x→+∞x(2−1x)x(1−1x)=2\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 1}{x - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(2 - \frac{1}{x}\right)}{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)} = 2

(1p)

  • Spre −∞-\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞2x−1x−1=2\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{2x - 1}{x - 1} = 2

(1p)

Dreapta de ecuație y=2y = 2 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty și spre −∞-\infty la graficul funcției ff. (1p)

  • Asimptote verticale: Punctul x=1x = 1 este punct de acumulare al domeniului în care funcția nu este definită. Calculăm limitele laterale în x=1x = 1:
lim⁡x↗1f(x)=lim⁡x→1,x<12x−1x−1=2⋅1−10−=10−=−∞\lim_{x \nearrow 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x < 1} \frac{2x - 1}{x - 1} = \frac{2 \cdot 1 - 1}{0^-} = \frac{1}{0^-} = -\infty lim⁡x↘1f(x)=lim⁡x→1,x>12x−1x−1=2⋅1−10+=10+=+∞\lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x > 1} \frac{2x - 1}{x - 1} = \frac{2 \cdot 1 - 1}{0^+} = \frac{1}{0^+} = +\infty

(1p)

Deoarece ambele limite laterale sunt infinite, dreapta de ecuație x=1x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcției (la stânga și la dreapta). (1p)

(Graficul nu admite asimptote oblice, deoarece admite asimptote orizontale la ±∞\pm\infty).

c) Determinarea imaginii funcției folosind tabelul de variație
  • Semnul derivatei f′(x)=−1(x−1)2f'(x) = \dfrac{-1}{(x - 1)^2}: Numărătorul este −1<0-1 < 0, iar numitorul (x−1)2>0(x - 1)^2 > 0 pentru orice x≠1x \neq 1. Prin urmare, f′(x)<0f'(x) < 0 pe (−∞,1)(-\infty, 1) și f′(x)<0f'(x) < 0 pe (1,+∞)(1, +\infty). Funcția ff este strict descrescătoare pe (−∞,1)(-\infty, 1) și strict descrescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty). (2p)

  • Tabelul de variație al funcției ff:

xx−∞-\infty11+∞+\infty
f′(x)f'(x)−-−-∣\big\vert−-−-
f(x)f(x)22↘−∞\searrow \quad -\infty∣\big\vert+∞↘+\infty \quad \searrow22

(1p)

  • Determinarea mulțimii de valori (imaginea funcției): Funcția ff este continuă pe fiecare interval din domeniul de definiție:
    • Pe intervalul (−∞,1)(-\infty, 1), fiind strict descrescătoare și continuă:
f((−∞,1))=(lim⁡x↗1f(x),lim⁡x→−∞f(x))=(−∞,2)f\big((-\infty, 1)\big) = \left(\lim_{x \nearrow 1} f(x), \lim_{x \to -\infty} f(x)\right) = (-\infty, 2)
  • Pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), fiind strict descrescătoare și continuă:
f((1,+∞))=(lim⁡x→+∞f(x),lim⁡x↘1f(x))=(2,+∞)f\big((1, +\infty)\big) = \left(\lim_{x \to +\infty} f(x), \lim_{x \searrow 1} f(x)\right) = (2, +\infty)

(1p)

  • Imaginea funcției ff este reuniunea acestor intervale:
Im⁡f=f(R∖{1})=(−∞,2)∪(2,+∞)=R∖{2}\operatorname{Im} f = f\big(\mathbb{R} \setminus \{1\}\big) = (-\infty, 2) \cup (2, +\infty) = \mathbb{R} \setminus \{2\}

(1p)


Problema 2

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(x2+x+1)f(x) = e^x(x^2 + x + 1).

a) Să se calculeze ∫[f(x)−(x2+1)ex] dx\int [f(x) - (x^2 + 1) e^x] \, dx. (5p)

b) Să se calculeze ∫f(x)(x2+x+1)(ex+2) dx\int \dfrac{f(x)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} \, dx. (5p)

c) Să se determine punctele de inflexiune ale primitivei F(x)F(x) a funcţiei f(x)f(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫[f(x)−(x2+1)ex] dx\int [f(x) - (x^2 + 1) e^x] \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) și restrângem termenii din paranteză:
f(x)−(x2+1)ex=ex(x2+x+1)−(x2+1)ex=ex(x2+x+1−x2−1)=xexf(x) - (x^2 + 1) e^x = e^x(x^2 + x + 1) - (x^2 + 1)e^x = e^x(x^2 + x + 1 - x^2 - 1) = x e^x

(2p)

  • Integrala de calculat este ∫xex dx\int x e^x \, dx. Aplicăm formula integrării prin părți ∫uv′ dx=uv−∫u′v dx\int u v' \, dx = u v - \int u' v \, dx, alegând:
{u(x)=x  ⟹  u′(x)=1v′(x)=ex  ⟹  v(x)=ex\begin{cases} u(x) = x \implies u'(x) = 1 \\ v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x \end{cases}

(1p)

  • Obținem:
∫xex dx=xex−∫1⋅ex dx=xex−ex+C=(x−1)ex+C\int x e^x \, dx = x e^x - \int 1 \cdot e^x \, dx = x e^x - e^x + \mathcal{C} = (x - 1)e^x + \mathcal{C}

unde C∈R\mathcal{C} \in \mathbb{R} reprezintă constanta de integrare. (2p)

b) Calculul integralei ∫f(x)(x2+x+1)(ex+2) dx\int \dfrac{f(x)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} \, dx
  • Înlocuim f(x)=ex(x2+x+1)f(x) = e^x(x^2 + x + 1) în raportul de integrat:
f(x)(x2+x+1)(ex+2)=ex(x2+x+1)(x2+x+1)(ex+2)=exex+2\frac{f(x)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} = \frac{e^x(x^2 + x + 1)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} = \frac{e^x}{e^x + 2}

(2p)

  • Remarcăm faptul că numărătorul este chiar derivata numitorului, adică (ex+2)′=ex(e^x + 2)' = e^x:
∫exex+2 dx=∫(ex+2)′ex+2 dx\int \frac{e^x}{e^x + 2} \, dx = \int \frac{(e^x + 2)'}{e^x + 2} \, dx

(2p)

  • Aplicând formula ∫u′(x)u(x) dx=ln⁡∣u(x)∣+C\int \dfrac{u'(x)}{u(x)} \, dx = \ln|u(x)| + \mathcal{C} și ținând cont că ex+2>0e^x + 2 > 0, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}:
∫exex+2 dx=ln⁡(ex+2)+C\int \frac{e^x}{e^x + 2} \, dx = \ln(e^x + 2) + \mathcal{C}

unde C∈R\mathcal{C} \in \mathbb{R}. (1p)

c) Determinarea punctelor de inflexiune ale primitivei F(x)F(x)
  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiția noțiunii de primitivă, FF este derivabilă de două ori și avem:
F′(x)=f(x)=ex(x2+x+1),∀x∈RF'(x) = f(x) = e^x(x^2 + x + 1), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(1p)

  • A doua derivată a primitivei FF este egală cu prima derivată a funcției ff:
F′′(x)=f′(x)=(ex)′(x2+x+1)+ex(x2+x+1)′F''(x) = f'(x) = (e^x)'(x^2 + x + 1) + e^x(x^2 + x + 1)' =ex(x2+x+1)+ex(2x+1)=ex(x2+x+1+2x+1)=ex(x2+3x+2)= e^x(x^2 + x + 1) + e^x(2x + 1) = e^x(x^2 + x + 1 + 2x + 1) = e^x(x^2 + 3x + 2)

(1p)

  • Punctele de inflexiune ale unei funcții derivabile de două ori sunt punctele în care a doua derivată se anulează și își schimbă semnul. Egalăm F′′(x)F''(x) cu 00:
ex(x2+3x+2)=0e^x(x^2 + 3x + 2) = 0

Deoarece exponențiala este strict pozitivă (ex>0e^x > 0, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}), ecuația devine:

x2+3x+2=0  ⟺  (x+1)(x+2)=0  ⟹  x1=−2,x2=−1x^2 + 3x + 2 = 0 \iff (x + 1)(x + 2) = 0 \implies x_1 = -2, \quad x_2 = -1

(1p)

  • Studiul semnului lui F′′(x)F''(x): Semnul derivatei a doua coincide cu semnul funcției de gradul al doilea x2+3x+2x^2 + 3x + 2:

    • Pe intervalul (−∞,−2)(-\infty, -2), x2+3x+2>0  ⟹  F′′(x)>0x^2 + 3x + 2 > 0 \implies F''(x) > 0 (funcția FF este convexă);
    • Pe intervalul (−2,−1)(-2, -1), x2+3x+2<0  ⟹  F′′(x)<0x^2 + 3x + 2 < 0 \implies F''(x) < 0 (funcția FF este concavă);
    • Pe intervalul (−1,+∞)(-1, +\infty), x2+3x+2>0  ⟹  F′′(x)>0x^2 + 3x + 2 > 0 \implies F''(x) > 0 (funcția FF este convexă). (1p)
  • Deoarece a doua derivată F′′(x)F''(x) se anulează și își schimbă efectiv semnul atât în x=−2x = -2 (din ++ în −-), cât și în x=−1x = -1 (din −- în ++), punctele de inflexiune ale primitivei FF au abscisele:

x=−2șix=−1x = -2 \quad \text{și} \quad x = -1

respectiv punctele de pe grafic I1(−2,F(−2))I_1(-2, F(-2)) și I2(−1,F(−1))I_2(-1, F(-1)). (1p)