Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că ( 1 3 − 1 4 ) : 5 12 = 1 5 \left(\dfrac{1}{3} - \dfrac{1}{4}\right) : \dfrac{5}{12} = \dfrac{1}{5} ( 3 1 − 4 1 ) : 12 5 = 5 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aducem fracțiile din paranteză la același numitor comun (12 12 12 ):
1 3 − 1 4 = 4 12 − 3 12 = 4 − 3 12 = 1 12 \frac{1}{3} - \frac{1}{4} = \frac{4}{12} - \frac{3}{12} = \frac{4 - 3}{12} = \frac{1}{12} 3 1 − 4 1 = 12 4 − 12 3 = 12 4 − 3 = 12 1
(3p)
Efectuăm împărțirea prin înmulțirea cu inversa celei de-a doua fracții:
1 12 : 5 12 = 1 12 ⋅ 12 5 = 1 5 \frac{1}{12} : \frac{5}{12} = \frac{1}{12} \cdot \frac{12}{5} = \frac{1}{5} 12 1 : 12 5 = 12 1 ⋅ 5 12 = 5 1
(2p)
2. Aflați distanța de la vârful parabolei asociată funcției f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 3 x + 2 f(x) = x^2 - 3x + 2 f ( x ) = x 2 − 3 x + 2 , la axa O x Ox O x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Vârful parabolei asociate unei funcții de gradul al doilea f ( x ) = a x 2 + b x + c f(x) = ax^2 + bx + c f ( x ) = a x 2 + b x + c are coordonatele V ( x V , y V ) V(x_V, y_V) V ( x V , y V ) , unde:
x V = − b 2 a , y V = − Δ 4 a x_V = -\frac{b}{2a}, \quad y_V = -\frac{\Delta}{4a} x V = − 2 a b , y V = − 4 a Δ
Pentru funcția dată, coeficienții sunt a = 1 a = 1 a = 1 , b = − 3 b = -3 b = − 3 , c = 2 c = 2 c = 2 . Calculăm discriminantul Δ \Delta Δ :
Δ = b 2 − 4 a c = ( − 3 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 2 = 9 − 8 = 1 \Delta = b^2 - 4ac = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 9 - 8 = 1 Δ = b 2 − 4 a c = ( − 3 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 2 = 9 − 8 = 1
(2p)
Determinăm ordonata vârfului y V y_V y V :
y V = − Δ 4 a = − 1 4 ⋅ 1 = − 1 4 y_V = -\frac{\Delta}{4a} = -\frac{1}{4 \cdot 1} = -\frac{1}{4} y V = − 4 a Δ = − 4 ⋅ 1 1 = − 4 1
(2p)
Distanța de la un punct V ( x V , y V ) V(x_V, y_V) V ( x V , y V ) la axa absciselor O x Ox O x este egală cu valoarea absolută a ordonatei sale:
dist ( V , O x ) = ∣ y V ∣ = ∣ − 1 4 ∣ = 1 4 \text{dist}(V, Ox) = |y_V| = \left|-\frac{1}{4}\right| = \frac{1}{4} dist ( V , O x ) = ∣ y V ∣ = − 4 1 = 4 1
(1p)
3. Rezolvați în R \mathbb{R} R ecuația log 2 x + log 2 ( x − 3 ) = log 2 4 \log_2 x + \log_2(x - 3) = \log_2 4 log 2 x + log 2 ( x − 3 ) = log 2 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punem condițiile de existență pentru logaritmi (argumentele trebuie să fie strict pozitive):
{ x > 0 x − 3 > 0 ⟹ x > 3 ⟹ x ∈ ( 3 , + ∞ ) \begin{cases}
x > 0 \\
x - 3 > 0
\end{cases} \implies x > 3 \implies x \in (3, +\infty) { x > 0 x − 3 > 0 ⟹ x > 3 ⟹ x ∈ ( 3 , + ∞ )
(1p)
Aplicăm proprietatea de adunare a logaritmilor cu aceeași bază, log a u + log a v = log a ( u ⋅ v ) \log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v) log a u + log a v = log a ( u ⋅ v ) :
log 2 ( x ( x − 3 ) ) = log 2 4 \log_2\big(x(x - 3)\big) = \log_2 4 log 2 ( x ( x − 3 ) ) = log 2 4
(1p)
Datorită injectivității funcției logaritmice cu baza 2 2 2 , egalăm argumentele:
x ( x − 3 ) = 4 ⟺ x 2 − 3 x − 4 = 0 x(x - 3) = 4 \iff x^2 - 3x - 4 = 0 x ( x − 3 ) = 4 ⟺ x 2 − 3 x − 4 = 0
(1p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ = ( − 3 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 4 ) = 9 + 16 = 25 \Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-4) = 9 + 16 = 25 Δ = ( − 3 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 4 ) = 9 + 16 = 25
x 1 = 3 + 25 2 ⋅ 1 = 3 + 5 2 = 4 , x 2 = 3 − 25 2 ⋅ 1 = 3 − 5 2 = − 1 x_1 = \frac{3 + \sqrt{25}}{2 \cdot 1} = \frac{3 + 5}{2} = 4, \quad x_2 = \frac{3 - \sqrt{25}}{2 \cdot 1} = \frac{3 - 5}{2} = -1 x 1 = 2 ⋅ 1 3 + 25 = 2 3 + 5 = 4 , x 2 = 2 ⋅ 1 3 − 25 = 2 3 − 5 = − 1
(1p)
Verificăm compatibilitatea soluțiilor cu domeniul de existență x ∈ ( 3 , + ∞ ) x \in (3, +\infty) x ∈ ( 3 , + ∞ ) :
Pentru x 1 = 4 x_1 = 4 x 1 = 4 : 4 > 3 ⟹ 4 ∈ ( 3 , + ∞ ) 4 > 3 \implies 4 \in (3, +\infty) 4 > 3 ⟹ 4 ∈ ( 3 , + ∞ ) (soluție acceptată).
Pentru x 2 = − 1 x_2 = -1 x 2 = − 1 : − 1 ∉ ( 3 , + ∞ ) -1 \notin (3, +\infty) − 1 ∈ / ( 3 , + ∞ ) (soluție respinsă).
Așadar, ecuația admite soluția unică:
x = 4 x = 4 x = 4
(1p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr natural de 2 cifre a b ‾ \overline{ab} ab , acesta să aibă cifra zecilor impară și cifra unităților pară. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula probabilității este:
P = num a ˘ r cazuri favorabile num a ˘ r cazuri posibile P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} P = num a ˘ r cazuri posibile num a ˘ r cazuri favorabile
Cazuri posibile: Mulțimea numerelor naturale de două cifre este { 10 , 11 , 12 , … , 99 } \{10, 11, 12, \dots, 99\} { 10 , 11 , 12 , … , 99 } . Numărul total de cazuri posibile este:
N posibile = 99 − 10 + 1 = 90 N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90 N posibile = 99 − 10 + 1 = 90
(2p)
Cazuri favorabile: Numerele sunt de forma a b ‾ \overline{ab} ab , unde:
Cifra zecilor a a a este impară: a ∈ { 1 , 3 , 5 , 7 , 9 } ⟹ 5 a \in \{1, 3, 5, 7, 9\} \implies 5 a ∈ { 1 , 3 , 5 , 7 , 9 } ⟹ 5 variante.
Cifra unităților b b b este pară: b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } ⟹ 5 b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} \implies 5 b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } ⟹ 5 variante.
Conform regulii produsului, numărul de cazuri favorabile este:
N favorabile = 5 ⋅ 5 = 25 N_{\text{favorabile}} = 5 \cdot 5 = 25 N favorabile = 5 ⋅ 5 = 25
(2p)
Calculăm probabilitatea cerută:
P = 25 90 = 5 18 P = \frac{25}{90} = \frac{5}{18} P = 90 25 = 18 5
(1p)
5. Să se determine numărul real a a a , știind că dreptele d 1 : 2 x − 3 y + 4 = 0 d_1: 2x - 3y + 4 = 0 d 1 : 2 x − 3 y + 4 = 0 și d 2 : a x + 15 y − 6 = 0 d_2: ax + 15y - 6 = 0 d 2 : a x + 15 y − 6 = 0 sunt paralele. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm ecuațiile dreptelor sub formă explicită y = m x + n y = mx + n y = m x + n pentru a le afla pantele:
2 x − 3 y + 4 = 0 ⟺ 3 y = 2 x + 4 ⟺ y = 2 3 x + 4 3 2x - 3y + 4 = 0 \iff 3y = 2x + 4 \iff y = \frac{2}{3}x + \frac{4}{3} 2 x − 3 y + 4 = 0 ⟺ 3 y = 2 x + 4 ⟺ y = 3 2 x + 3 4
Panta dreptei d 1 d_1 d 1 este m 1 = 2 3 m_1 = \dfrac{2}{3} m 1 = 3 2 . (2p)
a x + 15 y − 6 = 0 ⟺ 15 y = − a x + 6 ⟺ y = − a 15 x + 6 15 ax + 15y - 6 = 0 \iff 15y = -ax + 6 \iff y = -\frac{a}{15}x + \frac{6}{15} a x + 15 y − 6 = 0 ⟺ 15 y = − a x + 6 ⟺ y = − 15 a x + 15 6
Panta dreptei d 2 d_2 d 2 este m 2 = − a 15 m_2 = -\dfrac{a}{15} m 2 = − 15 a . (1p)
Condiția de paralelism a două drepte este egalitatea pantelor (m 1 = m 2 m_1 = m_2 m 1 = m 2 ):
2 3 = − a 15 \frac{2}{3} = -\frac{a}{15} 3 2 = − 15 a
(1p)
Rezolvăm ecuația obținută:
− 3 a = 2 ⋅ 15 ⟺ − 3 a = 30 ⟺ a = − 10 -3a = 2 \cdot 15 \iff -3a = 30 \iff a = -10 − 3 a = 2 ⋅ 15 ⟺ − 3 a = 30 ⟺ a = − 10
(1p)
(Notă didactică: Pentru a = − 10 a = -10 a = − 10 , raportul coeficienților este 2 − 10 = − 3 15 ≠ 4 − 6 \dfrac{2}{-10} = \dfrac{-3}{15} \neq \dfrac{4}{-6} − 10 2 = 15 − 3 = − 6 4 , confirmând că dreptele sunt strict paralele și nu coincid).
6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic A B C ABC A B C în care sin 60 ∘ ⋅ sin A = cos 30 ∘ ⋅ cos A \sin 60^\circ \cdot \sin A = \cos 30^\circ \cdot \cos A sin 6 0 ∘ ⋅ sin A = cos 3 0 ∘ ⋅ cos A . Calculați tg A \operatorname{tg} A tg A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim valorile trigonometrice de bază ale unghiurilor remarcabile:
sin 60 ∘ = 3 2 și cos 30 ∘ = 3 2 \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \quad \text{și} \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} sin 6 0 ∘ = 2 3 ș i cos 3 0 ∘ = 2 3
(2p)
Relația din ipoteză devine:
3 2 ⋅ sin A = 3 2 ⋅ cos A \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \sin A = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \cos A 2 3 ⋅ sin A = 2 3 ⋅ cos A
(1p)
Împărțim ambii membri prin 3 2 ≠ 0 \dfrac{\sqrt{3}}{2} \neq 0 2 3 = 0 :
sin A = cos A \sin A = \cos A sin A = cos A
(1p)
Deoarece triunghiul A B C ABC A B C este ascuțitunghic, unghiul A ∈ ( 0 , π 2 ) A \in \left(0, \dfrac{\pi}{2}\right) A ∈ ( 0 , 2 π ) , deci cos A > 0 \cos A > 0 cos A > 0 . Împărțind relația prin cos A \cos A cos A , obținem:
sin A cos A = 1 ⟺ tg A = 1 \frac{\sin A}{\cos A} = 1 \iff \operatorname{tg} A = 1 cos A sin A = 1 ⟺ tg A = 1
(1p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricea A ( x ) ∈ M 2 ( R ) A(x) \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) A ( x ) ∈ M 2 ( R ) , A ( x ) = ( 1 x + 1 x − 1 ) A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x + 1 \\ x & -1 \end{pmatrix} A ( x ) = ( 1 x x + 1 − 1 ) .
a) Arătați că 1 + det A ( 0 ) = 0 1 + \det A(0) = 0 1 + det A ( 0 ) = 0 . (5p)
b) Calculați A 2 ( 1 ) − A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) A^2(1) - A(2) \cdot A(3) A 2 ( 1 ) − A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) . (5p)
c) Arătați că matricea B = 1 3 ( 1 2 1 − 1 ) B = \dfrac{1}{3} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} B = 3 1 ( 1 1 2 − 1 ) este inversa matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A ( 0 ) A(0) A ( 0 )
Înlocuim x = 0 x = 0 x = 0 în expresia matricei A ( x ) A(x) A ( x ) :
A ( 0 ) = ( 1 0 + 1 0 − 1 ) = ( 1 1 0 − 1 ) A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 + 1 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} A ( 0 ) = ( 1 0 0 + 1 − 1 ) = ( 1 0 1 − 1 )
(2p)
Calculăm determinantul matricei A ( 0 ) A(0) A ( 0 ) prin produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul celor de pe diagonala secundară:
det A ( 0 ) = 1 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 0 = − 1 − 0 = − 1 \det A(0) = 1 \cdot (-1) - 1 \cdot 0 = -1 - 0 = -1 det A ( 0 ) = 1 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 0 = − 1 − 0 = − 1
(2p)
Verificăm egalitatea cerută:
1 + det A ( 0 ) = 1 + ( − 1 ) = 0 1 + \det A(0) = 1 + (-1) = 0 1 + det A ( 0 ) = 1 + ( − 1 ) = 0
(1p)
b) Calculul expresiei matriciale A 2 ( 1 ) − A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) A^2(1) - A(2) \cdot A(3) A 2 ( 1 ) − A ( 2 ) ⋅ A ( 3 )
Pentru x = 1 x = 1 x = 1 , avem:
A ( 1 ) = ( 1 2 1 − 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 1 1 2 − 1 )
Calculăm pătratul matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) :
A 2 ( 1 ) = A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = ( 1 2 1 − 1 ) ( 1 2 1 − 1 ) A^2(1) = A(1) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} A 2 ( 1 ) = A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = ( 1 1 2 − 1 ) ( 1 1 2 − 1 )
= ( 1 ⋅ 1 + 2 ⋅ 1 1 ⋅ 2 + 2 ⋅ ( − 1 ) 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 1 1 ⋅ 2 + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) ) = ( 3 0 0 3 ) = 3 I 2 = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 2 + 2 \cdot (-1) \\ 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 1 & 1 \cdot 2 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = 3I_2 = ( 1 ⋅ 1 + 2 ⋅ 1 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 1 1 ⋅ 2 + 2 ⋅ ( − 1 ) 1 ⋅ 2 + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) ) = ( 3 0 0 3 ) = 3 I 2
(2p)
Determinăm matricele A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) și A ( 3 ) A(3) A ( 3 ) :
A ( 2 ) = ( 1 3 2 − 1 ) , A ( 3 ) = ( 1 4 3 − 1 ) A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix}, \quad A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 4 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 1 2 3 − 1 ) , A ( 3 ) = ( 1 3 4 − 1 )
Calculăm produsul A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) A(2) \cdot A(3) A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) :
A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = ( 1 3 2 − 1 ) ( 1 4 3 − 1 ) A(2) \cdot A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 4 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = ( 1 2 3 − 1 ) ( 1 3 4 − 1 )
= ( 1 ⋅ 1 + 3 ⋅ 3 1 ⋅ 4 + 3 ⋅ ( − 1 ) 2 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 3 2 ⋅ 4 + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) ) = ( 1 + 9 4 − 3 2 − 3 8 + 1 ) = ( 10 1 − 1 9 ) = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 3 \cdot 3 & 1 \cdot 4 + 3 \cdot (-1) \\ 2 \cdot 1 + (-1) \cdot 3 & 2 \cdot 4 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 9 & 4 - 3 \\ 2 - 3 & 8 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 1 \\ -1 & 9 \end{pmatrix} = ( 1 ⋅ 1 + 3 ⋅ 3 2 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 3 1 ⋅ 4 + 3 ⋅ ( − 1 ) 2 ⋅ 4 + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) ) = ( 1 + 9 2 − 3 4 − 3 8 + 1 ) = ( 10 − 1 1 9 )
(2p)
Efectuăm scăderea celor două matrice:
A 2 ( 1 ) − A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = ( 3 0 0 3 ) − ( 10 1 − 1 9 ) = ( 3 − 10 0 − 1 0 − ( − 1 ) 3 − 9 ) = ( − 7 − 1 1 − 6 ) A^2(1) - A(2) \cdot A(3) = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 10 & 1 \\ -1 & 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 10 & 0 - 1 \\ 0 - (-1) & 3 - 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -7 & -1 \\ 1 & -6 \end{pmatrix} A 2 ( 1 ) − A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = ( 3 0 0 3 ) − ( 10 − 1 1 9 ) = ( 3 − 10 0 − ( − 1 ) 0 − 1 3 − 9 ) = ( − 7 1 − 1 − 6 )
(1p)
c) Demonstrarea faptului că B B B este inversa matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 )
Notăm că matricea A ( 1 ) = ( 1 2 1 − 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 1 1 2 − 1 ) , iar B = 1 3 ( 1 2 1 − 1 ) = 1 3 A ( 1 ) B = \dfrac{1}{3} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \dfrac{1}{3} A(1) B = 3 1 ( 1 1 2 − 1 ) = 3 1 A ( 1 ) .
Conform definiției, B B B este inversa matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) dacă și numai dacă:
A ( 1 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 1 ) = I 2 A(1) \cdot B = B \cdot A(1) = I_2 A ( 1 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 1 ) = I 2
(1p)
Calculăm produsul A ( 1 ) ⋅ B A(1) \cdot B A ( 1 ) ⋅ B , folosind proprietățile scalarilor și rezultatul de la punctul b) (A 2 ( 1 ) = 3 I 2 A^2(1) = 3I_2 A 2 ( 1 ) = 3 I 2 ):
A ( 1 ) ⋅ B = A ( 1 ) ⋅ ( 1 3 A ( 1 ) ) = 1 3 A 2 ( 1 ) A(1) \cdot B = A(1) \cdot \left(\frac{1}{3} A(1)\right) = \frac{1}{3} A^2(1) A ( 1 ) ⋅ B = A ( 1 ) ⋅ ( 3 1 A ( 1 ) ) = 3 1 A 2 ( 1 )
(1p)
= 1 3 ( 3 0 0 3 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 = \frac{1}{3} \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2 = 3 1 ( 3 0 0 3 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2
(1p)
Calculăm produsul B ⋅ A ( 1 ) B \cdot A(1) B ⋅ A ( 1 ) :
B ⋅ A ( 1 ) = ( 1 3 A ( 1 ) ) ⋅ A ( 1 ) = 1 3 A 2 ( 1 ) = 1 3 ⋅ ( 3 I 2 ) = I 2 B \cdot A(1) = \left(\frac{1}{3} A(1)\right) \cdot A(1) = \frac{1}{3} A^2(1) = \frac{1}{3} \cdot (3I_2) = I_2 B ⋅ A ( 1 ) = ( 3 1 A ( 1 ) ) ⋅ A ( 1 ) = 3 1 A 2 ( 1 ) = 3 1 ⋅ ( 3 I 2 ) = I 2
(1p)
Cum A ( 1 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 1 ) = I 2 A(1) \cdot B = B \cdot A(1) = I_2 A ( 1 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 1 ) = I 2 , rezultă că matricea B B B este inversa matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) , adică:
A − 1 ( 1 ) = B A^{-1}(1) = B A − 1 ( 1 ) = B
(1p)
Problema 2
Pe mulțimea R \mathbb{R} R se definește legea de compoziție asociativă și comutativă x ∗ y = x y − x − y + 2 x * y = xy - x - y + 2 x ∗ y = x y − x − y + 2 .
a) Arătați că x ∗ y = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 x * y = (x - 1)(y - 1) + 1 x ∗ y = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
b) Determinați elementele simetrizabile egale cu simetricele lor în raport cu legea „∗ * ∗ ”. (5p)
c) Determinați numerele reale a a a , știind că a ∗ a ∗ a = 2023 3 + 1 a * a * a = 2023^3 + 1 a ∗ a ∗ a = 202 3 3 + 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm membrul drept al egalității:
( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 = x ⋅ y − x ⋅ 1 − 1 ⋅ y + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + 1 (x - 1)(y - 1) + 1 = x \cdot y - x \cdot 1 - 1 \cdot y + (-1) \cdot (-1) + 1 ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 = x ⋅ y − x ⋅ 1 − 1 ⋅ y + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + 1
(2p)
Reducem termenii asemenea:
= x y − x − y + 1 + 1 = x y − x − y + 2 = xy - x - y + 1 + 1 = xy - x - y + 2 = x y − x − y + 1 + 1 = x y − x − y + 2
(2p)
Cum această expresie coincide cu definiția legii, egalitatea este demonstrată:
x ∗ y = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 , ∀ x , y ∈ R x * y = (x - 1)(y - 1) + 1, \quad \forall x, y \in \mathbb{R} x ∗ y = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 , ∀ x , y ∈ R
(1p)
b) Determinarea elementelor simetrizabile egale cu simetricele lor
Aflăm mai întâi elementul neutru e ∈ R e \in \mathbb{R} e ∈ R . Legea fiind comutativă, punem condiția x ∗ e = x x * e = x x ∗ e = x , ∀ x ∈ R \forall x \in \mathbb{R} ∀ x ∈ R :
( x − 1 ) ( e − 1 ) + 1 = x ⟺ ( x − 1 ) ( e − 1 ) = x − 1 ⟺ ( x − 1 ) ( e − 2 ) = 0 (x - 1)(e - 1) + 1 = x \iff (x - 1)(e - 1) = x - 1 \iff (x - 1)(e - 2) = 0 ( x − 1 ) ( e − 1 ) + 1 = x ⟺ ( x − 1 ) ( e − 1 ) = x − 1 ⟺ ( x − 1 ) ( e − 2 ) = 0
Egalitatea are loc pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R dacă și numai dacă e − 2 = 0 ⟺ e = 2 ∈ R e - 2 = 0 \iff e = 2 \in \mathbb{R} e − 2 = 0 ⟺ e = 2 ∈ R . (1p)
Fie x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R un element simetrizabil și x ′ x' x ′ simetricul său. Relația x ∗ x ′ = e x * x' = e x ∗ x ′ = e devine:
( x − 1 ) ( x ′ − 1 ) + 1 = 2 ⟺ ( x − 1 ) ( x ′ − 1 ) = 1 (x - 1)(x' - 1) + 1 = 2 \iff (x - 1)(x' - 1) = 1 ( x − 1 ) ( x ′ − 1 ) + 1 = 2 ⟺ ( x − 1 ) ( x ′ − 1 ) = 1
(1p)
Pentru x = 1 x = 1 x = 1 , ecuația devine 0 ⋅ ( x ′ − 1 ) = 1 0 \cdot (x' - 1) = 1 0 ⋅ ( x ′ − 1 ) = 1 , imposibil (deci x = 1 x = 1 x = 1 nu este simetrizabil).
Pentru x ≠ 1 x \neq 1 x = 1 , exprimăm simetricul x ′ x' x ′ :
x ′ − 1 = 1 x − 1 ⟺ x ′ = 1 + 1 x − 1 x' - 1 = \frac{1}{x - 1} \iff x' = 1 + \frac{1}{x - 1} x ′ − 1 = x − 1 1 ⟺ x ′ = 1 + x − 1 1
(1p)
Punem condiția ca elementul simetrizabil să fie egal cu simetricul său (x = x ′ x = x' x = x ′ ):
x = 1 + 1 x − 1 ⟺ x − 1 = 1 x − 1 ⟺ ( x − 1 ) 2 = 1 x = 1 + \frac{1}{x - 1} \iff x - 1 = \frac{1}{x - 1} \iff (x - 1)^2 = 1 x = 1 + x − 1 1 ⟺ x − 1 = x − 1 1 ⟺ ( x − 1 ) 2 = 1
(1p)
x − 1 = 1 ⟹ x = 2 x - 1 = 1 \implies x = 2 x − 1 = 1 ⟹ x = 2
x − 1 = − 1 ⟹ x = 0 x - 1 = -1 \implies x = 0 x − 1 = − 1 ⟹ x = 0
Ambele valori sunt diferite de 1 1 1 , deci sunt elemente simetrizabile. Elementele cerute sunt:
x = 0 și x = 2 x = 0 \quad \text{și} \quad x = 2 x = 0 ș i x = 2
(1p)
c) Determinarea numărului real a a a
Folosim forma restrânsă a legii: x ∗ y = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 x * y = (x - 1)(y - 1) + 1 x ∗ y = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 . Calculăm a ∗ a a * a a ∗ a :
a ∗ a = ( a − 1 ) ( a − 1 ) + 1 = ( a − 1 ) 2 + 1 a * a = (a - 1)(a - 1) + 1 = (a - 1)^2 + 1 a ∗ a = ( a − 1 ) ( a − 1 ) + 1 = ( a − 1 ) 2 + 1
(2p)
Calculăm a ∗ a ∗ a = ( a ∗ a ) ∗ a a * a * a = (a * a) * a a ∗ a ∗ a = ( a ∗ a ) ∗ a :
a ∗ a ∗ a = [ ( a − 1 ) 2 + 1 ] ∗ a = ( [ ( a − 1 ) 2 + 1 ] − 1 ) ( a − 1 ) + 1 a * a * a = \big[(a - 1)^2 + 1\big] * a = \Big(\big[(a - 1)^2 + 1\big] - 1\Big)(a - 1) + 1 a ∗ a ∗ a = [ ( a − 1 ) 2 + 1 ] ∗ a = ( [ ( a − 1 ) 2 + 1 ] − 1 ) ( a − 1 ) + 1
= ( a − 1 ) 2 ( a − 1 ) + 1 = ( a − 1 ) 3 + 1 = (a - 1)^2 (a - 1) + 1 = (a - 1)^3 + 1 = ( a − 1 ) 2 ( a − 1 ) + 1 = ( a − 1 ) 3 + 1
(1p)
Egalăm expresia obținută cu valoarea dată în enunț:
( a − 1 ) 3 + 1 = 2023 3 + 1 ⟺ ( a − 1 ) 3 = 2023 3 (a - 1)^3 + 1 = 2023^3 + 1 \iff (a - 1)^3 = 2023^3 ( a − 1 ) 3 + 1 = 202 3 3 + 1 ⟺ ( a − 1 ) 3 = 202 3 3
(1p)
Deoarece funcția putere de grad impar f ( t ) = t 3 f(t) = t^3 f ( t ) = t 3 este strict crescătoare pe R \mathbb{R} R , deci bijectivă, extragem rădăcina cubică:
a − 1 = 2023 ⟺ a = 2024 a - 1 = 2023 \iff a = 2024 a − 1 = 2023 ⟺ a = 2024
(1p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcţia f : R ∖ { 1 } → R f: \mathbb{R} \setminus \{1\} \to \mathbb{R} f : R ∖ { 1 } → R , f ( x ) = 2 x − 1 x − 1 f(x) = \dfrac{2x - 1}{x - 1} f ( x ) = x − 1 2 x − 1 .
a) Arătaţi că f ′ ( x ) = − 1 ( x − 1 ) 2 f'(x) = \dfrac{-1}{(x - 1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 − 1 , pentru orice x ∈ R ∖ { 1 } x \in \mathbb{R} \setminus \{1\} x ∈ R ∖ { 1 } . (5p)
b) Să se determine asimptotele la graficul funcţiei. (5p)
c) Folosind tabelul de variaţie al funcţiei să se determine imaginea lui f ( x ) f(x) f ( x ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul primei derivate
Funcția f f f este derivabilă pe R ∖ { 1 } \mathbb{R} \setminus \{1\} R ∖ { 1 } ca raport de funcții elementare derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( 2 x − 1 ) ′ ⋅ ( x − 1 ) − ( 2 x − 1 ) ⋅ ( x − 1 ) ′ ( x − 1 ) 2 f'(x) = \frac{(2x - 1)' \cdot (x - 1) - (2x - 1) \cdot (x - 1)'}{(x - 1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 ( 2 x − 1 ) ′ ⋅ ( x − 1 ) − ( 2 x − 1 ) ⋅ ( x − 1 ) ′
(2p)
Calculăm derivatele: ( 2 x − 1 ) ′ = 2 (2x - 1)' = 2 ( 2 x − 1 ) ′ = 2 și ( x − 1 ) ′ = 1 (x - 1)' = 1 ( x − 1 ) ′ = 1 :
f ′ ( x ) = 2 ( x − 1 ) − ( 2 x − 1 ) ⋅ 1 ( x − 1 ) 2 f'(x) = \frac{2(x - 1) - (2x - 1) \cdot 1}{(x - 1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 2 ( x − 1 ) − ( 2 x − 1 ) ⋅ 1
(2p)
Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea:
f ′ ( x ) = 2 x − 2 − 2 x + 1 ( x − 1 ) 2 = − 1 ( x − 1 ) 2 , ∀ x ∈ R ∖ { 1 } f'(x) = \frac{2x - 2 - 2x + 1}{(x - 1)^2} = \frac{-1}{(x - 1)^2}, \quad \forall x \in \mathbb{R} \setminus \{1\} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 2 x − 2 − 2 x + 1 = ( x − 1 ) 2 − 1 , ∀ x ∈ R ∖ { 1 }
(1p)
b) Determinarea asimptotelor la graficul funcției
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ 2 x − 1 x − 1 = lim x → + ∞ x ( 2 − 1 x ) x ( 1 − 1 x ) = 2 \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 1}{x - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(2 - \frac{1}{x}\right)}{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)} = 2 x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim x − 1 2 x − 1 = x → + ∞ lim x ( 1 − x 1 ) x ( 2 − x 1 ) = 2
(1p)
lim x → − ∞ f ( x ) = lim x → − ∞ 2 x − 1 x − 1 = 2 \lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{2x - 1}{x - 1} = 2 x → − ∞ lim f ( x ) = x → − ∞ lim x − 1 2 x − 1 = 2
(1p)
Dreapta de ecuație y = 2 y = 2 y = 2 este asimptotă orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ și spre − ∞ -\infty − ∞ la graficul funcției f f f . (1p)
Asimptote verticale:
Punctul x = 1 x = 1 x = 1 este punct de acumulare al domeniului în care funcția nu este definită. Calculăm limitele laterale în x = 1 x = 1 x = 1 :
lim x ↗ 1 f ( x ) = lim x → 1 , x < 1 2 x − 1 x − 1 = 2 ⋅ 1 − 1 0 − = 1 0 − = − ∞ \lim_{x \nearrow 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x < 1} \frac{2x - 1}{x - 1} = \frac{2 \cdot 1 - 1}{0^-} = \frac{1}{0^-} = -\infty x ↗ 1 lim f ( x ) = x → 1 , x < 1 lim x − 1 2 x − 1 = 0 − 2 ⋅ 1 − 1 = 0 − 1 = − ∞
lim x ↘ 1 f ( x ) = lim x → 1 , x > 1 2 x − 1 x − 1 = 2 ⋅ 1 − 1 0 + = 1 0 + = + ∞ \lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x > 1} \frac{2x - 1}{x - 1} = \frac{2 \cdot 1 - 1}{0^+} = \frac{1}{0^+} = +\infty x ↘ 1 lim f ( x ) = x → 1 , x > 1 lim x − 1 2 x − 1 = 0 + 2 ⋅ 1 − 1 = 0 + 1 = + ∞
(1p)
Deoarece ambele limite laterale sunt infinite, dreapta de ecuație x = 1 x = 1 x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcției (la stânga și la dreapta). (1p)
(Graficul nu admite asimptote oblice, deoarece admite asimptote orizontale la ± ∞ \pm\infty ± ∞ ).
c) Determinarea imaginii funcției folosind tabelul de variație
Semnul derivatei f ′ ( x ) = − 1 ( x − 1 ) 2 f'(x) = \dfrac{-1}{(x - 1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 − 1 :
Numărătorul este − 1 < 0 -1 < 0 − 1 < 0 , iar numitorul ( x − 1 ) 2 > 0 (x - 1)^2 > 0 ( x − 1 ) 2 > 0 pentru orice x ≠ 1 x \neq 1 x = 1 .
Prin urmare, f ′ ( x ) < 0 f'(x) < 0 f ′ ( x ) < 0 pe ( − ∞ , 1 ) (-\infty, 1) ( − ∞ , 1 ) și f ′ ( x ) < 0 f'(x) < 0 f ′ ( x ) < 0 pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) .
Funcția f f f este strict descrescătoare pe ( − ∞ , 1 ) (-\infty, 1) ( − ∞ , 1 ) și strict descrescătoare pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) . (2p)
Tabelul de variație al funcției f f f :
x x x − ∞ -\infty − ∞ 1 1 1 + ∞ +\infty + ∞ f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) − - − − - − ∣ \big\vert − - − − - − f ( x ) f(x) f ( x ) 2 2 2 ↘ − ∞ \searrow \quad -\infty ↘ − ∞ ∣ \big\vert + ∞ ↘ +\infty \quad \searrow + ∞ ↘ 2 2 2
(1p)
Determinarea mulțimii de valori (imaginea funcției):
Funcția f f f este continuă pe fiecare interval din domeniul de definiție:
Pe intervalul ( − ∞ , 1 ) (-\infty, 1) ( − ∞ , 1 ) , fiind strict descrescătoare și continuă:
f ( ( − ∞ , 1 ) ) = ( lim x ↗ 1 f ( x ) , lim x → − ∞ f ( x ) ) = ( − ∞ , 2 ) f\big((-\infty, 1)\big) = \left(\lim_{x \nearrow 1} f(x), \lim_{x \to -\infty} f(x)\right) = (-\infty, 2) f ( ( − ∞ , 1 ) ) = ( x ↗ 1 lim f ( x ) , x → − ∞ lim f ( x ) ) = ( − ∞ , 2 )
Pe intervalul ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) , fiind strict descrescătoare și continuă:
f ( ( 1 , + ∞ ) ) = ( lim x → + ∞ f ( x ) , lim x ↘ 1 f ( x ) ) = ( 2 , + ∞ ) f\big((1, +\infty)\big) = \left(\lim_{x \to +\infty} f(x), \lim_{x \searrow 1} f(x)\right) = (2, +\infty) f ( ( 1 , + ∞ ) ) = ( x → + ∞ lim f ( x ) , x ↘ 1 lim f ( x ) ) = ( 2 , + ∞ )
(1p)
Imaginea funcției f f f este reuniunea acestor intervale:
Im f = f ( R ∖ { 1 } ) = ( − ∞ , 2 ) ∪ ( 2 , + ∞ ) = R ∖ { 2 } \operatorname{Im} f = f\big(\mathbb{R} \setminus \{1\}\big) = (-\infty, 2) \cup (2, +\infty) = \mathbb{R} \setminus \{2\} Im f = f ( R ∖ { 1 } ) = ( − ∞ , 2 ) ∪ ( 2 , + ∞ ) = R ∖ { 2 }
(1p)
Problema 2
Se consideră funcţia f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = e x ( x 2 + x + 1 ) f(x) = e^x(x^2 + x + 1) f ( x ) = e x ( x 2 + x + 1 ) .
a) Să se calculeze ∫ [ f ( x ) − ( x 2 + 1 ) e x ] d x \int [f(x) - (x^2 + 1) e^x] \, dx ∫ [ f ( x ) − ( x 2 + 1 ) e x ] d x . (5p)
b) Să se calculeze ∫ f ( x ) ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) d x \int \dfrac{f(x)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} \, dx ∫ ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) f ( x ) d x . (5p)
c) Să se determine punctele de inflexiune ale primitivei F ( x ) F(x) F ( x ) a funcţiei f ( x ) f(x) f ( x ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫ [ f ( x ) − ( x 2 + 1 ) e x ] d x \int [f(x) - (x^2 + 1) e^x] \, dx ∫ [ f ( x ) − ( x 2 + 1 ) e x ] d x
Înlocuim expresia funcției f ( x ) f(x) f ( x ) și restrângem termenii din paranteză:
f ( x ) − ( x 2 + 1 ) e x = e x ( x 2 + x + 1 ) − ( x 2 + 1 ) e x = e x ( x 2 + x + 1 − x 2 − 1 ) = x e x f(x) - (x^2 + 1) e^x = e^x(x^2 + x + 1) - (x^2 + 1)e^x = e^x(x^2 + x + 1 - x^2 - 1) = x e^x f ( x ) − ( x 2 + 1 ) e x = e x ( x 2 + x + 1 ) − ( x 2 + 1 ) e x = e x ( x 2 + x + 1 − x 2 − 1 ) = x e x
(2p)
Integrala de calculat este ∫ x e x d x \int x e^x \, dx ∫ x e x d x . Aplicăm formula integrării prin părți ∫ u v ′ d x = u v − ∫ u ′ v d x \int u v' \, dx = u v - \int u' v \, dx ∫ u v ′ d x = uv − ∫ u ′ v d x , alegând:
{ u ( x ) = x ⟹ u ′ ( x ) = 1 v ′ ( x ) = e x ⟹ v ( x ) = e x \begin{cases}
u(x) = x \implies u'(x) = 1 \\
v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x
\end{cases} { u ( x ) = x ⟹ u ′ ( x ) = 1 v ′ ( x ) = e x ⟹ v ( x ) = e x
(1p)
∫ x e x d x = x e x − ∫ 1 ⋅ e x d x = x e x − e x + C = ( x − 1 ) e x + C \int x e^x \, dx = x e^x - \int 1 \cdot e^x \, dx = x e^x - e^x + \mathcal{C} = (x - 1)e^x + \mathcal{C} ∫ x e x d x = x e x − ∫ 1 ⋅ e x d x = x e x − e x + C = ( x − 1 ) e x + C
unde C ∈ R \mathcal{C} \in \mathbb{R} C ∈ R reprezintă constanta de integrare. (2p)
b) Calculul integralei ∫ f ( x ) ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) d x \int \dfrac{f(x)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} \, dx ∫ ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) f ( x ) d x
Înlocuim f ( x ) = e x ( x 2 + x + 1 ) f(x) = e^x(x^2 + x + 1) f ( x ) = e x ( x 2 + x + 1 ) în raportul de integrat:
f ( x ) ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) = e x ( x 2 + x + 1 ) ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) = e x e x + 2 \frac{f(x)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} = \frac{e^x(x^2 + x + 1)}{(x^2 + x + 1)(e^x + 2)} = \frac{e^x}{e^x + 2} ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) f ( x ) = ( x 2 + x + 1 ) ( e x + 2 ) e x ( x 2 + x + 1 ) = e x + 2 e x
(2p)
Remarcăm faptul că numărătorul este chiar derivata numitorului, adică ( e x + 2 ) ′ = e x (e^x + 2)' = e^x ( e x + 2 ) ′ = e x :
∫ e x e x + 2 d x = ∫ ( e x + 2 ) ′ e x + 2 d x \int \frac{e^x}{e^x + 2} \, dx = \int \frac{(e^x + 2)'}{e^x + 2} \, dx ∫ e x + 2 e x d x = ∫ e x + 2 ( e x + 2 ) ′ d x
(2p)
Aplicând formula ∫ u ′ ( x ) u ( x ) d x = ln ∣ u ( x ) ∣ + C \int \dfrac{u'(x)}{u(x)} \, dx = \ln|u(x)| + \mathcal{C} ∫ u ( x ) u ′ ( x ) d x = ln ∣ u ( x ) ∣ + C și ținând cont că e x + 2 > 0 e^x + 2 > 0 e x + 2 > 0 , ∀ x ∈ R \forall x \in \mathbb{R} ∀ x ∈ R :
∫ e x e x + 2 d x = ln ( e x + 2 ) + C \int \frac{e^x}{e^x + 2} \, dx = \ln(e^x + 2) + \mathcal{C} ∫ e x + 2 e x d x = ln ( e x + 2 ) + C
unde C ∈ R \mathcal{C} \in \mathbb{R} C ∈ R . (1p)
c) Determinarea punctelor de inflexiune ale primitivei F ( x ) F(x) F ( x )
Fie F : R → R F: \mathbb{R} \to \mathbb{R} F : R → R o primitivă oarecare a funcției f f f . Prin definiția noțiunii de primitivă, F F F este derivabilă de două ori și avem:
F ′ ( x ) = f ( x ) = e x ( x 2 + x + 1 ) , ∀ x ∈ R F'(x) = f(x) = e^x(x^2 + x + 1), \quad \forall x \in \mathbb{R} F ′ ( x ) = f ( x ) = e x ( x 2 + x + 1 ) , ∀ x ∈ R
(1p)
A doua derivată a primitivei F F F este egală cu prima derivată a funcției f f f :
F ′ ′ ( x ) = f ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( x 2 + x + 1 ) + e x ( x 2 + x + 1 ) ′ F''(x) = f'(x) = (e^x)'(x^2 + x + 1) + e^x(x^2 + x + 1)' F ′′ ( x ) = f ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( x 2 + x + 1 ) + e x ( x 2 + x + 1 ) ′
= e x ( x 2 + x + 1 ) + e x ( 2 x + 1 ) = e x ( x 2 + x + 1 + 2 x + 1 ) = e x ( x 2 + 3 x + 2 ) = e^x(x^2 + x + 1) + e^x(2x + 1) = e^x(x^2 + x + 1 + 2x + 1) = e^x(x^2 + 3x + 2) = e x ( x 2 + x + 1 ) + e x ( 2 x + 1 ) = e x ( x 2 + x + 1 + 2 x + 1 ) = e x ( x 2 + 3 x + 2 )
(1p)
Punctele de inflexiune ale unei funcții derivabile de două ori sunt punctele în care a doua derivată se anulează și își schimbă semnul.
Egalăm F ′ ′ ( x ) F''(x) F ′′ ( x ) cu 0 0 0 :
e x ( x 2 + 3 x + 2 ) = 0 e^x(x^2 + 3x + 2) = 0 e x ( x 2 + 3 x + 2 ) = 0
Deoarece exponențiala este strict pozitivă (e x > 0 e^x > 0 e x > 0 , ∀ x ∈ R \forall x \in \mathbb{R} ∀ x ∈ R ), ecuația devine:
x 2 + 3 x + 2 = 0 ⟺ ( x + 1 ) ( x + 2 ) = 0 ⟹ x 1 = − 2 , x 2 = − 1 x^2 + 3x + 2 = 0 \iff (x + 1)(x + 2) = 0 \implies x_1 = -2, \quad x_2 = -1 x 2 + 3 x + 2 = 0 ⟺ ( x + 1 ) ( x + 2 ) = 0 ⟹ x 1 = − 2 , x 2 = − 1
(1p)
Studiul semnului lui F ′ ′ ( x ) F''(x) F ′′ ( x ) :
Semnul derivatei a doua coincide cu semnul funcției de gradul al doilea x 2 + 3 x + 2 x^2 + 3x + 2 x 2 + 3 x + 2 :
Pe intervalul ( − ∞ , − 2 ) (-\infty, -2) ( − ∞ , − 2 ) , x 2 + 3 x + 2 > 0 ⟹ F ′ ′ ( x ) > 0 x^2 + 3x + 2 > 0 \implies F''(x) > 0 x 2 + 3 x + 2 > 0 ⟹ F ′′ ( x ) > 0 (funcția F F F este convexă);
Pe intervalul ( − 2 , − 1 ) (-2, -1) ( − 2 , − 1 ) , x 2 + 3 x + 2 < 0 ⟹ F ′ ′ ( x ) < 0 x^2 + 3x + 2 < 0 \implies F''(x) < 0 x 2 + 3 x + 2 < 0 ⟹ F ′′ ( x ) < 0 (funcția F F F este concavă);
Pe intervalul ( − 1 , + ∞ ) (-1, +\infty) ( − 1 , + ∞ ) , x 2 + 3 x + 2 > 0 ⟹ F ′ ′ ( x ) > 0 x^2 + 3x + 2 > 0 \implies F''(x) > 0 x 2 + 3 x + 2 > 0 ⟹ F ′′ ( x ) > 0 (funcția F F F este convexă). (1p)
Deoarece a doua derivată F ′ ′ ( x ) F''(x) F ′′ ( x ) se anulează și își schimbă efectiv semnul atât în x = − 2 x = -2 x = − 2 (din + + + în − - − ), cât și în x = − 1 x = -1 x = − 1 (din − - − în + + + ), punctele de inflexiune ale primitivei F F F au abscisele:
x = − 2 și x = − 1 x = -2 \quad \text{și} \quad x = -1 x = − 2 ș i x = − 1
respectiv punctele de pe grafic I 1 ( − 2 , F ( − 2 ) ) I_1(-2, F(-2)) I 1 ( − 2 , F ( − 2 )) și I 2 ( − 1 , F ( − 1 ) ) I_2(-1, F(-1)) I 2 ( − 1 , F ( − 1 )) . (1p)