BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Simulare Națională

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(1+i)−i(2−i)=12(1 + i) - i(2 - i) = 1, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele prin înmulțirea termenilor:
2(1+i)−i(2−i)=2⋅1+2⋅i−2i+i2=2+2i−2i+i22(1 + i) - i(2 - i) = 2 \cdot 1 + 2 \cdot i - 2i + i^2 = 2 + 2i - 2i + i^2
  • Reducem termenii asemenea:
2+i22 + i^2

(3p)

  • Înlocuim i2=−1i^2 = -1:
2+(−1)=2−1=12 + (-1) = 2 - 1 = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+10f(x) = 3x + 10. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(2a,a)A(2a, a) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(2a,a)A(2a, a) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(2a)=af(2a) = a:
f(2a)=3(2a)+10=6a+10f(2a) = 3(2a) + 10 = 6a + 10

(3p)

  • Egalăm cu ordonata punctului:
6a+10=a  ⟺  6a−a=−10  ⟺  5a=−10  ⟺  a=−26a + 10 = a \iff 6a - a = -10 \iff 5a = -10 \iff a = -2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2+2=2x\sqrt{2x^2 + 2} = 2x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condiția de existență și compatibilitate a ecuației:
    • Expresia de sub radical satisface 2x2+2≥2>02x^2 + 2 \ge 2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Deoarece membrul stâng este un radical de ordin par (2x2+2≥0\sqrt{2x^2 + 2} \ge 0), membrul drept trebuie să fie nenegativ:
2x≥0  ⟺  x≥02x \ge 0 \iff x \ge 0
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
2x2+2=(2x)2  ⟺  2x2+2=4x22x^2 + 2 = (2x)^2 \iff 2x^2 + 2 = 4x^2 4x2−2x2−2=0  ⟺  2x2−2=0  ⟺  x2−1=04x^2 - 2x^2 - 2 = 0 \iff 2x^2 - 2 = 0 \iff x^2 - 1 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația algebrică x2=1x^2 = 1:
x1=−1șix2=1x_1 = -1 \quad \text{și} \quad x_2 = 1
  • Verificăm compatibilitatea cu condiția x≥0x \ge 0:
    • x=−1<0x = -1 < 0, deci nu convine;
    • x=1≥0x = 1 \ge 0, deci convine.

Așadar, soluția ecuației este x=1x = 1.

(3p)


4. Determinați câte numere naturale impare, de trei cifre, se pot forma cu elementele mulțimii A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr de trei cifre este de forma abc‾\overline{abc}, unde cifrele aparțin mulțimii A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}.
  • Numărul este impar dacă și numai dacă cifra unităților cc este impară:
    • Elementele impare din AA sunt 11 și 33, deci cifra cc se poate alege în 22 moduri (c∈{1,3}c \in \{1, 3\}).

(2p)

  • Cifra sutelor aa nu poate fi 00 (a≠0a \neq 0), deci a∈{1,2,3,4}a \in \{1, 2, 3, 4\}, ceea ce oferă 44 moduri de alegere.
  • Cifra zecilor bb poate fi orice element din mulțimea AA, deci există 55 moduri de alegere (b∈{0,1,2,3,4}b \in \{0, 1, 2, 3, 4\}).
  • Conform regulii produsului, numărul total de numere formate este:
N=4⋅5⋅2=40N = 4 \cdot 5 \cdot 2 = 40

(3p)


5. Determinați numărul real aa pentru care vectorii u⃗=ai⃗+(a−1)j⃗\vec{u} = a\vec{i} + (a - 1)\vec{j} și v⃗=i⃗+2j⃗\vec{v} = \vec{i} + 2\vec{j} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Doi vectori exprimați în baza canonică (i⃗,j⃗)(\vec{i}, \vec{j}), u⃗=x1i⃗+y1j⃗\vec{u} = x_1\vec{i} + y_1\vec{j} și v⃗=x2i⃗+y2j⃗\vec{v} = x_2\vec{i} + y_2\vec{j}, sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
x1x2=y1y2\frac{x_1}{x_2} = \frac{y_1}{y_2}
  • Înlocuind coordonatele vectorilor dați:
a1=a−12\frac{a}{1} = \frac{a - 1}{2}

(3p)

  • Rezolvăm ecuația obținută prin produsul mezilor și extremilor:
2a=a−1  ⟺  2a−a=−1  ⟺  a=−12a = a - 1 \iff 2a - a = -1 \iff a = -1

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu măsura unghiului BB egală cu π6\dfrac{\pi}{6} și BC=24BC = 24. Bisectoarea unghiului CC al triunghiului ABCABC intersectează latura ABAB în punctul DD. Determinați lungimea segmentului CDCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, suma măsurilor unghiurilor ascuțite este π2\dfrac{\pi}{2}:
∢C=π2−∢B=π2−π6=π3\sphericalangle C = \frac{\pi}{2} - \sphericalangle B = \frac{\pi}{2} - \frac{\pi}{6} = \frac{\pi}{3}
  • Calculăm cateta ACAC folosind funcția sinus în triunghiul dreptunghic ABCABC (sau teorema unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ fiind jumătate din ipotenuză):
AC=BC⋅sin⁡B=24⋅sin⁡π6=24⋅12=12AC = BC \cdot \sin B = 24 \cdot \sin\frac{\pi}{6} = 24 \cdot \frac{1}{2} = 12
  • Deoarece segmentul CDCD este bisectoarea unghiului CC, unghiul ∢ACD\sphericalangle ACD are măsura:
∢ACD=∢C2=π32=π6\sphericalangle ACD = \frac{\sphericalangle C}{2} = \frac{\frac{\pi}{3}}{2} = \frac{\pi}{6}

(3p)

  • Triunghiul ACDACD este dreptunghic în AA cu unghiul ∢ACD=π6\sphericalangle ACD = \dfrac{\pi}{6}. Aplicăm funcția cosinus în acest triunghi:
cos⁡(∢ACD)=ACCD  ⟺  cos⁡π6=12CD\cos(\sphericalangle ACD) = \frac{AC}{CD} \iff \cos\frac{\pi}{6} = \frac{12}{CD}
  • Cum cos⁡π6=32\cos\dfrac{\pi}{6} = \dfrac{\sqrt{3}}{2}, obținem:
32=12CD  ⟺  CD=243=2433=83\frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{12}{CD} \iff CD = \frac{24}{\sqrt{3}} = \frac{24\sqrt{3}}{3} = 8\sqrt{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x+1−110x01−1x+1)A(x) = \begin{pmatrix} x+1 & -1 & 1 \\ 0 & x & 0 \\ 1 & -1 & x+1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=3\det(A(1)) = 3. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care A(0)⋅A(x)=A(0)A(0) \cdot A(x) = A(0). (5p)

c) Determinați numerele reale aa și bb pentru care (A(1))−1=aA(1)+bI3(A(1))^{-1} = aA(1) + bI_3, unde (A(1))−1(A(1))^{-1} este inversa matricei A(1)A(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei A(x)A(x):
A(1)=(1+1−110101−11+1)=(2−110101−12)A(1) = \begin{pmatrix} 1+1 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & -1 & 1+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & -1 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul prin dezvoltare după linia a doua (care conține două elemente nule) sau prin regula lui Sarrus:
det⁡(A(1))=∣2−110101−12∣=2⋅1⋅2+(−1)⋅0⋅1+1⋅0⋅(−1)−1⋅1⋅1−(−1)⋅0⋅2−2⋅0⋅(−1)\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & -1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 1 \cdot 2 + (-1) \cdot 0 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \cdot (-1) - 1 \cdot 1 \cdot 1 - (-1) \cdot 0 \cdot 2 - 2 \cdot 0 \cdot (-1)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
det⁡(A(1))=4+0+0−1−0−0=3\det(A(1)) = 4 + 0 + 0 - 1 - 0 - 0 = 3

(2p)

b) Determinarea numărului real xx pentru care A(0)⋅A(x)=A(0)A(0) \cdot A(x) = A(0)
  • Pentru x=0x = 0, matricea este:
A(0)=(1−110001−11)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul A(0)⋅A(x)A(0) \cdot A(x):
A(0)⋅A(x)=(1−110001−11)(x+1−110x01−1x+1)A(0) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x+1 & -1 & 1 \\ 0 & x & 0 \\ 1 & -1 & x+1 \end{pmatrix}
  • Înmulțim liniile cu coloanele:
    • Linia 1:
      • Elementul (1,1)(1,1): 1⋅(x+1)+(−1)⋅0+1⋅1=x+21 \cdot (x+1) + (-1) \cdot 0 + 1 \cdot 1 = x + 2
      • Elementul (1,2)(1,2): 1⋅(−1)+(−1)⋅x+1⋅(−1)=−x−21 \cdot (-1) + (-1) \cdot x + 1 \cdot (-1) = -x - 2
      • Elementul (1,3)(1,3): 1⋅1+(−1)⋅0+1⋅(x+1)=x+21 \cdot 1 + (-1) \cdot 0 + 1 \cdot (x+1) = x + 2
    • Linia 2 conține numai elemente egale cu 00.
    • Linia 3 este identică cu linia 1: elementele sunt x+2x + 2, −x−2-x - 2, x+2x + 2.

Obținem:

A(0)⋅A(x)=(x+2−(x+2)x+2000x+2−(x+2)x+2)A(0) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} x+2 & -(x+2) & x+2 \\ 0 & 0 & 0 \\ x+2 & -(x+2) & x+2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm produsul cu matricea A(0)A(0):
(x+2−(x+2)x+2000x+2−(x+2)x+2)=(1−110001−11)\begin{pmatrix} x+2 & -(x+2) & x+2 \\ 0 & 0 & 0 \\ x+2 & -(x+2) & x+2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Egalând elementele corespunzătoare, obținem:
x+2=1  ⟺  x=−1x + 2 = 1 \iff x = -1

(2p)

c) Determinarea coeficienților aa și bb
  • Deoarece det⁡(A(1))=3≠0\det(A(1)) = 3 \neq 0, matricea A(1)A(1) este inversabilă.
  • Înmulțim egalitatea (A(1))−1=aA(1)+bI3(A(1))^{-1} = aA(1) + bI_3 la dreapta cu A(1)A(1):
(A(1))−1⋅A(1)=(aA(1)+bI3)⋅A(1)  ⟺  I3=a(A(1))2+bA(1)(A(1))^{-1} \cdot A(1) = (aA(1) + bI_3) \cdot A(1) \iff I_3 = a(A(1))^2 + bA(1)
  • Calculăm pătratul matricei A(1)A(1):
(A(1))2=(2−110101−12)(2−110101−12)=(4+0+1−2−1−12+0+20102+0+2−1−1−21+0+4)=(5−440104−45)(A(1))^2 = \begin{pmatrix} 2 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & -1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4+0+1 & -2-1-1 & 2+0+2 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2+0+2 & -1-1-2 & 1+0+4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & -4 & 4 \\ 0 & 1 & 0 \\ 4 & -4 & 5 \end{pmatrix}
  • Exprimăm matricea a(A(1))2+bA(1)a(A(1))^2 + bA(1):
a(5−440104−45)+b(2−110101−12)=(5a+2b−4a−b4a+b0a+b04a+b−4a−b5a+2b)a \begin{pmatrix} 5 & -4 & 4 \\ 0 & 1 & 0 \\ 4 & -4 & 5 \end{pmatrix} + b \begin{pmatrix} 2 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5a+2b & -4a-b & 4a+b \\ 0 & a+b & 0 \\ 4a+b & -4a-b & 5a+2b \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cu matricea unitate I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}:
{5a+2b=14a+b=0a+b=1\begin{cases} 5a + 2b = 1 \\ 4a + b = 0 \\ a + b = 1 \end{cases}
  • Din 4a+b=04a + b = 0, avem b=−4ab = -4a.
  • Înlocuim în a+b=1a + b = 1:
a+(−4a)=1  ⟺  −3a=1  ⟺  a=−13a + (-4a) = 1 \iff -3a = 1 \iff a = -\frac{1}{3}
  • Atunci:
b=−4⋅(−13)=43b = -4 \cdot \left(-\frac{1}{3}\right) = \frac{4}{3}
  • Verificăm în prima ecuație:
5(−13)+2(43)=−53+83=33=15\left(-\frac{1}{3}\right) + 2\left(\frac{4}{3}\right) = -\frac{5}{3} + \frac{8}{3} = \frac{3}{3} = 1

Așadar, valorile căutate sunt a=−13a = -\dfrac{1}{3} și b=43b = \dfrac{4}{3}.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy+x+y−1+2xyx * y = xy + x + y - 1 + 2^{xy}

a) Arătați că 1∗2=81 * 2 = 8. (5p)

b) Arătați că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați numărul natural nenul nn pentru care n∗(−1n)=0n * \left(-\dfrac{1}{n}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 1∗21 * 2
  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în legea de compoziție:
1∗2=1⋅2+1+2−1+21⋅21 * 2 = 1 \cdot 2 + 1 + 2 - 1 + 2^{1 \cdot 2}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=2+1+2−1+22=4+4=81 * 2 = 2 + 1 + 2 - 1 + 2^2 = 4 + 4 = 8

(2p)

b) Arătarea elementului neutru e=0e = 0
  • Verificăm proprietatea x∗0=xx * 0 = x pentru orice număr real xx:
x∗0=x⋅0+x+0−1+2x⋅0=0+x−1+20=x−1+1=xx * 0 = x \cdot 0 + x + 0 - 1 + 2^{x \cdot 0} = 0 + x - 1 + 2^0 = x - 1 + 1 = x

(2p)

  • Verificăm proprietatea 0∗x=x0 * x = x pentru orice număr real xx:
0∗x=0⋅x+0+x−1+20⋅x=0+x−1+20=x−1+1=x0 * x = 0 \cdot x + 0 + x - 1 + 2^{0 \cdot x} = 0 + x - 1 + 2^0 = x - 1 + 1 = x
  • Deoarece x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)

c) Determinarea numărului natural nenul nn
  • Înlocuim x=nx = n și y=−1ny = -\dfrac{1}{n} în formula legii:
n∗(−1n)=n(−1n)+n+(−1n)−1+2n(−1n)n * \left(-\frac{1}{n}\right) = n \left(-\frac{1}{n}\right) + n + \left(-\frac{1}{n}\right) - 1 + 2^{n \left(-\frac{1}{n}\right)} =−1+n−1n−1+2−1=n−1n−2+12=n−1n−32= -1 + n - \frac{1}{n} - 1 + 2^{-1} = n - \frac{1}{n} - 2 + \frac{1}{2} = n - \frac{1}{n} - \frac{3}{2}

(2p)

  • Egalăm expresia cu 00:
n−1n−32=0n - \frac{1}{n} - \frac{3}{2} = 0
  • Înmulțim ecuația cu 2n2n (n≠0n \neq 0):
2n2−2−3n=0  ⟺  2n2−3n−2=02n^2 - 2 - 3n = 0 \iff 2n^2 - 3n - 2 = 0
  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=(−3)2−4⋅2⋅(−2)=9+16=25\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-2) = 9 + 16 = 25
  • Determinăm soluțiile:
n1=3+252⋅2=3+54=84=2n_1 = \frac{3 + \sqrt{25}}{2 \cdot 2} = \frac{3 + 5}{4} = \frac{8}{4} = 2 n2=3−252⋅2=3−54=−24=−12n_2 = \frac{3 - \sqrt{25}}{2 \cdot 2} = \frac{3 - 5}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}
  • Deoarece nn este număr natural nenul (n∈N∗n \in \mathbb{N}^*), soluția n2=−12∉N∗n_2 = -\dfrac{1}{2} \notin \mathbb{N}^* se exclude, rămânând:
n=2n = 2

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1+ln⁡xxf(x) = \dfrac{2x + 1 + \ln x}{x}.

a) Arătați că f′(x)=−ln⁡xx2f'(x) = -\dfrac{\ln x}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ln⁡yy−ln⁡xx<1x−1y\dfrac{\ln y}{y} - \dfrac{\ln x}{x} < \dfrac{1}{x} - \dfrac{1}{y}, pentru orice x,y∈(1,+∞)x, y \in (1, +\infty) cu x<yx < y. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul primei derivate
  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(2x+1+ln⁡x)′⋅x−(2x+1+ln⁡x)⋅(x)′x2f'(x) = \frac{(2x + 1 + \ln x)' \cdot x - (2x + 1 + \ln x) \cdot (x)'}{x^2} =(2+1x)x−(2x+1+ln⁡x)⋅1x2= \frac{\left(2 + \frac{1}{x}\right) x - (2x + 1 + \ln x) \cdot 1}{x^2}

(3p)

  • Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea:
f′(x)=2x+1−2x−1−ln⁡xx2=−ln⁡xx2,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{2x + 1 - 2x - 1 - \ln x}{x^2} = -\frac{\ln x}{x^2}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

b) Ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞2x+1+ln⁡xx=lim⁡x→+∞(2+1x+ln⁡xx)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 1 + \ln x}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left( 2 + \frac{1}{x} + \frac{\ln x}{x} \right)
  • Folosind limitele remarcabile:
lim⁡x→+∞1x=0șilim⁡x→+∞ln⁡xx=0\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} = 0 \quad \text{și} \quad \lim_{x \to +\infty} \frac{\ln x}{x} = 0

obținem:

lim⁡x→+∞f(x)=2+0+0=2\lim_{x \to +\infty} f(x) = 2 + 0 + 0 = 2

(3p)

  • Deoarece limita este finită, dreapta de ecuație y=2y = 2 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c) Demonstrarea inegalității pentru 1<x<y1 < x < y
  • Studiem semnul derivatei f′(t)=−ln⁡tt2f'(t) = -\dfrac{\ln t}{t^2} pentru t∈(1,+∞)t \in (1, +\infty):
    • Pentru t>1t > 1, avem ln⁡t>0\ln t > 0 și t2>0t^2 > 0, deci:
f′(t)=−ln⁡tt2<0,∀t∈(1,+∞)f'(t) = -\frac{\ln t}{t^2} < 0, \quad \forall t \in (1, +\infty)
  • Rezultă că funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty).

(2p)

  • Deoarece 1<x<y1 < x < y, din proprietatea de monotonie strict descrescătoare a funcției ff rezultă:
f(x)>f(y)  ⟺  f(y)<f(x)f(x) > f(y) \iff f(y) < f(x)
  • Înlocuim expresia descompusă a funcției f(t)=2+1t+ln⁡ttf(t) = 2 + \dfrac{1}{t} + \dfrac{\ln t}{t}:
2+1y+ln⁡yy<2+1x+ln⁡xx2 + \frac{1}{y} + \frac{\ln y}{y} < 2 + \frac{1}{x} + \frac{\ln x}{x}
  • Scăzând termenul comun 22 din ambii membri:
1y+ln⁡yy<1x+ln⁡xx\frac{1}{y} + \frac{\ln y}{y} < \frac{1}{x} + \frac{\ln x}{x}
  • Trecem termenii logaritmici în membrul stâng și fracțiile simple în membrul drept:
ln⁡yy−ln⁡xx<1x−1y\frac{\ln y}{y} - \frac{\ln x}{x} < \frac{1}{x} - \frac{1}{y}

inegalitate demonstrată pentru orice x,y∈(1,+∞)x, y \in (1, +\infty) cu x<yx < y.

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+xf(x) = x^3 + x.

a) Arătați că ∫35(f(x)−x3) dx=8\displaystyle \int_3^5 (f(x) - x^3)\,dx = 8. (5p)

b) Arătați că ∫02x2f(x)−x+2 dx=ln⁡53\displaystyle \int_0^2 \frac{x^2}{f(x) - x + 2}\,dx = \frac{\ln 5}{3}. (5p)

c) Se consideră funcția g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)e−xxg(x) = \dfrac{f(x)e^{-x}}{x}. Arătați că orice primitivă G:(0,+∞)→RG: (0, +\infty) \to \mathbb{R} a funcției gg este concavă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫35(f(x)−x3) dx\int_3^5 (f(x) - x^3)\,dx
  • Calculăm funcția de integrat:
f(x)−x3=(x3+x)−x3=xf(x) - x^3 = (x^3 + x) - x^3 = x
  • Integrala devine:
∫35(f(x)−x3) dx=∫35x dx=x22∣35\int_3^5 (f(x) - x^3)\,dx = \int_3^5 x\,dx = \frac{x^2}{2} \Bigg|_3^5

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
522−322=252−92=162=8\frac{5^2}{2} - \frac{3^2}{2} = \frac{25}{2} - \frac{9}{2} = \frac{16}{2} = 8

(2p)

b) Calculul integralei ∫02x2f(x)−x+2 dx\int_0^2 \frac{x^2}{f(x) - x + 2}\,dx
  • Exprimăm numitorul:
f(x)−x+2=(x3+x)−x+2=x3+2f(x) - x + 2 = (x^3 + x) - x + 2 = x^3 + 2
  • Integrala devine:
∫02x2x3+2 dx\int_0^2 \frac{x^2}{x^3 + 2}\,dx
  • Observăm că (x3+2)′=3x2(x^3 + 2)' = 3x^2, deci scriem integrala sub forma:
∫02x2x3+2 dx=13∫02(x3+2)′x3+2 dx=13ln⁡(x3+2)∣02\int_0^2 \frac{x^2}{x^3 + 2}\,dx = \frac{1}{3} \int_0^2 \frac{(x^3 + 2)'}{x^3 + 2}\,dx = \frac{1}{3} \ln(x^3 + 2) \Bigg|_0^2

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
13(ln⁡(23+2)−ln⁡(03+2))=13(ln⁡10−ln⁡2)=13ln⁡(102)=13ln⁡5=ln⁡53\frac{1}{3} \left( \ln(2^3 + 2) - \ln(0^3 + 2) \right) = \frac{1}{3}(\ln 10 - \ln 2) = \frac{1}{3}\ln\left(\frac{10}{2}\right) = \frac{1}{3}\ln 5 = \frac{\ln 5}{3}

(2p)

c) Concavitatea primitivelor funcției gg
  • Simplificăm expresia funcției g(x)g(x) pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
g(x)=f(x)e−xx=(x3+x)e−xx=x(x2+1)e−xx=(x2+1)e−xg(x) = \frac{f(x)e^{-x}}{x} = \frac{(x^3 + x)e^{-x}}{x} = \frac{x(x^2 + 1)e^{-x}}{x} = (x^2 + 1)e^{-x}
  • Fie G:(0,+∞)→RG: (0, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă a funcției gg. Prin definiția primitivei:

    • GG este de două ori derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty);
    • G′(x)=g(x)=(x2+1)e−xG'(x) = g(x) = (x^2 + 1)e^{-x}.
  • Calculăm a doua derivată G′′(x)=g′(x)G''(x) = g'(x) aplicând regula de derivare a produsului:

G′′(x)=((x2+1)e−x)′=(x2+1)′e−x+(x2+1)(e−x)′G''(x) = ((x^2 + 1)e^{-x})' = (x^2 + 1)' e^{-x} + (x^2 + 1)(e^{-x})' =2xe−x+(x2+1)(−e−x)=(2x−x2−1)e−x=−(x2−2x+1)e−x=−(x−1)2e−x= 2x e^{-x} + (x^2 + 1)(-e^{-x}) = (2x - x^2 - 1)e^{-x} = -(x^2 - 2x + 1)e^{-x} = -(x - 1)^2 e^{-x}

(3p)

  • Analizăm semnul derivatei secunde pe (0,+∞)(0, +\infty):
    • (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R};
    • e−x>0e^{-x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

Prin urmare:

G′′(x)=−(x−1)2e−x≤0,∀x∈(0,+∞)G''(x) = -(x - 1)^2 e^{-x} \le 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)
  • Deoarece derivata a doua este mai mică sau egală cu 00 pe întregul interval (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că funcția GG este concavă.

(2p)