Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numerele 5−26, 1 și 5+26 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Trei numere reale pozitive x,y,z sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă y2=x⋅z.
Calculăm produsul primului și al celui de-al treilea termen folosind formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2:
(5−26)(5+26)=52−(26)2=25−4⋅6=25−24=1
(3p)
Deoarece termenul din mijloc este 1, iar 12=1, egalitatea:
12=(5−26)(5+26)
este verificată, prin urmare numerele 5−26, 1 și 5+26 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=ax+1, unde a este număr real nenul. Determinați numărul real nenul a pentru care (f∘f)(1)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției în punctul x=1:
f(1)=a⋅1+1=a+1
Calculăm (f∘f)(1)=f(f(1)):
(f∘f)(1)=f(a+1)=a(a+1)+1=a2+a+1
(3p)
Relația din ipoteză (f∘f)(1)=1 devine:
a2+a+1=1⟺a2+a=0⟺a(a+1)=0
Cum a este număr real nenul (a=0), împărțim prin a sau deducem direct că:
a+1=0⟹a=−1
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x⋅(41)2−x=32. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem toți termenii ca puteri cu baza 2:
41=2−2⟹(41)2−x=(2−2)2−x=2−2(2−x)=22x−432=25
Ecuația devine:
2x⋅22x−4=25⟺2x+2x−4=25⟺23x−4=25
(3p)
Din injectivitatea funcției exponențiale, egalăm exponenții:
3x−4=5⟺3x=9⟺x=3
(2p)
4. Determinați numărul de submulțimi ordonate, cu câte două elemente, care se pot forma cu elementele mulțimii M={0,1,2,3,4}. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul de elemente al mulțimii M este n=5.
Numărul de submulțimi ordonate cu câte k=2 elemente este egal cu numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k:
Ank=A52=(5−2)!5!=3!5!
(3p)
Calculăm valoarea numerică:
A52=3!5⋅4⋅3!=5⋅4=20
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−2,1) și B(2,5). Determinați ecuația dreptei d care trece prin punctul B și este perpendiculară pe dreapta AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm panta dreptei AB:
mAB=xB−xAyB−yA=2−(−2)5−1=44=1
Două drepte sunt perpendiculare dacă și numai dacă produsul pantelor lor este −1 (md⋅mAB=−1).
Rezultă panta dreptei d:
md⋅1=−1⟹md=−1
(3p)
Dreapta d trece prin punctul B(2,5) și are panta md=−1, deci ecuația sa este:
Folosim formulele trigonometrice pentru unghiul dublu:
cos2x−sin2x=cos2xsinxcosx=21sin2x
Înlocuind în fracție:
21sin2xcos2x=2⋅sin2xcos2x=2ctg2x
pentru orice x∈(0,2π).
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea:
A(a)=a121a−aa+1−14
și sistemul de ecuații:
⎩⎨⎧ax+y+(a+1)z=ax+ay−z=42x−ay+4z=−4
unde a este număr real.
a) Arătați că det(A(1))=−9. (5p) b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a pentru care sistemul are soluție unică. (5p) c) Arătați că, dacă sistemul are soluția unică (x0,y0,z0), atunci x0+y0+z0=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Pentru a=1, matricea A(1) este:
A(1)=11211−12−14
(2p)
Calculăm determinantul matricei A(1) aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
Deoarece sistemul are soluție unică, știm din subpunctul b) că a=−2, deci a+2=0. Putem împărți prin a+2:
y0=2
Folosind faptul că x0+z0=0, obținem direct:
x0+y0+z0=(x0+z0)+y0=0+2=2
(3p)
2. Se consideră polinomul f=X3−3X2+2X+m, unde m este număr real.
a) Pentru m=6, arătați că f(−1)=0. (5p) b) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul g=X2+2. (5p) c) Determinați numărul real m pentru care x13+x23+x33=0, unde x1,x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Pentru m=6, polinomul este f=X3−3X2+2X+6.
Calculăm f(−1):
f(−1)=(−1)3−3⋅(−1)2+2⋅(−1)+6
(3p)
f(−1)=−1−3⋅1−2+6=−1−3−2+6=0
(2p)
b)
Efectuăm împărțirea polinomului f la polinomul g=X2+2:
1. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→R, f(x)=x+e2xx+1.
a) Arătați că f′(x)=1−e2x2x+1, x∈(−1,+∞). (5p) b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f. (5p) c) Demonstrați că f(x)−x≤2e, pentru orice x∈(−1,+∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Funcția f este derivabilă pe (−1,+∞), fiind obținută prin operații cu funcții elementare derivabile.
Ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f este:
y=x
(3p)
c)
Considerăm funcția g:(−1,+∞)→R, definită prin:
g(x)=f(x)−x=e2xx+1
Derivata funcției g este:
g′(x)=f′(x)−1=−e2x2x+1
Determinăm punctele critice ale funcției g:
g′(x)=0⟺2x+1=0⟺x=−21∈(−1,+∞)
(2p)
Studiul semnului derivatei g′ pe intervalul (−1,+∞):
Pentru x∈(−1,−21], avem 2x+1≤0⟹g′(x)≥0, deci funcția g este crescătoare.
Pentru x∈[−21,+∞), avem 2x+1≥0⟹g′(x)≤0, deci funcția g este descrescătoare.
Rezultă că x=−21 este punct de maxim global al funcției g pe (−1,+∞):
g(x)≤g(−21),∀x∈(−1,+∞)
Calculăm valoarea maximă:
g(−21)=e2⋅(−21)−21+1=e−121=21⋅e=2e
Prin urmare:
f(x)−x≤2e,∀x∈(−1,+∞)
(3p)
2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=x2+xlnx.
a) Arătați că ∫123(f(x)−xlnx)dx=7. (5p) b) Arătați că ∫1ex3f(x)dx=2(1−e1). (5p) c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:[1,+∞)→R, g(x)=f(x)x+1, axa Ox și dreptele de ecuații x=1 și x=e are aria strict mai mare decât 1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Din formula funcției f, avem f(x)−xlnx=x2.
Integrala devine:
∫123(f(x)−xlnx)dx=∫123x2dx
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫123x2dx=[x3]12=23−13=8−1=7
(2p)
b)
Exprimăm funcția de sub integrală:
x3f(x)=x3x2+xlnx=x3x2+x3xlnx=x1+x2lnx
Descompunem integrala în două integrale:
∫1ex3f(x)dx=∫1ex1dx+∫1ex2lnxdx
Calculăm prima integrală:
∫1ex1dx=[lnx]1e=lne−ln1=1−0=1
Pentru a doua integrală, integrăm prin părți observând că (−x1)′=x21: