BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2023Model Oficial

Bacalaureat 2023 - Matematică Științele Naturii - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numerele 5−265 - 2\sqrt{6}, 11 și 5+265 + 2\sqrt{6} sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere reale pozitive x,y,zx, y, z sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă y2=x⋅zy^2 = x \cdot z.
  • Calculăm produsul primului și al celui de-al treilea termen folosind formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a-b)(a+b) = a^2 - b^2:
(5−26)(5+26)=52−(26)2=25−4⋅6=25−24=1(5 - 2\sqrt{6})(5 + 2\sqrt{6}) = 5^2 - (2\sqrt{6})^2 = 25 - 4 \cdot 6 = 25 - 24 = 1

(3p)

  • Deoarece termenul din mijloc este 11, iar 12=11^2 = 1, egalitatea:
12=(5−26)(5+26)1^2 = (5 - 2\sqrt{6})(5 + 2\sqrt{6})

este verificată, prin urmare numerele 5−265 - 2\sqrt{6}, 11 și 5+265 + 2\sqrt{6} sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ax+1f(x) = ax + 1, unde aa este număr real nenul. Determinați numărul real nenul aa pentru care (f∘f)(1)=1(f \circ f)(1) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=a⋅1+1=a+1f(1) = a \cdot 1 + 1 = a + 1
  • Calculăm (f∘f)(1)=f(f(1))(f \circ f)(1) = f(f(1)):
(f∘f)(1)=f(a+1)=a(a+1)+1=a2+a+1(f \circ f)(1) = f(a + 1) = a(a + 1) + 1 = a^2 + a + 1

(3p)

  • Relația din ipoteză (f∘f)(1)=1(f \circ f)(1) = 1 devine:
a2+a+1=1  ⟺  a2+a=0  ⟺  a(a+1)=0a^2 + a + 1 = 1 \iff a^2 + a = 0 \iff a(a + 1) = 0
  • Cum aa este număr real nenul (a≠0a \neq 0), împărțim prin aa sau deducem direct că:
a+1=0  ⟹  a=−1a + 1 = 0 \implies a = -1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x⋅(14)2−x=322^x \cdot \left(\frac{1}{4}\right)^{2-x} = 32. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem toți termenii ca puteri cu baza 22:
14=2−2  ⟹  (14)2−x=(2−2)2−x=2−2(2−x)=22x−4\frac{1}{4} = 2^{-2} \implies \left(\frac{1}{4}\right)^{2-x} = (2^{-2})^{2-x} = 2^{-2(2-x)} = 2^{2x - 4} 32=2532 = 2^5
  • Ecuația devine:
2x⋅22x−4=25  ⟺  2x+2x−4=25  ⟺  23x−4=252^x \cdot 2^{2x - 4} = 2^5 \iff 2^{x + 2x - 4} = 2^5 \iff 2^{3x - 4} = 2^5

(3p)

  • Din injectivitatea funcției exponențiale, egalăm exponenții:
3x−4=5  ⟺  3x=9  ⟺  x=33x - 4 = 5 \iff 3x = 9 \iff x = 3

(2p)


4. Determinați numărul de submulțimi ordonate, cu câte două elemente, care se pot forma cu elementele mulțimii M={0,1,2,3,4}M = \{0, 1, 2, 3, 4\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul de elemente al mulțimii MM este n=5n = 5.
  • Numărul de submulțimi ordonate cu câte k=2k = 2 elemente este egal cu numărul aranjamentelor de nn elemente luate câte kk:
Ank=A52=5!(5−2)!=5!3!A_n^k = A_5^2 = \frac{5!}{(5 - 2)!} = \frac{5!}{3!}

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
A52=5⋅4⋅3!3!=5⋅4=20A_5^2 = \frac{5 \cdot 4 \cdot 3!}{3!} = 5 \cdot 4 = 20

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,1)A(-2, 1) și B(2,5)B(2, 5). Determinați ecuația dreptei dd care trece prin punctul BB și este perpendiculară pe dreapta ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=5−12−(−2)=44=1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{5 - 1}{2 - (-2)} = \frac{4}{4} = 1
  • Două drepte sunt perpendiculare dacă și numai dacă produsul pantelor lor este −1-1 (md⋅mAB=−1m_d \cdot m_{AB} = -1). Rezultă panta dreptei dd:
md⋅1=−1  ⟹  md=−1m_d \cdot 1 = -1 \implies m_d = -1

(3p)

  • Dreapta dd trece prin punctul B(2,5)B(2, 5) și are panta md=−1m_d = -1, deci ecuația sa este:
y−yB=md(x−xB)  ⟺  y−5=−1(x−2)  ⟺  y−5=−x+2y - y_B = m_d (x - x_B) \iff y - 5 = -1(x - 2) \iff y - 5 = -x + 2 y=−x+7saux+y−7=0y = -x + 7 \quad \text{sau} \quad x + y - 7 = 0

(2p)


6. Arătați că (tg⁡x+1)(ctg⁡x−1)=2ctg⁡2x(\operatorname{tg} x + 1)(\operatorname{ctg} x - 1) = 2\operatorname{ctg} 2x, pentru orice x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcțiile tg⁡x\operatorname{tg} x și ctg⁡x\operatorname{ctg} x în funcție de sin⁡x\sin x și cos⁡x\cos x:
tg⁡x=sin⁡xcos⁡x,ctg⁡x=cos⁡xsin⁡x\operatorname{tg} x = \frac{\sin x}{\cos x}, \quad \operatorname{ctg} x = \frac{\cos x}{\sin x}
  • Înlocuim în membrul stâng și aducem la numitor comun în fiecare paranteză:
(tg⁡x+1)(ctg⁡x−1)=(sin⁡xcos⁡x+1)(cos⁡xsin⁡x−1)=sin⁡x+cos⁡xcos⁡x⋅cos⁡x−sin⁡xsin⁡x(\operatorname{tg} x + 1)(\operatorname{ctg} x - 1) = \left(\frac{\sin x}{\cos x} + 1\right)\left(\frac{\cos x}{\sin x} - 1\right) = \frac{\sin x + \cos x}{\cos x} \cdot \frac{\cos x - \sin x}{\sin x} =(cos⁡x+sin⁡x)(cos⁡x−sin⁡x)sin⁡xcos⁡x=cos⁡2x−sin⁡2xsin⁡xcos⁡x= \frac{(\cos x + \sin x)(\cos x - \sin x)}{\sin x \cos x} = \frac{\cos^2 x - \sin^2 x}{\sin x \cos x}

(2p)

  • Folosim formulele trigonometrice pentru unghiul dublu:
cos⁡2x−sin⁡2x=cos⁡2x\cos^2 x - \sin^2 x = \cos 2x sin⁡xcos⁡x=12sin⁡2x\sin x \cos x = \frac{1}{2} \sin 2x
  • Înlocuind în fracție:
cos⁡2x12sin⁡2x=2⋅cos⁡2xsin⁡2x=2ctg⁡2x\frac{\cos 2x}{\frac{1}{2} \sin 2x} = 2 \cdot \frac{\cos 2x}{\sin 2x} = 2\operatorname{ctg} 2x

pentru orice x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right).

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(a)=(a1a+11a−12−a4)A(a) = \begin{pmatrix} a & 1 & a+1 \\ 1 & a & -1 \\ 2 & -a & 4 \end{pmatrix}

și sistemul de ecuații:

{ax+y+(a+1)z=ax+ay−z=42x−ay+4z=−4\begin{cases} ax + y + (a+1)z = a \\ x + ay - z = 4 \\ 2x - ay + 4z = -4 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−9\det(A(1)) = -9. (5p)
b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui aa pentru care sistemul are soluție unică. (5p)
c) Arătați că, dacă sistemul are soluția unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0), atunci x0+y0+z0=2x_0 + y_0 + z_0 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=1a = 1, matricea A(1)A(1) este:
A(1)=(11211−12−14)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 2 \\ 1 & 1 & -1 \\ 2 & -1 & 4 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
det⁡(A(1))=∣11211−12−14∣=1⋅1⋅4+1⋅(−1)⋅2+2⋅1⋅(−1)−2⋅1⋅2−1⋅(−1)⋅1−4⋅1⋅(−1)\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 2 \\ 1 & 1 & -1 \\ 2 & -1 & 4 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 \cdot 4 + 1 \cdot (-1) \cdot 2 + 2 \cdot 1 \cdot (-1) - 2 \cdot 1 \cdot 2 - 1 \cdot (-1) \cdot 1 - 4 \cdot 1 \cdot (-1) det⁡(A(1))=4−2−2−4−(−1)−(−4)=4−2−2−4+1+4=−9\det(A(1)) = 4 - 2 - 2 - 4 - (-1) - (-4) = 4 - 2 - 2 - 4 + 1 + 4 = -9

(3p)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣a1a+11a−12−a4∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & a+1 \\ 1 & a & -1 \\ 2 & -a & 4 \end{vmatrix}
  • Adunăm linia 2 la linia 3 (L3←L3+L2L_3 \leftarrow L_3 + L_2):
det⁡(A(a))=∣a1a+11a−1303∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & a+1 \\ 1 & a & -1 \\ 3 & 0 & 3 \end{vmatrix}
  • Dăm factor comun 33 de pe linia 3 și scădem coloana 1 din coloana 3 (C3←C3−C1C_3 \leftarrow C_3 - C_1):
det⁡(A(a))=3⋅∣a1a+11a−1101∣=3⋅∣a111a−2100∣\det(A(a)) = 3 \cdot \begin{vmatrix} a & 1 & a+1 \\ 1 & a & -1 \\ 1 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot \begin{vmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & a & -2 \\ 1 & 0 & 0 \end{vmatrix}
  • Dezvoltând după linia 3:
det⁡(A(a))=3⋅1⋅∣11a−2∣=3⋅(−2−a)=−3(a+2)=−3a−6\det(A(a)) = 3 \cdot 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ a & -2 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-2 - a) = -3(a + 2) = -3a - 6

(2p)

  • Sistemul de ecuații are soluție unică dacă și numai dacă este un sistem de tip Cramer, adică det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0:
det⁡(A(a))=0  ⟺  −3(a+2)=0  ⟺  a=−2\det(A(a)) = 0 \iff -3(a + 2) = 0 \iff a = -2
  • Așadar, sistemul are soluție unică pentru:
a∈R∖{−2}a \in \mathbb{R} \setminus \{-2\}

(3p)


c)

  • Sistemul de ecuații este:
{ax0+y0+(a+1)z0=a(1)x0+ay0−z0=4(2)2x0−ay0+4z0=−4(3)\begin{cases} ax_0 + y_0 + (a+1)z_0 = a & (1) \\ x_0 + ay_0 - z_0 = 4 & (2) \\ 2x_0 - ay_0 + 4z_0 = -4 & (3) \end{cases}
  • Adunăm ecuațiile (2)(2) și (3)(3):
(x0+ay0−z0)+(2x0−ay0+4z0)=4+(−4)(x_0 + ay_0 - z_0) + (2x_0 - ay_0 + 4z_0) = 4 + (-4) 3x0+3z0=0  ⟹  x0+z0=0  ⟹  x0=−z03x_0 + 3z_0 = 0 \implies x_0 + z_0 = 0 \implies x_0 = -z_0

(2p)

  • Înlocuim x0=−z0x_0 = -z_0 în ecuația (1)(1):
a(−z0)+y0+(a+1)z0=a  ⟺  −az0+y0+az0+z0=a  ⟺  y0+z0=aa(-z_0) + y_0 + (a+1)z_0 = a \iff -az_0 + y_0 + az_0 + z_0 = a \iff y_0 + z_0 = a
  • De aici rezultă z0=a−y0z_0 = a - y_0. Înlocuim x0=−z0x_0 = -z_0 în ecuația (2)(2):
−z0+ay0−z0=4  ⟺  ay0−2z0=4-z_0 + ay_0 - z_0 = 4 \iff ay_0 - 2z_0 = 4
  • Substituind z0=a−y0z_0 = a - y_0 în această ecuație:
ay0−2(a−y0)=4  ⟺  ay0−2a+2y0=4  ⟺  (a+2)y0=2a+4  ⟺  (a+2)y0=2(a+2)ay_0 - 2(a - y_0) = 4 \iff ay_0 - 2a + 2y_0 = 4 \iff (a + 2)y_0 = 2a + 4 \iff (a + 2)y_0 = 2(a + 2)
  • Deoarece sistemul are soluție unică, știm din subpunctul b) că a≠−2a \neq -2, deci a+2≠0a + 2 \neq 0. Putem împărți prin a+2a + 2:
y0=2y_0 = 2
  • Folosind faptul că x0+z0=0x_0 + z_0 = 0, obținem direct:
x0+y0+z0=(x0+z0)+y0=0+2=2x_0 + y_0 + z_0 = (x_0 + z_0) + y_0 = 0 + 2 = 2

(3p)


2. Se consideră polinomul f=X3−3X2+2X+mf = X^3 - 3X^2 + 2X + m, unde mm este număr real.

a) Pentru m=6m = 6, arătați că f(−1)=0f(-1) = 0. (5p)
b) Determinați numărul real mm pentru care polinomul ff este divizibil cu polinomul g=X2+2g = X^2 + 2. (5p)
c) Determinați numărul real mm pentru care x13+x23+x33=0x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = 0, unde x1,x2x_1, x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru m=6m = 6, polinomul este f=X3−3X2+2X+6f = X^3 - 3X^2 + 2X + 6.
  • Calculăm f(−1)f(-1):
f(−1)=(−1)3−3⋅(−1)2+2⋅(−1)+6f(-1) = (-1)^3 - 3 \cdot (-1)^2 + 2 \cdot (-1) + 6

(3p)

f(−1)=−1−3⋅1−2+6=−1−3−2+6=0f(-1) = -1 - 3 \cdot 1 - 2 + 6 = -1 - 3 - 2 + 6 = 0

(2p)


b)

  • Efectuăm împărțirea polinomului ff la polinomul g=X2+2g = X^2 + 2:
X3−3X2+2X+m=X(X2+2)−3(X2+2)+(m+6)=(X−3)(X2+2)+(m+6)X^3 - 3X^2 + 2X + m = X(X^2 + 2) - 3(X^2 + 2) + (m + 6) = (X - 3)(X^2 + 2) + (m + 6)

(3p)

  • Polinomul ff este divizibil cu polinomul gg dacă și numai dacă restul împărțirii este polinomul nul:
R=m+6=0  ⟹  m=−6R = m + 6 = 0 \implies m = -6

(2p)


c)

  • Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul ff:
S1=x1+x2+x3=3S_1 = x_1 + x_2 + x_3 = 3 S2=x1x2+x2x3+x3x1=2S_2 = x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1 = 2 S3=x1x2x3=−mS_3 = x_1 x_2 x_3 = -m
  • Calculăm suma pătratelor rădăcinilor:
x12+x22+x32=S12−2S2=32−2⋅2=9−4=5x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = S_1^2 - 2S_2 = 3^2 - 2 \cdot 2 = 9 - 4 = 5
  • Deoarece x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcini ale polinomului ff, ele verifică ecuația xi3−3xi2+2xi+m=0x_i^3 - 3x_i^2 + 2x_i + m = 0, de unde xi3=3xi2−2xi−mx_i^3 = 3x_i^2 - 2x_i - m, pentru i∈{1,2,3}i \in \{1, 2, 3\}.
  • Însumând aceste egalități pentru cele trei rădăcini, obținem:
x13+x23+x33=3(x12+x22+x32)−2(x1+x2+x3)−3mx_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = 3(x_1^2 + x_2^2 + x_3^2) - 2(x_1 + x_2 + x_3) - 3m x13+x23+x33=3⋅5−2⋅3−3m=15−6−3m=9−3mx_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = 3 \cdot 5 - 2 \cdot 3 - 3m = 15 - 6 - 3m = 9 - 3m

(3p)

  • Condiția x13+x23+x33=0x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = 0 devine:
9−3m=0  ⟺  3m=9  ⟺  m=39 - 3m = 0 \iff 3m = 9 \iff m = 3

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+x+1e2xf(x) = x + \frac{x+1}{e^{2x}}.

a) Arătați că f′(x)=1−2x+1e2xf'(x) = 1 - \frac{2x+1}{e^{2x}}, x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty). (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)
c) Demonstrați că f(x)−x≤e2f(x) - x \le \frac{e}{2}, pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (−1,+∞)(-1, +\infty), fiind obținută prin operații cu funcții elementare derivabile.
  • Aplicăm regula de derivare a sumei și a câtului:
f′(x)=(x)′+(x+1e2x)′=1+(x+1)′⋅e2x−(x+1)⋅(e2x)′(e2x)2f'(x) = (x)' + \left(\frac{x+1}{e^{2x}}\right)' = 1 + \frac{(x+1)' \cdot e^{2x} - (x+1) \cdot (e^{2x})'}{(e^{2x})^2} f′(x)=1+1⋅e2x−(x+1)⋅2e2xe4xf'(x) = 1 + \frac{1 \cdot e^{2x} - (x+1) \cdot 2e^{2x}}{e^{4x}}

(3p)

  • Dăm factor comun e2xe^{2x} la numărător și simplificăm cu numitorul:
f′(x)=1+e2x[1−2(x+1)]e4x=1+1−2x−2e2x=1+−2x−1e2x=1−2x+1e2xf'(x) = 1 + \frac{e^{2x}[1 - 2(x+1)]}{e^{4x}} = 1 + \frac{1 - 2x - 2}{e^{2x}} = 1 + \frac{-2x - 1}{e^{2x}} = 1 - \frac{2x+1}{e^{2x}}

pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty).

(2p)


b)

  • Asimptota oblică spre +∞+\infty are ecuația y=mx+ny = mx + n.
  • Determinăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(1+x+1xe2x)=1+lim⁡x→+∞x+1x⋅lim⁡x→+∞1e2x=1+1⋅0=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{x+1}{x e^{2x}}\right) = 1 + \lim_{x \to +\infty} \frac{x+1}{x} \cdot \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{e^{2x}} = 1 + 1 \cdot 0 = 1

(2p)

  • Determinăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(f(x)−x)=lim⁡x→+∞x+1e2xn = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x+1}{e^{2x}}

Aplicând regula lui l’Hôpital (cazul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]):

n=lim⁡x→+∞(x+1)′(e2x)′=lim⁡x→+∞12e2x=0n = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x+1)'}{(e^{2x})'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{2e^{2x}} = 0
  • Ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff este:
y=xy = x

(3p)


c)

  • Considerăm funcția g:(−1,+∞)→Rg: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:
g(x)=f(x)−x=x+1e2xg(x) = f(x) - x = \frac{x+1}{e^{2x}}
  • Derivata funcției gg este:
g′(x)=f′(x)−1=−2x+1e2xg'(x) = f'(x) - 1 = -\frac{2x+1}{e^{2x}}
  • Determinăm punctele critice ale funcției gg:
g′(x)=0  ⟺  2x+1=0  ⟺  x=−12∈(−1,+∞)g'(x) = 0 \iff 2x + 1 = 0 \iff x = -\frac{1}{2} \in (-1, +\infty)

(2p)

  • Studiul semnului derivatei g′g' pe intervalul (−1,+∞)(-1, +\infty):
    • Pentru x∈(−1,−12]x \in \left(-1, -\frac{1}{2}\right], avem 2x+1≤0  ⟹  g′(x)≥02x + 1 \le 0 \implies g'(x) \ge 0, deci funcția gg este crescătoare.
    • Pentru x∈[−12,+∞)x \in \left[-\frac{1}{2}, +\infty\right), avem 2x+1≥0  ⟹  g′(x)≤02x + 1 \ge 0 \implies g'(x) \le 0, deci funcția gg este descrescătoare.
  • Rezultă că x=−12x = -\frac{1}{2} este punct de maxim global al funcției gg pe (−1,+∞)(-1, +\infty):
g(x)≤g(−12),∀x∈(−1,+∞)g(x) \le g\left(-\frac{1}{2}\right), \quad \forall x \in (-1, +\infty)
  • Calculăm valoarea maximă:
g(−12)=−12+1e2⋅(−12)=12e−1=12⋅e=e2g\left(-\frac{1}{2}\right) = \frac{-\frac{1}{2} + 1}{e^{2 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right)}} = \frac{\frac{1}{2}}{e^{-1}} = \frac{1}{2} \cdot e = \frac{e}{2}
  • Prin urmare:
f(x)−x≤e2,∀x∈(−1,+∞)f(x) - x \le \frac{e}{2}, \quad \forall x \in (-1, +\infty)

(3p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+xln⁡xf(x) = x^2 + x \ln x.

a) Arătați că ∫123(f(x)−xln⁡x) dx=7\int_1^2 3(f(x) - x \ln x) \, dx = 7. (5p)
b) Arătați că ∫1ef(x)x3 dx=2(1−1e)\int_1^e \frac{f(x)}{x^3} \, dx = 2\left(1 - \frac{1}{e}\right). (5p)
c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:[1,+∞)→Rg: [1, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=x+1f(x)g(x) = \frac{x+1}{f(x)}, axa OxOx și dreptele de ecuații x=1x = 1 și x=ex = e are aria strict mai mare decât 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Din formula funcției ff, avem f(x)−xln⁡x=x2f(x) - x \ln x = x^2.
  • Integrala devine:
∫123(f(x)−xln⁡x) dx=∫123x2 dx\int_1^2 3(f(x) - x \ln x) \, dx = \int_1^2 3x^2 \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫123x2 dx=[x3]12=23−13=8−1=7\int_1^2 3x^2 \, dx = \left[ x^3 \right]_1^2 = 2^3 - 1^3 = 8 - 1 = 7

(2p)


b)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)x3=x2+xln⁡xx3=x2x3+xln⁡xx3=1x+ln⁡xx2\frac{f(x)}{x^3} = \frac{x^2 + x \ln x}{x^3} = \frac{x^2}{x^3} + \frac{x \ln x}{x^3} = \frac{1}{x} + \frac{\ln x}{x^2}
  • Descompunem integrala în două integrale:
∫1ef(x)x3 dx=∫1e1x dx+∫1eln⁡xx2 dx\int_1^e \frac{f(x)}{x^3} \, dx = \int_1^e \frac{1}{x} \, dx + \int_1^e \frac{\ln x}{x^2} \, dx
  • Calculăm prima integrală:
∫1e1x dx=[ln⁡x]1e=ln⁡e−ln⁡1=1−0=1\int_1^e \frac{1}{x} \, dx = \left[ \ln x \right]_1^e = \ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1
  • Pentru a doua integrală, integrăm prin părți observând că (−1x)′=1x2\left(-\frac{1}{x}\right)' = \frac{1}{x^2}:
∫1eln⁡xx2 dx=∫1e(−1x)′ln⁡x dx=[−ln⁡xx]1e−∫1e(−1x)(ln⁡x)′ dx\int_1^e \frac{\ln x}{x^2} \, dx = \int_1^e \left(-\frac{1}{x}\right)' \ln x \, dx = \left[ -\frac{\ln x}{x} \right]_1^e - \int_1^e \left(-\frac{1}{x}\right) (\ln x)' \, dx =(−ln⁡ee−(−ln⁡11))+∫1e1x2 dx=−1e+[−1x]1e=−1e+(−1e−(−1))=1−2e= \left( -\frac{\ln e}{e} - \left(-\frac{\ln 1}{1}\right) \right) + \int_1^e \frac{1}{x^2} \, dx = -\frac{1}{e} + \left[ -\frac{1}{x} \right]_1^e = -\frac{1}{e} + \left(-\frac{1}{e} - (-1)\right) = 1 - \frac{2}{e}

(3p)

  • Însumăm rezultatele celor două integrale:
∫1ef(x)x3 dx=1+(1−2e)=2−2e=2(1−1e)\int_1^e \frac{f(x)}{x^3} \, dx = 1 + \left(1 - \frac{2}{e}\right) = 2 - \frac{2}{e} = 2\left(1 - \frac{1}{e}\right)

(2p)


c)

  • Pe intervalul [1,e][1, e], avem x≥1>0x \ge 1 > 0, deci x+1>0x + 1 > 0 și ln⁡x≥0\ln x \ge 0, de unde f(x)=x2+xln⁡x>0f(x) = x^2 + x \ln x > 0.
  • Rezultă că g(x)=x+1x2+xln⁡x>0g(x) = \frac{x+1}{x^2 + x \ln x} > 0 pentru orice x∈[1,e]x \in [1, e].
  • Aria suprafeței plane delimitate este dată de integrala definită:
A=∫1eg(x) dx=∫1ex+1x2+xln⁡x dx\mathcal{A} = \int_1^e g(x) \, dx = \int_1^e \frac{x+1}{x^2 + x \ln x} \, dx

(2p)

  • Dăm factor comun xx la numitor:
x2+xln⁡x=x(x+ln⁡x)x^2 + x \ln x = x(x + \ln x)
  • Rescriem fracția împărțind numărătorul la xx:
x+1x(x+ln⁡x)=1+1xx+ln⁡x=(x+ln⁡x)′x+ln⁡x\frac{x+1}{x(x + \ln x)} = \frac{1 + \frac{1}{x}}{x + \ln x} = \frac{(x + \ln x)'}{x + \ln x}
  • Calculăm integrala:
A=∫1e(x+ln⁡x)′x+ln⁡x dx=[ln⁡(x+ln⁡x)]1e\mathcal{A} = \int_1^e \frac{(x + \ln x)'}{x + \ln x} \, dx = \left[ \ln(x + \ln x) \right]_1^e A=ln⁡(e+ln⁡e)−ln⁡(1+ln⁡1)=ln⁡(e+1)−ln⁡(1+0)=ln⁡(e+1)−0=ln⁡(e+1)\mathcal{A} = \ln(e + \ln e) - \ln(1 + \ln 1) = \ln(e + 1) - \ln(1 + 0) = \ln(e + 1) - 0 = \ln(e + 1)
  • Deoarece e+1>ee + 1 > e, iar funcția logaritm natural ln⁡\ln este strict crescătoare, avem:
A=ln⁡(e+1)>ln⁡e=1\mathcal{A} = \ln(e + 1) > \ln e = 1
  • Așadar, aria suprafeței plane este strict mai mare decât 11.

(3p)