BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2022Sesiunea August

Bacalaureat 2022 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că media aritmetică a numerelor a=20−21a = 20 - \sqrt{21} și b=22+21b = 22 + \sqrt{21} este egală cu 2121. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula mediei aritmetice a două numere reale ma=a+b2m_a = \frac{a + b}{2}:
ma=(20−21)+(22+21)2m_a = \frac{(20 - \sqrt{21}) + (22 + \sqrt{21})}{2}

(3p)

  • Reducem termenii cu radical și calculăm câtul:
ma=20+222=422=21m_a = \frac{20 + 22}{2} = \frac{42}{2} = 21

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−1f(x) = x - 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=3−xg(x) = 3 - x. Arătați că f(a)+g(a)=2f(a) + g(a) = 2, pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valorile celor două funcții pentru x=ax = a:
f(a)=a−1șig(a)=3−af(a) = a - 1 \quad \text{și} \quad g(a) = 3 - a

(2p)

  • Adunăm cele două expresii:
f(a)+g(a)=(a−1)+(3−a)=a−a−1+3=2f(a) + g(a) = (a - 1) + (3 - a) = a - a - 1 + 3 = 2

pentru orice număr real aa.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 7x−6=x\sqrt{7x - 6} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență ale radicalului și de compatibilitate a ecuației:
    • Cantitatea de sub radical trebuie să fie nenegativă: 7x−6≥0  ⟹  x≥677x - 6 \ge 0 \implies x \ge \frac{6}{7}.
    • Membrul drept trebuie să fie nenegativ: x≥0x \ge 0. Domeniul admisibil comun este x∈[67,+∞)x \in \left[\frac{6}{7}, +\infty\right).
  • Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat:
7x−6=x2  ⟹  x2−7x+6=07x - 6 = x^2 \implies x^2 - 7x + 6 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
    • Δ=(−7)2−4⋅1⋅6=49−24=25\Delta = (-7)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 6 = 49 - 24 = 25
    • Rădăcinile sunt:
x1=7−252=7−52=1x_1 = \frac{7 - \sqrt{25}}{2} = \frac{7 - 5}{2} = 1 x2=7+252=7+52=6x_2 = \frac{7 + \sqrt{25}}{2} = \frac{7 + 5}{2} = 6

Deoarece ambele soluții verifică condiția x≥67x \ge \frac{6}{7} (1≥671 \ge \frac{6}{7} și 6≥676 \ge \frac{6}{7}), mulțimea soluțiilor reale este:

S={1,6}S = \{1, 6\}

(3p)


4. Determinați câte numere naturale pare, de două cifre, au cifrele elemente ale mulțimii {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr de două cifre este de forma ab‾\overline{ab}, cu a,b∈{1,2,3,4}a, b \in \{1, 2, 3, 4\}.
  • Pentru ca numărul să fie par, cifra unităților bb trebuie să fie pară, deci b∈{2,4}b \in \{2, 4\} (22 variante de alegere).

(2p)

  • Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor aa poate fi oricare dintre elementele mulțimii {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\} (44 variante de alegere).
  • Conform regulii produsului, numărul total de numere naturale pare care respectă condițiile este:
N=4⋅2=8N = 4 \cdot 2 = 8

(acestea sunt: 12,14,22,24,32,34,42,4412, 14, 22, 24, 32, 34, 42, 44).

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(6,0)A(6, 0) și B(6,6)B(6, 6). Arătați că triunghiul AOMAOM este isoscel, unde punctul MM este mijlocul segmentului OBOB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Originea reperului este O(0,0)O(0, 0). Punctul MM fiind mijlocul segmentului OBOB, coordonatele sale sunt:
xM=xO+xB2=0+62=3x_M = \frac{x_O + x_B}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3 yM=yO+yB2=0+62=3y_M = \frac{y_O + y_B}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3

Așadar, M(3,3)M(3, 3).

(2p)

  • Calculăm lungimile laturilor OMOM și AMAM folosind formula distanței dintre două puncte:
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(3−0)2+(3−0)2=32+32=9+9=18=32OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{3^2 + 3^2} = \sqrt{9 + 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2} AM=(xM−xA)2+(yM−yA)2=(3−6)2+(3−0)2=(−3)2+32=9+9=18=32AM = \sqrt{(x_M - x_A)^2 + (y_M - y_A)^2} = \sqrt{(3 - 6)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{(-3)^2 + 3^2} = \sqrt{9 + 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}

Deoarece OM=AM=32OM = AM = 3\sqrt{2}, triunghiul AOMAOM are două laturi congruente, deci este isoscel.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, astfel încât AC=4AC = 4 și măsura unghiului BB este egală cu 60∘60^\circ. Arătați că înălțimea din vârful AA a triunghiului ABCABC are lungimea egală cu 22. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ, suma măsurilor unghiurilor ascuțite este de 90∘90^\circ:
m(∢ACB)=90∘−m(∢B)=90∘−60∘=30∘m(\sphericalangle ACB) = 90^\circ - m(\sphericalangle B) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

(2p)

  • Fie AD⊥BCAD \perp BC, cu D∈BCD \in BC, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei din vârful AA. În triunghiul dreptunghic ADCADC (∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ), cateta ADAD se opune unghiului de 30∘30^\circ:
sin⁡(∢ACD)=ADAC  ⟹  sin⁡30∘=AD4\sin(\sphericalangle ACD) = \frac{AD}{AC} \implies \sin 30^\circ = \frac{AD}{4}

Deoarece sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, obținem:

AD=AC⋅sin⁡30∘=4⋅12=2AD = AC \cdot \sin 30^\circ = 4 \cdot \frac{1}{2} = 2

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(1−xx1+x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & -x \\ x & 1 + x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=3\det(A(1)) = 3. (5p)

b) Arătați că A(−1)⋅A(2)−A(−1)=2I2A(-1) \cdot A(2) - A(-1) = 2I_2. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care A(x)⋅A(−x)+xA(x)=3I2A(x) \cdot A(-x) + xA(x) = 3I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în matricea A(x)A(x):
A(1)=(1−111+1)=(1−112)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1))=∣1−112∣=1⋅2−(−1)⋅1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - (-1) \cdot 1

(3p)

det⁡(A(1))=2−(−1)=2+1=3\det(A(1)) = 2 - (-1) = 2 + 1 = 3

(2p)

b) Verificarea identității A(−1)⋅A(2)−A(−1)=2I2A(-1) \cdot A(2) - A(-1) = 2I_2
  • Determinăm matricele A(−1)A(-1) și A(2)A(2):
A(−1)=(1−(−1)−11+(−1))=(11−10)A(-1) = \begin{pmatrix} 1 & -(-1) \\ -1 & 1 + (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} A(2)=(1−221+2)=(1−223)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & -2 \\ 2 & 1 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -2 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul A(−1)⋅A(2)A(-1) \cdot A(2):
A(−1)⋅A(2)=(11−10)(1−223)=(1⋅1+1⋅21⋅(−2)+1⋅3−1⋅1+0⋅2−1⋅(−2)+0⋅3)=(31−12)A(-1) \cdot A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -2 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot 2 & 1 \cdot (-2) + 1 \cdot 3 \\ -1 \cdot 1 + 0 \cdot 2 & -1 \cdot (-2) + 0 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Scădem matricea A(−1)A(-1):
A(−1)⋅A(2)−A(−1)=(31−12)−(11−10)=(3−11−1−1−(−1)2−0)=(2002)=2I2A(-1) \cdot A(2) - A(-1) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 1 & 1 - 1 \\ -1 - (-1) & 2 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = 2I_2

(2p)

c) Determinarea numerelor reale xx
  • Scriem matricea A(−x)A(-x), înlocuind xx cu −x-x:
A(−x)=(1−(−x)−x1+(−x))=(1x−x1−x)A(-x) = \begin{pmatrix} 1 & -(-x) \\ -x & 1 + (-x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & x \\ -x & 1 - x \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(x)⋅A(−x)A(x) \cdot A(-x):
A(x)⋅A(−x)=(1−xx1+x)(1x−x1−x)A(x) \cdot A(-x) = \begin{pmatrix} 1 & -x \\ x & 1 + x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & x \\ -x & 1 - x \end{pmatrix}

Efectuăm produsele:

  • Linia 1, Coloana 1: 1⋅1+(−x)(−x)=1+x21 \cdot 1 + (-x)(-x) = 1 + x^2
  • Linia 1, Coloana 2: 1⋅x+(−x)(1−x)=x−x+x2=x21 \cdot x + (-x)(1 - x) = x - x + x^2 = x^2
  • Linia 2, Coloana 1: x⋅1+(1+x)(−x)=x−x−x2=−x2x \cdot 1 + (1 + x)(-x) = x - x - x^2 = -x^2
  • Linia 2, Coloana 2: x⋅x+(1+x)(1−x)=x2+1−x2=1x \cdot x + (1 + x)(1 - x) = x^2 + 1 - x^2 = 1

Așadar:

A(x)⋅A(−x)=(x2+1x2−x21)A(x) \cdot A(-x) = \begin{pmatrix} x^2 + 1 & x^2 \\ -x^2 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm xA(x)xA(x):
xA(x)=x(1−xx1+x)=(x−x2x2x2+x)xA(x) = x \begin{pmatrix} 1 & -x \\ x & 1 + x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & -x^2 \\ x^2 & x^2 + x \end{pmatrix}
  • Adunăm cele două matrice:
A(x)⋅A(−x)+xA(x)=(x2+1+xx2−x2−x2+x21+x2+x)=(x2+x+100x2+x+1)=(x2+x+1)I2A(x) \cdot A(-x) + xA(x) = \begin{pmatrix} x^2 + 1 + x & x^2 - x^2 \\ -x^2 + x^2 & 1 + x^2 + x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 + x + 1 & 0 \\ 0 & x^2 + x + 1 \end{pmatrix} = (x^2 + x + 1)I_2

(3p)

  • Egalăm cu 3I23I_2:
(x2+x+1)I2=3I2  ⟹  x2+x+1=3  ⟹  x2+x−2=0(x^2 + x + 1)I_2 = 3I_2 \implies x^2 + x + 1 = 3 \implies x^2 + x - 2 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

  • Δ=12−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9
  • x1=−1−32=−2x_1 = \frac{-1 - 3}{2} = -2
  • x2=−1+32=1x_2 = \frac{-1 + 3}{2} = 1

Numerele reale căutate sunt x=−2x = -2 și x=1x = 1.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=4(xy+1)−3(x+y)x * y = 4(xy + 1) - 3(x + y)

a) Arătați că 1∗2=31 * 2 = 3. (5p)

b) Arătați că, dacă a∗3=4a * 3 = 4, atunci a∗(−a)=0a * (-a) = 0. (5p)

c) Determinați valorile reale ale lui xx pentru care (x∗1)∗(x−1)≤4(x * 1) * (x - 1) \le 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compoziției 1∗21 * 2
  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în formula legii:
1∗2=4(1⋅2+1)−3(1+2)1 * 2 = 4(1 \cdot 2 + 1) - 3(1 + 2)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=4(2+1)−3(3)=4⋅3−9=12−9=31 * 2 = 4(2 + 1) - 3(3) = 4 \cdot 3 - 9 = 12 - 9 = 3

(2p)

b) Verificarea proprietății pentru a∗3=4a * 3 = 4
  • Calculăm a∗3a * 3:
a∗3=4(3a+1)−3(a+3)=12a+4−3a−9=9a−5a * 3 = 4(3a + 1) - 3(a + 3) = 12a + 4 - 3a - 9 = 9a - 5
  • Egalăm cu 44 conform ipotezei:
9a−5=4  ⟹  9a=9  ⟹  a=19a - 5 = 4 \implies 9a = 9 \implies a = 1

(3p)

  • Calculăm acum a∗(−a)a * (-a) pentru a=1a = 1:
a∗(−a)=1∗(−1)=4(1⋅(−1)+1)−3(1+(−1))=4(−1+1)−3(0)=4⋅0−0=0a * (-a) = 1 * (-1) = 4\big(1 \cdot (-1) + 1\big) - 3\big(1 + (-1)\big) = 4(-1 + 1) - 3(0) = 4 \cdot 0 - 0 = 0

(2p)

c) Rezolvarea inecuației (x∗1)∗(x−1)≤4(x * 1) * (x - 1) \le 4
  • Calculăm mai întâi primul termen x∗1x * 1:
x∗1=4(x⋅1+1)−3(x+1)=4x+4−3x−3=x+1x * 1 = 4(x \cdot 1 + 1) - 3(x + 1) = 4x + 4 - 3x - 3 = x + 1
  • Calculăm acum compoziția (x∗1)∗(x−1)=(x+1)∗(x−1)(x * 1) * (x - 1) = (x + 1) * (x - 1): Folosim formula legii de compoziție cu u=x+1u = x + 1 și v=x−1v = x - 1:
    • uv=(x+1)(x−1)=x2−1  ⟹  uv+1=x2uv = (x + 1)(x - 1) = x^2 - 1 \implies uv + 1 = x^2
    • u+v=(x+1)+(x−1)=2xu + v = (x + 1) + (x - 1) = 2x
(x+1)∗(x−1)=4(x2)−3(2x)=4x2−6x(x + 1) * (x - 1) = 4(x^2) - 3(2x) = 4x^2 - 6x

(3p)

  • Inecuația dată devine:
4x2−6x≤4  ⟺  4x2−6x−4≤0  ⟺  2x2−3x−2≤04x^2 - 6x \le 4 \iff 4x^2 - 6x - 4 \le 0 \iff 2x^2 - 3x - 2 \le 0

Aflăm rădăcinile ecuației atașate 2x2−3x−2=02x^2 - 3x - 2 = 0:

  • Δ=(−3)2−4⋅2⋅(−2)=9+16=25\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-2) = 9 + 16 = 25
  • x1=3−54=−24=−12x_1 = \frac{3 - 5}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}
  • x2=3+54=84=2x_2 = \frac{3 + 5}{4} = \frac{8}{4} = 2

Deoarece coeficientul lui x2x^2 este a=2>0a = 2 > 0, trinomul este negativ sau nul pe intervalul închis delimitat de rădăcini:

x∈[−12,2]x \in \left[-\frac{1}{2}, 2\right]

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+x+3−5ln⁡xf(x) = 2x^2 + x + 3 - 5\ln x.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)(4x+5)xf'(x) = \frac{(x - 1)(4x + 5)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)+5ln⁡x3−x−x2=−2\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) + 5\ln x}{3 - x - x^2} = -2. (5p)

c) Demonstrați că 2x2+x+3≥5ln⁡x+62x^2 + x + 3 \ge 5\ln x + 6, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Derivăm termen cu termen pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=(2x2)′+(x)′+(3)′−5(ln⁡x)′=4x+1−5xf'(x) = (2x^2)' + (x)' + (3)' - 5(\ln x)' = 4x + 1 - \frac{5}{x}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=4x2+x−5xf'(x) = \frac{4x^2 + x - 5}{x}

Descompunem trinomul 4x2+x−54x^2 + x - 5. Rădăcinile ecuației 4x2+x−5=04x^2 + x - 5 = 0 sunt: Δ=12−4⋅4⋅(−5)=1+80=81\Delta = 1^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-5) = 1 + 80 = 81 x1=−1−98=−54x_1 = \frac{-1 - 9}{8} = -\frac{5}{4}, x2=−1+98=1x_2 = \frac{-1 + 9}{8} = 1. Astfel:

4x2+x−5=4(x−1)(x+54)=(x−1)(4x+5)4x^2 + x - 5 = 4(x - 1)\left(x + \frac{5}{4}\right) = (x - 1)(4x + 5)

Deci:

f′(x)=(x−1)(4x+5)x,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{(x - 1)(4x + 5)}{x}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

b) Calculul limitei la +∞+\infty
  • Exprimăm numărătorul:
f(x)+5ln⁡x=(2x2+x+3−5ln⁡x)+5ln⁡x=2x2+x+3f(x) + 5\ln x = (2x^2 + x + 3 - 5\ln x) + 5\ln x = 2x^2 + x + 3
  • Calculăm limita raportului:
lim⁡x→+∞f(x)+5ln⁡x3−x−x2=lim⁡x→+∞2x2+x+3−x2−x+3\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) + 5\ln x}{3 - x - x^2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x^2 + x + 3}{-x^2 - x + 3}

(3p)

  • Dăm factor forțat pe x2x^2 la numărător și la numitor:
lim⁡x→+∞x2(2+1x+3x2)x2(−1−1x+3x2)=lim⁡x→+∞2+1x+3x2−1−1x+3x2=2+0+0−1−0+0=2−1=−2\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(2 + \frac{1}{x} + \frac{3}{x^2}\right)}{x^2\left(-1 - \frac{1}{x} + \frac{3}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2 + \frac{1}{x} + \frac{3}{x^2}}{-1 - \frac{1}{x} + \frac{3}{x^2}} = \frac{2 + 0 + 0}{-1 - 0 + 0} = \frac{2}{-1} = -2

(2p)

c) Demonstrarea inegalității
  • Inegalitatea cerută 2x2+x+3≥5ln⁡x+62x^2 + x + 3 \ge 5\ln x + 6 este echivalentă cu:
2x2+x+3−5ln⁡x≥6  ⟺  f(x)≥6,pentru orice x∈(0,+∞)2x^2 + x + 3 - 5\ln x \ge 6 \iff f(x) \ge 6, \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)
  • Analizăm monotonia funcției ff cu ajutorul derivatei: Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), numitorul x>0x > 0 și factorul 4x+5>04x + 5 > 0, deci semnul derivatei f′(x)f'(x) este dat exclusiv de semnul factorului x−1x - 1:
    • f′(x)=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff x = 1
    • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), x−1<0  ⟹  f′(x)<0x - 1 < 0 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1].
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), x−1>0  ⟹  f′(x)>0x - 1 > 0 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Punctul x=1x = 1 este punct de minim absolut global al funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty), prin urmare:
f(x)≥f(1),pentru orice x∈(0,+∞)f(x) \ge f(1), \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)

Calculăm valoarea minimă:

f(1)=2⋅12+1+3−5ln⁡1=2+1+3−0=6f(1) = 2 \cdot 1^2 + 1 + 3 - 5\ln 1 = 2 + 1 + 3 - 0 = 6

Așadar:

f(x)≥6  ⟹  2x2+x+3−5ln⁡x≥6  ⟹  2x2+x+3≥5ln⁡x+6f(x) \ge 6 \implies 2x^2 + x + 3 - 5\ln x \ge 6 \implies 2x^2 + x + 3 \ge 5\ln x + 6

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(3−2x)exf(x) = (3 - 2x)e^x.

a) Arătați că ∫01f(x)ex dx=2\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = 2. (5p)

b) Arătați că ∫02f(x) dx=e2−5\int_0^2 f(x) \, dx = e^2 - 5. (5p)

c) Determinați a∈(−∞,1)a \in (-\infty, 1) pentru care ∫a1e3xf3(x) dx=29\int_a^1 \frac{e^{3x}}{f^3(x)} \, dx = \frac{2}{9}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01f(x)ex dx\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫01f(x)ex dx=∫01(3−2x)exex dx=∫01(3−2x) dx\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^1 \frac{(3 - 2x)e^x}{e^x} \, dx = \int_0^1 (3 - 2x) \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01(3−2x) dx=(3x−x2)∣01=(3⋅1−12)−0=3−1=2\int_0^1 (3 - 2x) \, dx = \left. \left(3x - x^2\right) \right|_0^1 = (3 \cdot 1 - 1^2) - 0 = 3 - 1 = 2

(2p)

b) Calculul integralei ∫02f(x) dx\int_0^2 f(x) \, dx
  • Integrăm prin părți integrala ∫02(3−2x)ex dx\int_0^2 (3 - 2x)e^x \, dx:
    • Alegem u(x)=3−2x  ⟹  u′(x)=−2u(x) = 3 - 2x \implies u'(x) = -2
    • Alegem v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x
∫02(3−2x)ex dx=(3−2x)ex∣02−∫02(−2)ex dx=(3−2x)ex∣02+2∫02ex dx\int_0^2 (3 - 2x)e^x \, dx = \left. (3 - 2x)e^x \right|_0^2 - \int_0^2 (-2)e^x \, dx = \left. (3 - 2x)e^x \right|_0^2 + 2\int_0^2 e^x \, dx

(3p)

  • Calculăm valorile în capete:
(3−2x)ex∣02=(3−4)e2−(3−0)e0=−e2−3\left. (3 - 2x)e^x \right|_0^2 = (3 - 4)e^2 - (3 - 0)e^0 = -e^2 - 3 2ex∣02=2(e2−e0)=2(e2−1)=2e2−22 \left. e^x \right|_0^2 = 2(e^2 - e^0) = 2(e^2 - 1) = 2e^2 - 2
  • Însumăm rezultatele:
∫02f(x) dx=−e2−3+2e2−2=e2−5\int_0^2 f(x) \, dx = -e^2 - 3 + 2e^2 - 2 = e^2 - 5

(2p)

c) Determinarea numărului real aa
  • Deoarece f(x)=(3−2x)exf(x) = (3 - 2x)e^x, ridicând la cub obținem f3(x)=(3−2x)3e3xf^3(x) = (3 - 2x)^3 e^{3x}. Integrandul devine:
e3xf3(x)=e3x(3−2x)3e3x=1(3−2x)3=(3−2x)−3\frac{e^{3x}}{f^3(x)} = \frac{e^{3x}}{(3 - 2x)^3 e^{3x}} = \frac{1}{(3 - 2x)^3} = (3 - 2x)^{-3}
  • Calculăm integrala definită:
∫a1(3−2x)−3 dx=−12∫a1(3−2x)′(3−2x)−3 dx=−12(3−2x)−2−2∣a1=141(3−2x)2∣a1\int_a^1 (3 - 2x)^{-3} \, dx = -\frac{1}{2} \int_a^1 (3 - 2x)' (3 - 2x)^{-3} \, dx = -\frac{1}{2} \left. \frac{(3 - 2x)^{-2}}{-2} \right|_a^1 = \frac{1}{4} \left. \frac{1}{(3 - 2x)^2} \right|_a^1

Înlocuim limitele de integrare:

14(1(3−2⋅1)2−1(3−2a)2)=14(1−1(3−2a)2)\frac{1}{4} \left( \frac{1}{(3 - 2 \cdot 1)^2} - \frac{1}{(3 - 2a)^2} \right) = \frac{1}{4} \left( 1 - \frac{1}{(3 - 2a)^2} \right)

(3p)

  • Egalăm cu valoarea 29\frac{2}{9} din ipoteză:
14(1−1(3−2a)2)=29  ⟹  1−1(3−2a)2=89\frac{1}{4} \left( 1 - \frac{1}{(3 - 2a)^2} \right) = \frac{2}{9} \implies 1 - \frac{1}{(3 - 2a)^2} = \frac{8}{9} 1(3−2a)2=1−89=19  ⟹  (3−2a)2=9\frac{1}{(3 - 2a)^2} = 1 - \frac{8}{9} = \frac{1}{9} \implies (3 - 2a)^2 = 9

Avem două ecuații posibile:

  • 3−2a=3  ⟹  2a=0  ⟹  a=03 - 2a = 3 \implies 2a = 0 \implies a = 0
  • 3−2a=−3  ⟹  2a=6  ⟹  a=33 - 2a = -3 \implies 2a = 6 \implies a = 3

Deoarece a∈(−∞,1)a \in (-\infty, 1), valoarea a=3a = 3 nu convine (3≥13 \ge 1), iar a=0a = 0 convine (0∈(−∞,1)0 \in (-\infty, 1)).

Așadar, valoarea căutată este a=0a = 0.

(2p)