Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (2−2)(2+2)=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2:
(2−2)(2+2)=22−(2)2
(3p)
22−(2)2=4−2=2
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x2−4x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Punctele de intersecție a graficului funcției cu axa Ox au ordonata nulă, deci rezolvăm ecuația f(x)=0:
2x2−4x=0
(3p)
- Dăm factor comun pe 2x:
2x(x−2)=0⟹x1=0saux2=2
Abscisele căutate sunt x=0 și x=2.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x−3=22x1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Rescriem membrul drept ca putere a bazei 2, folosind proprietatea ay1=a−y:
22x1=2−2x
2x−3=2−2x
(3p)
- Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x−3=−2x⟹x+2x=3⟹3x=3⟹x=1
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 11. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Numărul total de numere naturale de două cifre este:
nr. cazuri posibile=99−10+1=90
(2p)
- Multiplii de 11 din mulțimea numerelor de două cifre sunt numerele de forma 11⋅k, unde k∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9}:
{11,22,33,44,55,66,77,88,99}⟹nr. cazuri favorabile=9
p=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=909=101
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1,0), B(0,3) și C(4,0). Arătați că triunghiul ABC este isoscel. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Punctele A și C fiind situate pe axa Ox, lungimea segmentului AC este:
AC=∣xC−xA∣=∣4−(−1)∣=5
(2p)
- Calculăm lungimea laturii BC folosind formula distanței dintre două puncte:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(4−0)2+(0−3)2=16+9=25=5
- Deoarece AC=BC=5, triunghiul ABC are două laturi de lungimi egale, deci este isoscel (cu vârful în C).
(3p)
6. Se consideră E(x)=tgx+sin23x−2cos2x, unde x∈(0,2π). Arătați că E(3π)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valorile fiecărui termen pentru x=3π:
tg3π=3
sin(23⋅3π)=sin2π=1
cos(21⋅3π)=cos6π=23
(3p)
- Înlocuim aceste valori în expresie:
E(3π)=3+1−2⋅23=3+1−3=1
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele M(x)=(x+1−2x−x2x+1), unde x este număr real.
a) Arătați că det(M(1))=4. (5p)
b) Arătați că M(x)⋅M(1)=M(4x+1), pentru orice număr real x. (5p)
c) Determinați numărul real x pentru care M(x)⋅M(1)⋅M(1)=M(x+2). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei M(1)
- Înlocuim x=1 în expresia matricei M(x):
M(1)=(1+1−2⋅1−12⋅1+1)=(2−2−13)
(3p)
det(M(1))=2−2−13=2⋅3−(−1)⋅(−2)=6−2=4
(2p)
b) Demonstrarea identității M(x)⋅M(1)=M(4x+1)
- Calculăm produsul M(x)⋅M(1):
M(x)⋅M(1)=(x+1−2x−x2x+1)(2−2−13)
=(2(x+1)+(−x)(−2)−2x⋅2+(2x+1)(−2)−(x+1)+(−x)⋅3−2x(−1)+(2x+1)⋅3)
=(2x+2+2x−4x−4x−2−x−1−3x2x+6x+3)=(4x+2−8x−2−(4x+1)8x+3)
(3p)
- Exprimăm matricea M(4x+1):
M(4x+1)=((4x+1)+1−2(4x+1)−(4x+1)2(4x+1)+1)=(4x+2−8x−2−(4x+1)8x+3)
Deoarece cele două matrice sunt identice, relația M(x)⋅M(1)=M(4x+1) este adevărată pentru orice număr real x.
(2p)
c) Rezolvarea ecuației M(x)⋅M(1)⋅M(1)=M(x+2)
- Aplicăm rezultatul de la subpunctul b) pentru primul produs:
M(x)⋅M(1)=M(4x+1)
- Înmulțim din nou la dreapta cu M(1):
(M(x)⋅M(1))⋅M(1)=M(4x+1)⋅M(1)=M(4(4x+1)+1)=M(16x+5)
(3p)
- Ecuația devine M(16x+5)=M(x+2), de unde egalăm argumentele:
16x+5=x+2⟹16x−x=2−5⟹15x=−3⟹x=−153=−51
(2p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=5xy+10x+10y+18
a) Arătați că (−1)∗0=8. (5p)
b) Demonstrați că x∗y=5(x+2)(y+2)−2, pentru orice numere reale x și y. (5p)
c) Determinați numărul întreg m pentru care m∗m=m. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii (−1)∗0
- Înlocuim x=−1 și y=0 în legea de compoziție:
(−1)∗0=5(−1)⋅0+10(−1)+10⋅0+18
(3p)
(−1)∗0=0−10+0+18=8
(2p)
- Plecăm de la membrul drept și desfacem parantezele:
5(x+2)(y+2)−2=5(xy+2x+2y+4)−2
=5xy+10x+10y+20−2
(3p)
=5xy+10x+10y+18=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(2p)
c) Determinarea numărului întreg m
- Folosind forma restrânsă a legii, exprimăm m∗m:
m∗m=5(m+2)2−2
(2p)
- Ecuația m∗m=m devine:
5(m+2)2−2=m⟺5(m2+4m+4)−2−m=0
5m2+20m+20−2−m=0⟺5m2+19m+18=0
- Factorizăm ecuația de gradul al doilea:
(m+2)(5m+9)=0⟹m1=−2saum2=−59
- Deoarece m este număr întreg (m∈Z), soluția convenabilă este:
m=−2
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:(1,+∞)→R, f(x)=x−1x2+1+ln(x−1).
a) Arătați că f′(x)=(x−1)2x2−x−2, x∈(1,+∞). (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=2, situat pe graficul funcției f. (5p)
c) Demonstrați că x−1x2+1+ln(x−1)≥5, pentru orice x∈(1,+∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
- Derivăm termen cu termen funcția f:
(x−1x2+1)′=(x−1)2(x2+1)′(x−1)−(x2+1)(x−1)′=(x−1)22x(x−1)−(x2+1)⋅1=(x−1)22x2−2x−x2−1=(x−1)2x2−2x−1
(ln(x−1))′=x−11=(x−1)2x−1
(3p)
- Însumăm cele două derivate:
f′(x)=(x−1)2x2−2x−1+(x−1)2x−1=(x−1)2x2−2x−1+x−1=(x−1)2x2−x−2,x∈(1,+∞)
(2p)
b) Ecuația tangentei în punctul de abscisă x=2
- Calculăm valoarea funcției și a derivatei în x=2:
f(2)=2−122+1+ln(2−1)=15+ln1=5+0=5
f′(2)=(2−1)222−2−2=14−4=0
(2p)
- Ecuația tangentei la grafic în punctul (2,f(2)) este:
y−f(2)=f′(2)(x−2)⟺y−5=0⋅(x−2)⟹y=5
(3p)
c) Demonstrarea inegalității pe (1,+∞)
- Determinăm punctele critice ale funcției pe intervalul (1,+∞):
f′(x)=0⟺x2−x−2=0⟺(x−2)(x+1)=0
Cum x∈(1,+∞), singura rădăcină este x=2.
- Stabilim semnul derivatei f′(x) pe (1,+∞):
- Pentru x∈(1,2], x2−x−2≤0⟹f′(x)≤0, deci funcția f este descrescătoare pe (1,2].
- Pentru x∈[2,+∞), x2−x−2≥0⟹f′(x)≥0, deci funcția f este crescătoare pe [2,+∞).
(3p)
- Rezultă că punctul x=2 este punct de minim global al funcției pe intervalul (1,+∞), deci:
f(x)≥f(2),pentru orice x∈(1,+∞)
Deoarece f(2)=5, obținem:
x−1x2+1+ln(x−1)≥5,pentru orice x∈(1,+∞)
(2p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=6x2+1x+4.
a) Arătați că ∫02f(x)(6x2+1)dx=10. (5p)
b) Arătați că ∫02(f(x)−6x2+14)dx=6ln5. (5p)
c) Determinați numărul real m pentru care ∫01f(x)x+4⋅e2xdx=m(e2−1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫02f(x)(6x2+1)dx
- Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)(6x2+1)=6x2+1x+4⋅(6x2+1)=x+4
- Integrăm funcția polinomială:
∫02(x+4)dx=(2x2+4x)02
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222+4⋅2)−0=24+8=2+8=10
(2p)
b) Calculul integralei ∫02(f(x)−6x2+14)dx
f(x)−6x2+14=6x2+1x+4−6x2+14=6x2+1x
- Observăm că (6x2+1)′=12x, deci rescriem numărătorul:
∫026x2+1xdx=121∫026x2+1(6x2+1)′dx=121ln(6x2+1)02
(3p)
- Introducem limitele de integrare:
121(ln(6⋅22+1)−ln(6⋅02+1))=121(ln25−ln1)=121ln(52)=122ln5=6ln5
(2p)
c) Determinarea numărului real m
- Exprimăm raportul de sub integrală:
f(x)x+4=6x2+1x+4x+4=6x2+1
∫01(6x2+1)e2xdx
- Integrăm prin părți, alegând u(x)=6x2+1⟹u′(x)=12x și v′(x)=e2x⟹v(x)=2e2x:
∫01(6x2+1)e2xdx=(6x2+1)2e2x01−∫0112x⋅2e2xdx=2(6x2+1)e2x01−∫016xe2xdx
- Integrăm din nou prin părți termenul ∫016xe2xdx:
∫016xe2xdx=6x2e2x01−∫016⋅2e2xdx=(3xe2x−23e2x)01
(26x2+1−3x+23)e2x01=(3x2−3x+2)e2x01
- Înlocuim limitele de integrare:
(3⋅12−3⋅1+2)e2−(3⋅02−3⋅0+2)e0=2e2−2=2(e2−1)
(3p)
- Egalăm cu membrul drept din ecuație:
2(e2−1)=m(e2−1)⟹m=2
(2p)