BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2022Sesiune Specială

Bacalaureat 2022 - Matematică Științele Naturii - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (2−2)(2+2)=2(2 - \sqrt{2})(2 + \sqrt{2}) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:
(2−2)(2+2)=22−(2)2(2 - \sqrt{2})(2 + \sqrt{2}) = 2^2 - (\sqrt{2})^2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
22−(2)2=4−2=22^2 - (\sqrt{2})^2 = 4 - 2 = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x2−4xf(x) = 2x^2 - 4x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele de intersecție a graficului funcției cu axa OxOx au ordonata nulă, deci rezolvăm ecuația f(x)=0f(x) = 0:
2x2−4x=02x^2 - 4x = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe 2x2x:
2x(x−2)=0  ⟹  x1=0saux2=22x(x - 2) = 0 \implies x_1 = 0 \quad \text{sau} \quad x_2 = 2

Abscisele căutate sunt x=0x = 0 și x=2x = 2.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x−3=122x2^{x - 3} = \frac{1}{2^{2x}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem membrul drept ca putere a bazei 22, folosind proprietatea 1ay=a−y\frac{1}{a^y} = a^{-y}:
122x=2−2x\frac{1}{2^{2x}} = 2^{-2x}
  • Ecuația devine:
2x−3=2−2x2^{x - 3} = 2^{-2x}

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x−3=−2x  ⟹  x+2x=3  ⟹  3x=3  ⟹  x=1x - 3 = -2x \implies x + 2x = 3 \implies 3x = 3 \implies x = 1

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 1111. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de numere naturale de două cifre este:
nr. cazuri posibile=99−10+1=90\text{nr. cazuri posibile} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Multiplii de 1111 din mulțimea numerelor de două cifre sunt numerele de forma 11⋅k11 \cdot k, unde k∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9}k \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}:
{11,22,33,44,55,66,77,88,99}  ⟹  nr. cazuri favorabile=9\{11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99\} \implies \text{nr. cazuri favorabile} = 9
  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=990=110p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,0)A(-1, 0), B(0,3)B(0, 3) și C(4,0)C(4, 0). Arătați că triunghiul ABCABC este isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele AA și CC fiind situate pe axa OxOx, lungimea segmentului ACAC este:
AC=∣xC−xA∣=∣4−(−1)∣=5AC = |x_C - x_A| = |4 - (-1)| = 5

(2p)

  • Calculăm lungimea laturii BCBC folosind formula distanței dintre două puncte:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(4−0)2+(0−3)2=16+9=25=5BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(4 - 0)^2 + (0 - 3)^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5
  • Deoarece AC=BC=5AC = BC = 5, triunghiul ABCABC are două laturi de lungimi egale, deci este isoscel (cu vârful în CC).

(3p)


6. Se consideră E(x)=tg x+sin⁡3x2−2cos⁡x2E(x) = \text{tg}\,x + \sin\frac{3x}{2} - 2\cos\frac{x}{2}, unde x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right). Arătați că E(π3)=1E\left(\frac{\pi}{3}\right) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile fiecărui termen pentru x=π3x = \frac{\pi}{3}:
tgπ3=3\text{tg}\frac{\pi}{3} = \sqrt{3} sin⁡(32⋅π3)=sin⁡π2=1\sin\left(\frac{3}{2} \cdot \frac{\pi}{3}\right) = \sin\frac{\pi}{2} = 1 cos⁡(12⋅π3)=cos⁡π6=32\cos\left(\frac{1}{2} \cdot \frac{\pi}{3}\right) = \cos\frac{\pi}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresie:
E(π3)=3+1−2⋅32=3+1−3=1E\left(\frac{\pi}{3}\right) = \sqrt{3} + 1 - 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \sqrt{3} + 1 - \sqrt{3} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele M(x)=(x+1−x−2x2x+1)M(x) = \begin{pmatrix} x + 1 & -x \\ -2x & 2x + 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(M(1))=4\det(M(1)) = 4. (5p)

b) Arătați că M(x)⋅M(1)=M(4x+1)M(x) \cdot M(1) = M(4x + 1), pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care M(x)⋅M(1)⋅M(1)=M(x+2)M(x) \cdot M(1) \cdot M(1) = M(x + 2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei M(1)M(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei M(x)M(x):
M(1)=(1+1−1−2⋅12⋅1+1)=(2−1−23)M(1) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & -1 \\ -2 \cdot 1 & 2 \cdot 1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ -2 & 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(M(1))=∣2−1−23∣=2⋅3−(−1)⋅(−2)=6−2=4\det(M(1)) = \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ -2 & 3 \end{vmatrix} = 2 \cdot 3 - (-1) \cdot (-2) = 6 - 2 = 4

(2p)

b) Demonstrarea identității M(x)⋅M(1)=M(4x+1)M(x) \cdot M(1) = M(4x + 1)
  • Calculăm produsul M(x)⋅M(1)M(x) \cdot M(1):
M(x)⋅M(1)=(x+1−x−2x2x+1)(2−1−23)M(x) \cdot M(1) = \begin{pmatrix} x + 1 & -x \\ -2x & 2x + 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} =(2(x+1)+(−x)(−2)−(x+1)+(−x)⋅3−2x⋅2+(2x+1)(−2)−2x(−1)+(2x+1)⋅3)= \begin{pmatrix} 2(x + 1) + (-x)(-2) & -(x + 1) + (-x) \cdot 3 \\ -2x \cdot 2 + (2x + 1)(-2) & -2x(-1) + (2x + 1) \cdot 3 \end{pmatrix} =(2x+2+2x−x−1−3x−4x−4x−22x+6x+3)=(4x+2−(4x+1)−8x−28x+3)= \begin{pmatrix} 2x + 2 + 2x & -x - 1 - 3x \\ -4x - 4x - 2 & 2x + 6x + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4x + 2 & -(4x + 1) \\ -8x - 2 & 8x + 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Exprimăm matricea M(4x+1)M(4x + 1):
M(4x+1)=((4x+1)+1−(4x+1)−2(4x+1)2(4x+1)+1)=(4x+2−(4x+1)−8x−28x+3)M(4x + 1) = \begin{pmatrix} (4x + 1) + 1 & -(4x + 1) \\ -2(4x + 1) & 2(4x + 1) + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4x + 2 & -(4x + 1) \\ -8x - 2 & 8x + 3 \end{pmatrix}

Deoarece cele două matrice sunt identice, relația M(x)⋅M(1)=M(4x+1)M(x) \cdot M(1) = M(4x + 1) este adevărată pentru orice număr real xx.

(2p)

c) Rezolvarea ecuației M(x)⋅M(1)⋅M(1)=M(x+2)M(x) \cdot M(1) \cdot M(1) = M(x + 2)
  • Aplicăm rezultatul de la subpunctul b) pentru primul produs:
M(x)⋅M(1)=M(4x+1)M(x) \cdot M(1) = M(4x + 1)
  • Înmulțim din nou la dreapta cu M(1)M(1):
(M(x)⋅M(1))⋅M(1)=M(4x+1)⋅M(1)=M(4(4x+1)+1)=M(16x+5)(M(x) \cdot M(1)) \cdot M(1) = M(4x + 1) \cdot M(1) = M(4(4x + 1) + 1) = M(16x + 5)

(3p)

  • Ecuația devine M(16x+5)=M(x+2)M(16x + 5) = M(x + 2), de unde egalăm argumentele:
16x+5=x+2  ⟹  16x−x=2−5  ⟹  15x=−3  ⟹  x=−315=−1516x + 5 = x + 2 \implies 16x - x = 2 - 5 \implies 15x = -3 \implies x = -\frac{3}{15} = -\frac{1}{5}

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=5xy+10x+10y+18x * y = 5xy + 10x + 10y + 18

a) Arătați că (−1)∗0=8(-1) * 0 = 8. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=5(x+2)(y+2)−2x * y = 5(x + 2)(y + 2) - 2, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numărul întreg mm pentru care m∗m=mm * m = m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii (−1)∗0(-1) * 0
  • Înlocuim x=−1x = -1 și y=0y = 0 în legea de compoziție:
(−1)∗0=5(−1)⋅0+10(−1)+10⋅0+18(-1) * 0 = 5(-1) \cdot 0 + 10(-1) + 10 \cdot 0 + 18

(3p)

(−1)∗0=0−10+0+18=8(-1) * 0 = 0 - 10 + 0 + 18 = 8

(2p)

b) Demonstrarea formei restrânse a legii
  • Plecăm de la membrul drept și desfacem parantezele:
5(x+2)(y+2)−2=5(xy+2x+2y+4)−25(x + 2)(y + 2) - 2 = 5(xy + 2x + 2y + 4) - 2 =5xy+10x+10y+20−2= 5xy + 10x + 10y + 20 - 2

(3p)

=5xy+10x+10y+18=x∗y= 5xy + 10x + 10y + 18 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

c) Determinarea numărului întreg mm
  • Folosind forma restrânsă a legii, exprimăm m∗mm * m:
m∗m=5(m+2)2−2m * m = 5(m + 2)^2 - 2

(2p)

  • Ecuația m∗m=mm * m = m devine:
5(m+2)2−2=m  ⟺  5(m2+4m+4)−2−m=05(m + 2)^2 - 2 = m \iff 5(m^2 + 4m + 4) - 2 - m = 0 5m2+20m+20−2−m=0  ⟺  5m2+19m+18=05m^2 + 20m + 20 - 2 - m = 0 \iff 5m^2 + 19m + 18 = 0
  • Factorizăm ecuația de gradul al doilea:
(m+2)(5m+9)=0  ⟹  m1=−2saum2=−95(m + 2)(5m + 9) = 0 \implies m_1 = -2 \quad \text{sau} \quad m_2 = -\frac{9}{5}
  • Deoarece mm este număr întreg (m∈Zm \in \mathbb{Z}), soluția convenabilă este:
m=−2m = -2

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1x−1+ln⁡(x−1)f(x) = \frac{x^2 + 1}{x - 1} + \ln(x - 1).

a) Arătați că f′(x)=x2−x−2(x−1)2f'(x) = \frac{x^2 - x - 2}{(x - 1)^2}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că x2+1x−1+ln⁡(x−1)≥5\frac{x^2 + 1}{x - 1} + \ln(x - 1) \ge 5, pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Derivăm termen cu termen funcția ff:
(x2+1x−1)′=(x2+1)′(x−1)−(x2+1)(x−1)′(x−1)2=2x(x−1)−(x2+1)⋅1(x−1)2=2x2−2x−x2−1(x−1)2=x2−2x−1(x−1)2\left(\frac{x^2 + 1}{x - 1}\right)' = \frac{(x^2 + 1)'(x - 1) - (x^2 + 1)(x - 1)'}{(x - 1)^2} = \frac{2x(x - 1) - (x^2 + 1) \cdot 1}{(x - 1)^2} = \frac{2x^2 - 2x - x^2 - 1}{(x - 1)^2} = \frac{x^2 - 2x - 1}{(x - 1)^2} (ln⁡(x−1))′=1x−1=x−1(x−1)2(\ln(x - 1))' = \frac{1}{x - 1} = \frac{x - 1}{(x - 1)^2}

(3p)

  • Însumăm cele două derivate:
f′(x)=x2−2x−1(x−1)2+x−1(x−1)2=x2−2x−1+x−1(x−1)2=x2−x−2(x−1)2,x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{x^2 - 2x - 1}{(x - 1)^2} + \frac{x - 1}{(x - 1)^2} = \frac{x^2 - 2x - 1 + x - 1}{(x - 1)^2} = \frac{x^2 - x - 2}{(x - 1)^2}, \quad x \in (1, +\infty)

(2p)

b) Ecuația tangentei în punctul de abscisă x=2x = 2
  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în x=2x = 2:
f(2)=22+12−1+ln⁡(2−1)=51+ln⁡1=5+0=5f(2) = \frac{2^2 + 1}{2 - 1} + \ln(2 - 1) = \frac{5}{1} + \ln 1 = 5 + 0 = 5 f′(2)=22−2−2(2−1)2=4−41=0f'(2) = \frac{2^2 - 2 - 2}{(2 - 1)^2} = \frac{4 - 4}{1} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la grafic în punctul (2,f(2))(2, f(2)) este:
y−f(2)=f′(2)(x−2)  ⟺  y−5=0⋅(x−2)  ⟹  y=5y - f(2) = f'(2)(x - 2) \iff y - 5 = 0 \cdot (x - 2) \implies y = 5

(3p)

c) Demonstrarea inegalității pe (1,+∞)(1, +\infty)
  • Determinăm punctele critice ale funcției pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty):
f′(x)=0  ⟺  x2−x−2=0  ⟺  (x−2)(x+1)=0f'(x) = 0 \iff x^2 - x - 2 = 0 \iff (x - 2)(x + 1) = 0

Cum x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), singura rădăcină este x=2x = 2.

  • Stabilim semnul derivatei f′(x)f'(x) pe (1,+∞)(1, +\infty):
    • Pentru x∈(1,2]x \in (1, 2], x2−x−2≤0  ⟹  f′(x)≤0x^2 - x - 2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe (1,2](1, 2].
    • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), x2−x−2≥0  ⟹  f′(x)≥0x^2 - x - 2 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).

(3p)

  • Rezultă că punctul x=2x = 2 este punct de minim global al funcției pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), deci:
f(x)≥f(2),pentru orice x∈(1,+∞)f(x) \ge f(2), \quad \text{pentru orice } x \in (1, +\infty)

Deoarece f(2)=5f(2) = 5, obținem:

x2+1x−1+ln⁡(x−1)≥5,pentru orice x∈(1,+∞)\frac{x^2 + 1}{x - 1} + \ln(x - 1) \ge 5, \quad \text{pentru orice } x \in (1, +\infty)

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+46x2+1f(x) = \frac{x + 4}{6x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫02f(x)(6x2+1) dx=10\int_0^2 f(x)(6x^2 + 1)\,dx = 10. (5p)

b) Arătați că ∫02(f(x)−46x2+1) dx=ln⁡56\int_0^2 \left(f(x) - \frac{4}{6x^2 + 1}\right)\,dx = \frac{\ln 5}{6}. (5p)

c) Determinați numărul real mm pentru care ∫01x+4f(x)⋅e2x dx=m(e2−1)\int_0^1 \frac{x + 4}{f(x)} \cdot e^{2x}\,dx = m(e^2 - 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02f(x)(6x2+1) dx\int_0^2 f(x)(6x^2 + 1)\,dx
  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)(6x2+1)=x+46x2+1⋅(6x2+1)=x+4f(x)(6x^2 + 1) = \frac{x + 4}{6x^2 + 1} \cdot (6x^2 + 1) = x + 4
  • Integrăm funcția polinomială:
∫02(x+4) dx=(x22+4x)∣02\int_0^2 (x + 4)\,dx = \left. \left(\frac{x^2}{2} + 4x\right) \right|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222+4⋅2)−0=42+8=2+8=10\left(\frac{2^2}{2} + 4 \cdot 2\right) - 0 = \frac{4}{2} + 8 = 2 + 8 = 10

(2p)

b) Calculul integralei ∫02(f(x)−46x2+1) dx\int_0^2 \left(f(x) - \frac{4}{6x^2 + 1}\right)\,dx
  • Efectuăm diferența:
f(x)−46x2+1=x+46x2+1−46x2+1=x6x2+1f(x) - \frac{4}{6x^2 + 1} = \frac{x + 4}{6x^2 + 1} - \frac{4}{6x^2 + 1} = \frac{x}{6x^2 + 1}
  • Observăm că (6x2+1)′=12x(6x^2 + 1)' = 12x, deci rescriem numărătorul:
∫02x6x2+1 dx=112∫02(6x2+1)′6x2+1 dx=112ln⁡(6x2+1)∣02\int_0^2 \frac{x}{6x^2 + 1}\,dx = \frac{1}{12} \int_0^2 \frac{(6x^2 + 1)'}{6x^2 + 1}\,dx = \left. \frac{1}{12} \ln(6x^2 + 1) \right|_0^2

(3p)

  • Introducem limitele de integrare:
112(ln⁡(6⋅22+1)−ln⁡(6⋅02+1))=112(ln⁡25−ln⁡1)=112ln⁡(52)=2ln⁡512=ln⁡56\frac{1}{12} (\ln(6 \cdot 2^2 + 1) - \ln(6 \cdot 0^2 + 1)) = \frac{1}{12} (\ln 25 - \ln 1) = \frac{1}{12} \ln(5^2) = \frac{2\ln 5}{12} = \frac{\ln 5}{6}

(2p)

c) Determinarea numărului real mm
  • Exprimăm raportul de sub integrală:
x+4f(x)=x+4x+46x2+1=6x2+1\frac{x + 4}{f(x)} = \frac{x + 4}{\frac{x + 4}{6x^2 + 1}} = 6x^2 + 1
  • Integrala devine:
∫01(6x2+1)e2x dx\int_0^1 (6x^2 + 1)e^{2x}\,dx
  • Integrăm prin părți, alegând u(x)=6x2+1  ⟹  u′(x)=12xu(x) = 6x^2 + 1 \implies u'(x) = 12x și v′(x)=e2x  ⟹  v(x)=e2x2v'(x) = e^{2x} \implies v(x) = \frac{e^{2x}}{2}:
∫01(6x2+1)e2x dx=(6x2+1)e2x2∣01−∫0112x⋅e2x2 dx=(6x2+1)e2x2∣01−∫016xe2x dx\int_0^1 (6x^2 + 1)e^{2x}\,dx = \left. (6x^2 + 1)\frac{e^{2x}}{2} \right|_0^1 - \int_0^1 12x \cdot \frac{e^{2x}}{2}\,dx = \left. \frac{(6x^2 + 1)e^{2x}}{2} \right|_0^1 - \int_0^1 6x e^{2x}\,dx
  • Integrăm din nou prin părți termenul ∫016xe2x dx\int_0^1 6x e^{2x}\,dx:
∫016xe2x dx=6xe2x2∣01−∫016⋅e2x2 dx=(3xe2x−32e2x)∣01\int_0^1 6x e^{2x}\,dx = \left. 6x \frac{e^{2x}}{2} \right|_0^1 - \int_0^1 6 \cdot \frac{e^{2x}}{2}\,dx = \left. \left(3x e^{2x} - \frac{3}{2} e^{2x}\right) \right|_0^1
  • Combinăm primitivele:
(6x2+12−3x+32)e2x∣01=(3x2−3x+2)e2x∣01\left. \left( \frac{6x^2 + 1}{2} - 3x + \frac{3}{2} \right) e^{2x} \right|_0^1 = \left. (3x^2 - 3x + 2)e^{2x} \right|_0^1
  • Înlocuim limitele de integrare:
(3⋅12−3⋅1+2)e2−(3⋅02−3⋅0+2)e0=2e2−2=2(e2−1)(3 \cdot 1^2 - 3 \cdot 1 + 2)e^2 - (3 \cdot 0^2 - 3 \cdot 0 + 2)e^0 = 2e^2 - 2 = 2(e^2 - 1)

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept din ecuație:
2(e2−1)=m(e2−1)  ⟹  m=22(e^2 - 1) = m(e^2 - 1) \implies m = 2

(2p)