Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați termenul a1 al progresiei aritmetice (an)n≥1, știind că a2=6 și a3=12. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rația r a progresiei aritmetice este diferența dintre doi termeni consecutivi:
r=a3−a2=12−6=6
(2p)
Determinăm primul termen a1:
a1=a2−r=6−6=0
(3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−5. Determinați numărul real a pentru care f(a)+f(2a)=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției în punctele a și 2a:
f(a)=a−5f(2a)=2a−5
Înlocuim în ecuația dată:
(a−5)+(2a−5)=2⟺3a−10=2⟺3a=12
(3p)
Obținem:
a=4
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x⋅51=25. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem membrul stâng folosind regulile de calcul cu puteri:
5x⋅51=5x⋅5−1=5x−1
Deoarece 25=52, ecuația devine:
5x−1=52⟺x−1=2
(3p)
Rezultă soluția:
x=3
(2p)
**4.**融Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 16. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}, având în total:
nposibile=99−10+1=90 cazuri posibile
(2p)
Multiplii naturali de două cifre ai numărului 16 sunt:
16⋅1=16,16⋅2=32,16⋅3=48,16⋅4=64,16⋅5=80,16⋅6=96
Sunt 6 multipli de două cifre, deci:
nfavorabile=6 cazuri favorabile
Calculăm probabilitatea:
P=nposibilenfavorabile=906=151
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3,2) și B(1,4). Determinați coordonatele punctului C, astfel încât punctul A este mijlocul segmentului BC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A(xA,yA) este mijlocul segmentului BC, deci:
xA=2xB+xCșiyA=2yB+yC
Înlocuind coordonatele punctelor A(3,2) și B(1,4), determinăm abscisa lui C:
3=21+xC⟺1+xC=6⟺xC=5
(3p)
Determinăm ordonata lui C:
2=24+yC⟺4+yC=4⟺yC=0
Punctul căutat este C(5,0).
(2p)
6. Se consideră expresia E(x)=sinx+sin23x−cos2x, unde x este număr real. Arătați că E(3π)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Arătați că detA=0. (5p) b) Arătați că B(x)−B(0)=xA, pentru orice număr real x. (5p) c) Arătați că matricea C(a)=B(a)⋅B(1)−B(a+1) este inversabilă, pentru orice număr întreg a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Matricea C(a) este inversabilă dacă și numai dacă det(C(a))=0:
−10a+5=0⟺10a=5⟺a=21
Deoarece a este număr întreg (a∈Z), iar 21∈/Z, rezultă că det(C(a))=0 pentru orice a∈Z.
Prin urmare, matricea C(a) este inversabilă pentru orice număr întreg a.
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=(2x−1)(2y−1)+1
a) Arătați că 1∗2=4. (5p) b) Determinați numerele reale x pentru care x∗x=2. (5p)
**c)**融Determinați numărul întreg nenul m pentru care m∗(1+m1)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Cum Im(f)=R (codomeniul funcției), rezultă că funcția f este surjectivă.
Fiind simultan injectivă și surjectivă, funcția f este bijectivă. (3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x(ex+x2).
a) Arătați că ∫04ex+x2f(x)dx=8. (5p) b) Arătați că ∫01(f(x)−x3)dx=1. (5p)
**c)**融Determinați numărul real a pentru care ∫12x1⋅f(x2)dx=2e4−e+a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Înlocuim expresia funcției f(x) în integrală:
∫04ex+x2f(x)dx=∫04ex+x2x(ex+x2)dx=∫04xdx
(3p)
Calculăm integrala definită:
∫04xdx=[2x2]04=216−0=8
(2p)
b)
Deoarece f(x)=xex+x3, diferența din integrant este:
f(x)−x3=xex
Integrala devine:
∫01(f(x)−x3)dx=∫01xexdx
Aplicăm metoda integrării prin părți: luăm u=x⟹u′=1 și v′=ex⟹v=ex:
∫01xexdx=[xex]01−∫01exdx=[xex]01−[ex]01
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
(1⋅e1−0)−(e1−e0)=e−e+1=1
(2p)
c)
Calculăm f(x2) înlocuind x cu x2:
f(x2)=x2(ex2+(x2)2)=x2(ex2+x4)=x2ex2+x6
Integrantul este:
x1⋅f(x2)=x1(x2ex2+x6)=xex2+x5
Integrăm termen cu termen pe [1,2]:
∫12x1⋅f(x2)dx=∫12xex2dx+∫12x5dx
Pentru prima integrală, folosim substituția t=x2⟹dt=2xdx: