BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2022Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2022 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a1a_1 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a2=6a_2 = 6 și a3=12a_3 = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rația rr a progresiei aritmetice este diferența dintre doi termeni consecutivi:
r=a3−a2=12−6=6r = a_3 - a_2 = 12 - 6 = 6

(2p)

  • Determinăm primul termen a1a_1:
a1=a2−r=6−6=0a_1 = a_2 - r = 6 - 6 = 0

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−5f(x) = x - 5. Determinați numărul real aa pentru care f(a)+f(2a)=2f(a) + f(2a) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele aa și 2a2a:
f(a)=a−5f(a) = a - 5 f(2a)=2a−5f(2a) = 2a - 5
  • Înlocuim în ecuația dată:
(a−5)+(2a−5)=2  ⟺  3a−10=2  ⟺  3a=12(a - 5) + (2a - 5) = 2 \iff 3a - 10 = 2 \iff 3a = 12

(3p)

  • Obținem:
a=4a = 4

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x⋅15=255^x \cdot \frac{1}{5} = 25. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul stâng folosind regulile de calcul cu puteri:
5x⋅15=5x⋅5−1=5x−15^x \cdot \frac{1}{5} = 5^x \cdot 5^{-1} = 5^{x-1}
  • Deoarece 25=5225 = 5^2, ecuația devine:
5x−1=52  ⟺  x−1=25^{x-1} = 5^2 \iff x - 1 = 2

(3p)

  • Rezultă soluția:
x=3x = 3

(2p)


**4.**融Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 1616. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}, având în total:
nposibile=99−10+1=90 cazuri posibilen_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Multiplii naturali de două cifre ai numărului 1616 sunt:
16⋅1=16,16⋅2=32,16⋅3=48,16⋅4=64,16⋅5=80,16⋅6=9616 \cdot 1 = 16, \quad 16 \cdot 2 = 32, \quad 16 \cdot 3 = 48, \quad 16 \cdot 4 = 64, \quad 16 \cdot 5 = 80, \quad 16 \cdot 6 = 96
  • Sunt 66 multipli de două cifre, deci:
nfavorabile=6 cazuri favorabilen_{\text{favorabile}} = 6 \text{ cazuri favorabile}
  • Calculăm probabilitatea:
P=nfavorabilenposibile=690=115P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{6}{90} = \frac{1}{15}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,2)A(3, 2) și B(1,4)B(1, 4). Determinați coordonatele punctului CC, astfel încât punctul AA este mijlocul segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(xA,yA)A(x_A, y_A) este mijlocul segmentului BCBC, deci:
xA=xB+xC2șiyA=yB+yC2x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \quad \text{și} \quad y_A = \frac{y_B + y_C}{2}
  • Înlocuind coordonatele punctelor A(3,2)A(3, 2) și B(1,4)B(1, 4), determinăm abscisa lui CC:
3=1+xC2  ⟺  1+xC=6  ⟺  xC=53 = \frac{1 + x_C}{2} \iff 1 + x_C = 6 \iff x_C = 5

(3p)

  • Determinăm ordonata lui CC:
2=4+yC2  ⟺  4+yC=4  ⟺  yC=02 = \frac{4 + y_C}{2} \iff 4 + y_C = 4 \iff y_C = 0
  • Punctul căutat este C(5,0)C(5, 0).

(2p)


6. Se consideră expresia E(x)=sin⁡x+sin⁡3x2−cos⁡x2E(x) = \sin x + \sin \frac{3x}{2} - \cos \frac{x}{2}, unde xx este număr real. Arătați că E(π3)=1E\left(\frac{\pi}{3}\right) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=π3x = \frac{\pi}{3} în expresia E(x)E(x):
E(π3)=sin⁡π3+sin⁡(32⋅π3)−cos⁡(12⋅π3)=sin⁡π3+sin⁡π2−cos⁡π6E\left(\frac{\pi}{3}\right) = \sin\frac{\pi}{3} + \sin\left(\frac{3}{2} \cdot \frac{\pi}{3}\right) - \cos\left(\frac{1}{2} \cdot \frac{\pi}{3}\right) = \sin\frac{\pi}{3} + \sin\frac{\pi}{2} - \cos\frac{\pi}{6}
  • Valorile trigonometrice fundamentale sunt:
sin⁡π3=32,sin⁡π2=1,cos⁡π6=32\sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \sin\frac{\pi}{2} = 1, \quad \cos\frac{\pi}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Efectuăm calculul:
E(π3)=32+1−32=1E\left(\frac{\pi}{3}\right) = \frac{\sqrt{3}}{2} + 1 - \frac{\sqrt{3}}{2} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele:

A=(1−1−11),I2=(1001)șiB(x)=(x3−x2−xx)A = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}, \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad B(x) = \begin{pmatrix} x & 3-x \\ 2-x & x \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)
b) Arătați că B(x)−B(0)=xAB(x) - B(0) = xA, pentru orice număr real xx. (5p)
c) Arătați că matricea C(a)=B(a)⋅B(1)−B(a+1)C(a) = B(a) \cdot B(1) - B(a+1) este inversabilă, pentru orice număr întreg aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣1−1−11∣=1⋅1−(−1)⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - (-1) \cdot (-1)

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡A=1−1=0\det A = 1 - 1 = 0

(2p)


b)

  • Calculăm matricea B(0)B(0):
B(0)=(03−02−00)=(0320)B(0) = \begin{pmatrix} 0 & 3 - 0 \\ 2 - 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 2 & 0 \end{pmatrix}
  • Efectuăm scăderea B(x)−B(0)B(x) - B(0):
B(x)−B(0)=(x3−x2−xx)−(0320)=(x−0(3−x)−3(2−x)−2x−0)=(x−x−xx)B(x) - B(0) = \begin{pmatrix} x & 3-x \\ 2-x & x \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 0 & (3-x) - 3 \\ (2-x) - 2 & x - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & -x \\ -x & x \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun pe xx:
(x−x−xx)=x(1−1−11)=xA,pentru orice x∈R\begin{pmatrix} x & -x \\ -x & x \end{pmatrix} = x \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = xA, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)


c)

  • Calculăm matricea B(1)B(1):
B(1)=(13−12−11)=(1211)B(1) = \begin{pmatrix} 1 & 3-1 \\ 2-1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(a)⋅B(1)B(a) \cdot B(1):
B(a)⋅B(1)=(a3−a2−aa)(1211)=(a⋅1+(3−a)⋅1a⋅2+(3−a)⋅1(2−a)⋅1+a⋅1(2−a)⋅2+a⋅1)B(a) \cdot B(1) = \begin{pmatrix} a & 3-a \\ 2-a & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a \cdot 1 + (3-a) \cdot 1 & a \cdot 2 + (3-a) \cdot 1 \\ (2-a) \cdot 1 + a \cdot 1 & (2-a) \cdot 2 + a \cdot 1 \end{pmatrix} B(a)⋅B(1)=(3a+324−a)B(a) \cdot B(1) = \begin{pmatrix} 3 & a+3 \\ 2 & 4-a \end{pmatrix}
  • Determinăm matricea B(a+1)B(a+1):
B(a+1)=(a+13−(a+1)2−(a+1)a+1)=(a+12−a1−aa+1)B(a+1) = \begin{pmatrix} a+1 & 3-(a+1) \\ 2-(a+1) & a+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a+1 & 2-a \\ 1-a & a+1 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea C(a)C(a):
C(a)=B(a)⋅B(1)−B(a+1)=(3−(a+1)(a+3)−(2−a)2−(1−a)(4−a)−(a+1))=(2−a2a+1a+13−2a)C(a) = B(a) \cdot B(1) - B(a+1) = \begin{pmatrix} 3 - (a+1) & (a+3) - (2-a) \\ 2 - (1-a) & (4-a) - (a+1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2-a & 2a+1 \\ a+1 & 3-2a \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei C(a)C(a):
det⁡(C(a))=(2−a)(3−2a)−(2a+1)(a+1)=(6−7a+2a2)−(2a2+3a+1)=−10a+5\det(C(a)) = (2-a)(3-2a) - (2a+1)(a+1) = (6 - 7a + 2a^2) - (2a^2 + 3a + 1) = -10a + 5

(3p)

  • Matricea C(a)C(a) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(C(a))≠0\det(C(a)) \neq 0:
−10a+5=0  ⟺  10a=5  ⟺  a=12-10a + 5 = 0 \iff 10a = 5 \iff a = \frac{1}{2}
  • Deoarece aa este număr întreg (a∈Za \in \mathbb{Z}), iar 12∉Z\frac{1}{2} \notin \mathbb{Z}, rezultă că det⁡(C(a))≠0\det(C(a)) \neq 0 pentru orice a∈Za \in \mathbb{Z}.
  • Prin urmare, matricea C(a)C(a) este inversabilă pentru orice număr întreg aa.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=(2x−1)(2y−1)+1x * y = (2x - 1)(2y - 1) + 1

a) Arătați că 1∗2=41 * 2 = 4. (5p)
b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=2x * x = 2. (5p)
**c)**融Determinați numărul întreg nenul mm pentru care m∗(1+1m)=1m * \left(1 + \frac{1}{m}\right) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în formula legii:
1∗2=(2⋅1−1)(2⋅2−1)+11 * 2 = (2 \cdot 1 - 1)(2 \cdot 2 - 1) + 1

(3p)

  • Efectuăm operațiile:
1∗2=(2−1)(4−1)+1=1⋅3+1=41 * 2 = (2 - 1)(4 - 1) + 1 = 1 \cdot 3 + 1 = 4

(2p)


b)

  • Calculăm x∗xx * x pentru orice număr real xx:
x∗x=(2x−1)(2x−1)+1=(2x−1)2+1=4x2−4x+2x * x = (2x - 1)(2x - 1) + 1 = (2x - 1)^2 + 1 = 4x^2 - 4x + 2

(2p)

  • Ecuația devine:
(2x−1)2+1=2  ⟺  (2x−1)2=1  ⟺  4x(x−1)=0(2x - 1)^2 + 1 = 2 \iff (2x - 1)^2 = 1 \iff 4x(x - 1) = 0
  • Obținem:
2x−1=1  ⟹  x=1sau2x−1=−1  ⟹  x=02x - 1 = 1 \implies x = 1 \quad \text{sau} \quad 2x - 1 = -1 \implies x = 0
  • Soluțiile reale sunt x=0x = 0 și x=1x = 1.

(3p)


c)

  • Calculăm m∗(1+1m)m * \left(1 + \frac{1}{m}\right) pentru m∈Z∗m \in \mathbb{Z}^*:
m∗(1+1m)=(2m−1)(2(1+1m)−1)+1=(2m−1)(2+2m−1)+1=(2m−1)(1+2m)+1m * \left(1 + \frac{1}{m}\right) = (2m - 1)\left(2\left(1 + \frac{1}{m}\right) - 1\right) + 1 = (2m - 1)\left(2 + \frac{2}{m} - 1\right) + 1 = (2m - 1)\left(1 + \frac{2}{m}\right) + 1

(2p)

  • Ecuația m∗(1+1m)=1m * \left(1 + \frac{1}{m}\right) = 1 este echivalentă cu:
(2m−1)(1+2m)+1=1  ⟺  (2m−1)(1+2m)=0(2m - 1)\left(1 + \frac{2}{m}\right) + 1 = 1 \iff (2m - 1)\left(1 + \frac{2}{m}\right) = 0
  • Deoarece produsul este nul, avem două posibilități:
    • 2m−1=0  ⟹  m=12∉Z2m - 1 = 0 \implies m = \frac{1}{2} \notin \mathbb{Z} (nu convine, mm fiind număr întreg).
    • 1+2m=0  ⟹  2m=−1  ⟹  m=−2∈Z∗1 + \frac{2}{m} = 0 \implies \frac{2}{m} = -1 \implies m = -2 \in \mathbb{Z}^* (convine).
  • Numărul întreg nenul căutat este m=−2m = -2.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+1+ln⁡xf(x) = 2x^2 + 1 + \ln x.

a) Arătați că f′(x)=4x2+1xf'(x) = \frac{4x^2 + 1}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)
b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)−ln⁡xx2+x+4=2\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - \ln x}{x^2 + x + 4} = 2. (5p)
c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm termen cu termen funcția ff pe domeniul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=(2x2+1+ln⁡x)′=(2x2)′+(1)′+(ln⁡x)′=4x+0+1xf'(x) = (2x^2 + 1 + \ln x)' = (2x^2)' + (1)' + (\ln x)' = 4x + 0 + \frac{1}{x}

(2p)

  • Aducem la același numitor:
f′(x)=4x+1x=4x2+1x,x∈(0,+∞)f'(x) = 4x + \frac{1}{x} = \frac{4x^2 + 1}{x}, \quad x \in (0, +\infty)

(3p)


b)

  • Calculăm diferența f(x)−ln⁡xf(x) - \ln x:
f(x)−ln⁡x=(2x2+1+ln⁡x)−ln⁡x=2x2+1f(x) - \ln x = (2x^2 + 1 + \ln x) - \ln x = 2x^2 + 1
  • Limita devine:
lim⁡x→+∞f(x)−ln⁡xx2+x+4=lim⁡x→+∞2x2+1x2+x+4\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - \ln x}{x^2 + x + 4} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x^2 + 1}{x^2 + x + 4}

(3p)

  • Forțăm factor comun termenul de grad dominant x2x^2 la numărător și numitor:
lim⁡x→+∞x2(2+1x2)x2(1+1x+4x2)=2+01+0+0=2\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(2 + \frac{1}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{1}{x} + \frac{4}{x^2}\right)} = \frac{2 + 0}{1 + 0 + 0} = 2

(2p)


c)

  • Studiem injectivitatea:
    • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem 4x2+1>04x^2 + 1 > 0 și x>0x > 0, deci f′(x)>0f'(x) > 0.
    • Deoarece derivata este strict pozitivă pe întreg domeniul (0,+∞)(0, +\infty), funcția ff este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty), prin urmare ff este injectivă. (2p)
  • Studiem surjectivitatea:
    • Funcția ff este elementară și continuă pe (0,+∞)(0, +\infty).
    • Calculăm limitele la capetele domeniului:
lim⁡x→0, x>0f(x)=lim⁡x→0, x>0(2x2+1+ln⁡x)=0+1+(−∞)=−∞\lim_{x \to 0, \, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, \, x > 0} (2x^2 + 1 + \ln x) = 0 + 1 + (-\infty) = -\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(2x2+1+ln⁡x)=+∞+1+(+∞)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} (2x^2 + 1 + \ln x) = +\infty + 1 + (+\infty) = +\infty
  • Fiind continuă și strict crescătoare, imaginea funcției este:
Im(f)=f((0,+∞))=(lim⁡x→0, x>0f(x), lim⁡x→+∞f(x))=(−∞,+∞)=R\text{Im}(f) = f((0, +\infty)) = \left(\lim_{x \to 0, \, x > 0} f(x), \, \lim_{x \to +\infty} f(x)\right) = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}
  • Cum Im(f)=R\text{Im}(f) = \mathbb{R} (codomeniul funcției), rezultă că funcția ff este surjectivă.
  • Fiind simultan injectivă și surjectivă, funcția ff este bijectivă. (3p)

2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x(ex+x2)f(x) = x(e^x + x^2).

a) Arătați că ∫04f(x)ex+x2 dx=8\int_0^4 \frac{f(x)}{e^x + x^2} \, dx = 8. (5p)
b) Arătați că ∫01(f(x)−x3) dx=1\int_0^1 (f(x) - x^3) \, dx = 1. (5p)
**c)**融Determinați numărul real aa pentru care ∫121x⋅f(x2) dx=e4−e+a2\int_1^2 \frac{1}{x} \cdot f(x^2) \, dx = \frac{e^4 - e + a}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrală:
∫04f(x)ex+x2 dx=∫04x(ex+x2)ex+x2 dx=∫04x dx\int_0^4 \frac{f(x)}{e^x + x^2} \, dx = \int_0^4 \frac{x(e^x + x^2)}{e^x + x^2} \, dx = \int_0^4 x \, dx

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫04x dx=[x22]04=162−0=8\int_0^4 x \, dx = \left[ \frac{x^2}{2} \right]_0^4 = \frac{16}{2} - 0 = 8

(2p)


b)

  • Deoarece f(x)=xex+x3f(x) = x e^x + x^3, diferența din integrant este:
f(x)−x3=xexf(x) - x^3 = x e^x
  • Integrala devine:
∫01(f(x)−x3) dx=∫01xex dx\int_0^1 (f(x) - x^3) \, dx = \int_0^1 x e^x \, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți: luăm u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1 și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
∫01xex dx=[xex]01−∫01ex dx=[xex]01−[ex]01\int_0^1 x e^x \, dx = \left[ x e^x \right]_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = \left[ x e^x \right]_0^1 - \left[ e^x \right]_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(1⋅e1−0)−(e1−e0)=e−e+1=1(1 \cdot e^1 - 0) - (e^1 - e^0) = e - e + 1 = 1

(2p)


c)

  • Calculăm f(x2)f(x^2) înlocuind xx cu x2x^2:
f(x2)=x2(ex2+(x2)2)=x2(ex2+x4)=x2ex2+x6f(x^2) = x^2(e^{x^2} + (x^2)^2) = x^2(e^{x^2} + x^4) = x^2 e^{x^2} + x^6
  • Integrantul este:
1x⋅f(x2)=1x(x2ex2+x6)=xex2+x5\frac{1}{x} \cdot f(x^2) = \frac{1}{x}(x^2 e^{x^2} + x^6) = x e^{x^2} + x^5
  • Integrăm termen cu termen pe [1,2][1, 2]:
∫121x⋅f(x2) dx=∫12xex2 dx+∫12x5 dx\int_1^2 \frac{1}{x} \cdot f(x^2) \, dx = \int_1^2 x e^{x^2} \, dx + \int_1^2 x^5 \, dx
  • Pentru prima integrală, folosim substituția t=x2  ⟹  dt=2x dxt = x^2 \implies dt = 2x \, dx:
∫12xex2 dx=[12ex2]12=e4−e2\int_1^2 x e^{x^2} \, dx = \left[ \frac{1}{2} e^{x^2} \right]_1^2 = \frac{e^4 - e}{2}
  • Pentru a doua integrală:
∫12x5 dx=[x66]12=26−166=64−16=636=212\int_1^2 x^5 \, dx = \left[ \frac{x^6}{6} \right]_1^2 = \frac{2^6 - 1^6}{6} = \frac{64 - 1}{6} = \frac{63}{6} = \frac{21}{2}

(3p)

  • Suma celor două integrale este:
∫121x⋅f(x2) dx=e4−e2+212=e4−e+212\int_1^2 \frac{1}{x} \cdot f(x^2) \, dx = \frac{e^4 - e}{2} + \frac{21}{2} = \frac{e^4 - e + 21}{2}
  • Egalăm cu valoarea dată în enunț:
e4−e+212=e4−e+a2  ⟹  a=21\frac{e^4 - e + 21}{2} = \frac{e^4 - e + a}{2} \implies a = 21

(2p)