BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2022Simulare Națională

Bacalaureat 2022 - Matematică Științele Naturii - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați termenul b4b_4 al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b1=2b_1 = \sqrt{2} și b2=4b_2 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm rația qq a progresiei geometrice împărțind al doilea termen la primul:
q=b2b1=42=422=22q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{4}{\sqrt{2}} = \frac{4\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2}

(2p)

  • Aplicăm formula termenului general bn=b1⋅qn−1b_n = b_1 \cdot q^{n-1} pentru n=4n = 4:
b4=b1⋅q3=2⋅(22)3=2⋅(8⋅22)=2⋅162=32b_4 = b_1 \cdot q^3 = \sqrt{2} \cdot \left(2\sqrt{2}\right)^3 = \sqrt{2} \cdot \left(8 \cdot 2\sqrt{2}\right) = \sqrt{2} \cdot 16\sqrt{2} = 32

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=mx2−2x+1f(x) = mx^2 - 2x + 1, unde mm este număr real nenul. Determinați numărul real nenul mm pentru care axa OxOx este tangentă graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Axa OxOx este tangentă graficului funcției de gradul al doilea ff dacă și numai dacă ecuația f(x)=0f(x) = 0 are o rădăcină reală dublă, adică discriminantul este nul:
Δ=0\Delta = 0
  • Calculăm Δ\Delta:
Δ=(−2)2−4⋅m⋅1=4−4m\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot m \cdot 1 = 4 - 4m
  • Impunem condiția de tangență:
4−4m=0  ⟺  4m=44 - 4m = 0 \iff 4m = 4

(3p)

  • Obținem:
m=1≠0m = 1 \neq 0

valoarea convine deoarece este nenulă.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+2−3x−6⋅3x−1=63^{x+2} - 3^x - 6 \cdot 3^{x-1} = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem termenii în funcție de 3x−13^{x-1}:
3x+2=33⋅3x−1=27⋅3x−13^{x+2} = 3^3 \cdot 3^{x-1} = 27 \cdot 3^{x-1} 3x=31⋅3x−1=3⋅3x−13^x = 3^1 \cdot 3^{x-1} = 3 \cdot 3^{x-1}
  • Dăm factor comun pe 3x−13^{x-1}:
3x−1(27−3−6)=6  ⟺  18⋅3x−1=63^{x-1} (27 - 3 - 6) = 6 \iff 18 \cdot 3^{x-1} = 6
  • Împărțim prin 18:
3x−1=618=13=3−13^{x-1} = \frac{6}{18} = \frac{1}{3} = 3^{-1}

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x−1=−1  ⟹  x=0x - 1 = -1 \implies x = 0

(2p)


4. Se consideră mulțimea AA, a numerelor naturale de două cifre. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea AA, numărul 2n−602n - 60 să aparțină mulțimii AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este A={10,11,…,99}A = \{10, 11, \ldots, 99\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Condiția ca 2n−60∈A2n - 60 \in A revine la:
10≤2n−60≤9910 \le 2n - 60 \le 99

Adunăm 60 în toți membrii:

70≤2n≤159  ⟺  35≤n≤79,570 \le 2n \le 159 \iff 35 \le n \le 79{,}5

Cum nn este număr natural din AA, obținem n∈{35,36,…,79}n \in \{35, 36, \ldots, 79\}.

  • Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=79−35+1=45N_{\text{favorabile}} = 79 - 35 + 1 = 45
  • Calculăm probabilitatea:
P=NfavorabileNposibile=4590=12P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{45}{90} = \frac{1}{2}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,4)A(-1, 4), B(5,2)B(5, 2) și CC, mijlocul segmentului ABAB. Determinați ecuația dreptei dd care trece prin punctul CC și este perpendiculară pe dreapta ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=2−45−(−1)=−26=−13m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{2 - 4}{5 - (-1)} = \frac{-2}{6} = -\frac{1}{3}
  • Condiția de perpendicularitate a două drepte d⊥ABd \perp AB este md⋅mAB=−1m_d \cdot m_{AB} = -1:
md⋅(−13)=−1  ⟹  md=3m_d \cdot \left(-\frac{1}{3}\right) = -1 \implies m_d = 3

(2p)

  • Determinăm coordonatele punctului CC, mijlocul segmentului ABAB:
xC=xA+xB2=−1+52=2x_C = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-1 + 5}{2} = 2 yC=yA+yB2=4+22=3y_C = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 2}{2} = 3

Deci C(2,3)C(2, 3).

  • Scriem ecuația dreptei dd de pantă md=3m_d = 3 ce trece prin C(2,3)C(2, 3):
y−yC=md(x−xC)  ⟹  y−3=3(x−2)  ⟹  y=3x−3y - y_C = m_d (x - x_C) \implies y - 3 = 3(x - 2) \implies y = 3x - 3

(3p)


6. Se consideră triunghiul isoscel ABCABC, cu măsura unghiului AA egală cu 120∘120^\circ și AB=6AB = 6. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 939\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece triunghiul ABCABC este isoscel și are unghiul obtuz A=120∘A = 120^\circ, laturile congruente care pornesc din vârful AA sunt ABAB și ACAC:
AC=AB=6AC = AB = 6

(2p)

  • Aplicăm formula ariei triunghiului cu sinusul unghiului dintre două laturi:
A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡A2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2}
  • Știind că sin⁡120∘=sin⁡(180∘−60∘)=sin⁡60∘=32\sin 120^\circ = \sin(180^\circ - 60^\circ) = \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}:
A△ABC=6⋅6⋅322=36⋅34=93\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{6 \cdot 6 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}}{2} = \frac{36 \cdot \sqrt{3}}{4} = 9\sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(01−10)A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} și B(x)=xI2+iAB(x) = x I_2 + i A, unde xx este număr real și i2=−1i^2 = -1.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care B(3)⋅B(5)=8B(x)B(3) \cdot B(5) = 8 B(x). (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere întregi pentru care matricea B(m)+iB(n)B(m) + i B(n) nu este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣01−10∣=0⋅0−1⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 0 \cdot 0 - 1 \cdot (-1)

(3p)

  • Obținem:
det⁡A=0+1=1\det A = 0 + 1 = 1

(2p)


Subpunctul b):

  • Observăm că:
A2=(01−10)(01−10)=(−100−1)=−I2A^2 = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = -I_2
  • Dezvoltăm produsul B(3)⋅B(5)B(3) \cdot B(5):
B(3)⋅B(5)=(3I2+iA)(5I2+iA)=15I2+3iA+5iA+i2A2B(3) \cdot B(5) = (3I_2 + iA)(5I_2 + iA) = 15I_2 + 3iA + 5iA + i^2 A^2
  • Cum i2=−1i^2 = -1 și A2=−I2A^2 = -I_2, avem i2A2=(−1)(−I2)=I2i^2 A^2 = (-1)(-I_2) = I_2:
B(3)⋅B(5)=15I2+8iA+I2=16I2+8iAB(3) \cdot B(5) = 15I_2 + 8iA + I_2 = 16I_2 + 8iA

(3p)

  • Dăm factor comun pe 88:
B(3)⋅B(5)=8(2I2+iA)=8B(2)B(3) \cdot B(5) = 8(2I_2 + iA) = 8 B(2)

Egalitatea B(3)⋅B(5)=8B(x)B(3) \cdot B(5) = 8 B(x) devine:

8B(2)=8B(x)  ⟹  B(x)=B(2)  ⟹  x=28 B(2) = 8 B(x) \implies B(x) = B(2) \implies x = 2

(2p)


Subpunctul c):

  • Exprimăm matricele B(m)B(m) și iB(n)i B(n) pentru m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}:
B(m)=mI2+iA=(mi−im)B(m) = m I_2 + i A = \begin{pmatrix} m & i \\ -i & m \end{pmatrix} B(n)=nI2+iA=(ni−in)  ⟹  iB(n)=(ini2−i2in)=(in−11in)B(n) = n I_2 + i A = \begin{pmatrix} n & i \\ -i & n \end{pmatrix} \implies i B(n) = \begin{pmatrix} in & i^2 \\ -i^2 & in \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} in & -1 \\ 1 & in \end{pmatrix}
  • Adunăm matricele:
B(m)+iB(n)=(m+ini−11−im+in)B(m) + i B(n) = \begin{pmatrix} m + in & i - 1 \\ 1 - i & m + in \end{pmatrix}

(2p)

  • Matricea B(m)+iB(n)B(m) + i B(n) nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nul:
det⁡(B(m)+iB(n))=(m+in)2−(i−1)(1−i)=(m+in)2+(1−i)2\det(B(m) + i B(n)) = (m + in)^2 - (i - 1)(1 - i) = (m + in)^2 + (1 - i)^2
  • Calculăm termenii:
(m+in)2=m2−n2+2mni(m + in)^2 = m^2 - n^2 + 2mni (1−i)2=1−2i+i2=−2i(1 - i)^2 = 1 - 2i + i^2 = -2i

Determinantul devine:

det⁡(B(m)+iB(n))=(m2−n2)+i(2mn−2)\det(B(m) + i B(n)) = (m^2 - n^2) + i(2mn - 2)
  • Egalăm determinantul cu 00:
det⁡(B(m)+iB(n))=0  ⟺  {m2−n2=02mn−2=0  ⟺  {m2=n2mn=1\det(B(m) + i B(n)) = 0 \iff \begin{cases} m^2 - n^2 = 0 \\ 2mn - 2 = 0 \end{cases} \iff \begin{cases} m^2 = n^2 \\ mn = 1 \end{cases}

Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, din mn=1mn = 1 rezultă fie m=n=1m = n = 1, fie m=n=−1m = n = -1. Ambele verifică m2=n2m^2 = n^2. Perechile căutate sunt:

(1,1)și(−1,−1)(1, 1) \quad \text{și} \quad (-1, -1)

(3p)


2. Pe mulțimea M=[1,+∞)M = [1, +\infty) se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−(x−1)(y−1)x * y = xy - \sqrt{(x - 1)(y - 1)}

a) Arătați că 2∗5=82 * 5 = 8. (5p)

b) Arătați că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Demonstrați că (nx)∗y≥x(n∗y)(nx) * y \ge x(n * y), pentru orice x,y∈Mx, y \in M și orice număr natural nn, n≥2n \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Înlocuim valorile x=2x = 2 și y=5y = 5 în legea de compoziție:
2∗5=2⋅5−(2−1)(5−1)2 * 5 = 2 \cdot 5 - \sqrt{(2 - 1)(5 - 1)}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∗5=10−1⋅4=10−2=82 * 5 = 10 - \sqrt{1 \cdot 4} = 10 - 2 = 8

(2p)


Subpunctul b):

  • Verificăm că x∗1=xx * 1 = x pentru orice x∈Mx \in M:
x∗1=x⋅1−(x−1)(1−1)=x−0=xx * 1 = x \cdot 1 - \sqrt{(x - 1)(1 - 1)} = x - \sqrt{0} = x

(2p)

  • Verificăm proprietatea în sens invers, 1∗x=x1 * x = x:
1∗x=1⋅x−(1−1)(x−1)=x−0=x1 * x = 1 \cdot x - \sqrt{(1 - 1)(x - 1)} = x - \sqrt{0} = x

Deoarece x∗1=1∗x=xx * 1 = 1 * x = x pentru orice x∈Mx \in M, rezultă că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


Subpunctul c):

  • Exprimăm termenii inegalității conform legii:
(nx)∗y=(nx)y−(nx−1)(y−1)=nxy−(nx−1)(y−1)(nx) * y = (nx)y - \sqrt{(nx - 1)(y - 1)} = nxy - \sqrt{(nx - 1)(y - 1)} x(n∗y)=x(ny−(n−1)(y−1))=nxy−x(n−1)(y−1)x(n * y) = x\left( ny - \sqrt{(n - 1)(y - 1)} \right) = nxy - x\sqrt{(n - 1)(y - 1)}
  • Calculăm diferența celor doi membri:
(nx)∗y−x(n∗y)=x(n−1)(y−1)−(nx−1)(y−1)=y−1(xn−1−nx−1)(nx) * y - x(n * y) = x\sqrt{(n - 1)(y - 1)} - \sqrt{(nx - 1)(y - 1)} = \sqrt{y - 1} \left( x\sqrt{n - 1} - \sqrt{nx - 1} \right)

(2p)

  • Deoarece x≥1x \ge 1 și n≥2n \ge 2, avem xn−1≥0x\sqrt{n - 1} \ge 0 și nx−1≥0\sqrt{nx - 1} \ge 0. Comparăm pătratele lor:
(xn−1)2−(nx−1)2=x2(n−1)−(nx−1)=nx2−x2−nx+1=x(nx−x)−(nx−1)(x\sqrt{n - 1})^2 - (\sqrt{nx - 1})^2 = x^2(n - 1) - (nx - 1) = nx^2 - x^2 - nx + 1 = x(nx - x) - (nx - 1)

Regrupăm convenabil:

x2(n−1)−(nx−1)=nx(x−1)−(x2−1)=(x−1)[nx−(x+1)]=(x−1)[x(n−1)−1]x^2(n - 1) - (nx - 1) = nx(x - 1) - (x^2 - 1) = (x - 1)[nx - (x + 1)] = (x - 1)[x(n - 1) - 1]
  • Cum x≥1x \ge 1, avem x−1≥0x - 1 \ge 0.
  • Cum x≥1x \ge 1 și n≥2n \ge 2, avem x(n−1)≥1⋅(2−1)=1x(n - 1) \ge 1 \cdot (2 - 1) = 1, deci x(n−1)−1≥0x(n - 1) - 1 \ge 0.
  • Rezultă că:
x2(n−1)−(nx−1)≥0  ⟹  xn−1≥nx−1x^2(n - 1) - (nx - 1) \ge 0 \implies x\sqrt{n - 1} \ge \sqrt{nx - 1}
  • Întrucât y∈M  ⟹  y≥1  ⟹  y−1≥0y \in M \implies y \ge 1 \implies \sqrt{y - 1} \ge 0, obținem:
(nx)∗y−x(n∗y)≥0  ⟺  (nx)∗y≥x(n∗y)(nx) * y - x(n * y) \ge 0 \iff (nx) * y \ge x(n * y)

pentru orice x,y∈Mx, y \in M și orice număr natural nn, n≥2n \ge 2.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=4xx2+3f(x) = \frac{4\sqrt{x}}{x^2 + 3}.

a) Arătați că f′(x)=6(1−x2)x(x2+3)2f'(x) = \frac{6(1 - x^2)}{\sqrt{x}(x^2 + 3)^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), știind că tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este paralelă cu axa OxOx. (5p)

c) Demonstrați că xx2+3>x+1xx2+1x2+5\frac{\sqrt{x}}{x^2 + 3} > \frac{\sqrt{x + \frac{1}{x}}}{x^2 + \frac{1}{x^2} + 5}, pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Aplicăm formula de derivare a unui cât (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(4x)′(x2+3)−4x(x2+3)′(x2+3)2f'(x) = \frac{(4\sqrt{x})'(x^2 + 3) - 4\sqrt{x}(x^2 + 3)'}{(x^2 + 3)^2}
  • Calculăm derivatele termenilor: (4x)′=4⋅12x=2x(4\sqrt{x})' = 4 \cdot \frac{1}{2\sqrt{x}} = \frac{2}{\sqrt{x}} și (x2+3)′=2x(x^2 + 3)' = 2x:
f′(x)=2x(x2+3)−4x⋅2x(x2+3)2f'(x) = \frac{\frac{2}{\sqrt{x}}(x^2 + 3) - 4\sqrt{x} \cdot 2x}{(x^2 + 3)^2}

(3p)

  • Aducem la numitor comun la numărător și simplificăm:
f′(x)=2(x2+3)−8x2x(x2+3)2=2x2+6−8x2x(x2+3)2=6−6x2x(x2+3)2=6(1−x2)x(x2+3)2f'(x) = \frac{2(x^2 + 3) - 8x^2}{\sqrt{x}(x^2 + 3)^2} = \frac{2x^2 + 6 - 8x^2}{\sqrt{x}(x^2 + 3)^2} = \frac{6 - 6x^2}{\sqrt{x}(x^2 + 3)^2} = \frac{6(1 - x^2)}{\sqrt{x}(x^2 + 3)^2}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


Subpunctul b):

  • Tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este paralelă cu axa OxOx dacă și numai dacă panta sa este nulă, adică f′(a)=0f'(a) = 0:
f′(a)=0  ⟺  6(1−a2)a(a2+3)2=0f'(a) = 0 \iff \frac{6(1 - a^2)}{\sqrt{a}(a^2 + 3)^2} = 0

(3p)

  • Fracția se anulează când numărătorul este nul:
1−a2=0  ⟺  a2=1  ⟹  a=±11 - a^2 = 0 \iff a^2 = 1 \implies a = \pm 1

Cum a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), selectăm valoarea pozitivă:

a=1a = 1

(2p)


Subpunctul c):

  • Semnul derivatei f′(x)=6(1−x)(1+x)x(x2+3)2f'(x) = \frac{6(1 - x)(1 + x)}{\sqrt{x}(x^2 + 3)^2} pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty):
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), factorul 1−x<01 - x < 0, iar toți ceilalți factori sunt strict pozitivi.
    • Prin urmare, f′(x)<0f'(x) < 0 pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), ceea ce arată că funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)

  • Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), observăm că 1x>0\frac{1}{x} > 0, deci:
1<x<x+1x1 < x < x + \frac{1}{x}
  • Deoarece ff este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty), rezultă:
f(x)>f(x+1x)f(x) > f\left(x + \frac{1}{x}\right)
  • Calculăm valoarea lui f(x+1x)f\left(x + \frac{1}{x}\right):
f(x+1x)=4x+1x(x+1x)2+3=4x+1xx2+2⋅x⋅1x+1x2+3=4x+1xx2+1x2+5f\left(x + \frac{1}{x}\right) = \frac{4\sqrt{x + \frac{1}{x}}}{\left(x + \frac{1}{x}\right)^2 + 3} = \frac{4\sqrt{x + \frac{1}{x}}}{x^2 + 2 \cdot x \cdot \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2} + 3} = \frac{4\sqrt{x + \frac{1}{x}}}{x^2 + \frac{1}{x^2} + 5}
  • Inegalitatea f(x)>f(x+1x)f(x) > f\left(x + \frac{1}{x}\right) devine:
4xx2+3>4x+1xx2+1x2+5\frac{4\sqrt{x}}{x^2 + 3} > \frac{4\sqrt{x + \frac{1}{x}}}{x^2 + \frac{1}{x^2} + 5}

Împărțind ambele părți prin 44, obținem inegalitatea cerută:

xx2+3>x+1xx2+1x2+5\frac{\sqrt{x}}{x^2 + 3} > \frac{\sqrt{x + \frac{1}{x}}}{x^2 + \frac{1}{x^2} + 5}

pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex+2xexf(x) = \frac{e^x + 2x}{e^x}.

a) Arătați că ∫01exf(x) dx=e\int_0^1 e^x f(x) \, dx = e. (5p)

b) Arătați că ∫−10f(x) dx=−1\int_{-1}^0 f(x) \, dx = -1. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care ∫01F(x)f′′(x) dx=a(e+1)e2\int_0^1 F(x) f''(x) \, dx = \frac{a(e + 1)}{e^2}, unde F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este primitiva funcției ff cu proprietatea F(0)=0F(0) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Exprimăm produsul exf(x)e^x f(x):
exf(x)=ex⋅ex+2xex=ex+2xe^x f(x) = e^x \cdot \frac{e^x + 2x}{e^x} = e^x + 2x
  • Calculăm integrala definită:
∫01exf(x) dx=∫01(ex+2x) dx=(ex+x2)∣01\int_0^1 e^x f(x) \, dx = \int_0^1 (e^x + 2x) \, dx = \left( e^x + x^2 \right) \Bigg|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(e1+12)−(e0+02)=e+1−1=e\left( e^1 + 1^2 \right) - \left( e^0 + 0^2 \right) = e + 1 - 1 = e

(2p)


Subpunctul b):

  • Scriem funcția sub forma:
f(x)=exex+2xex=1+2xe−xf(x) = \frac{e^x}{e^x} + \frac{2x}{e^x} = 1 + 2x e^{-x}
  • Integrala devine:
∫−10f(x) dx=∫−101 dx+∫−102xe−x dx=x∣−10+∫−102xe−x dx\int_{-1}^0 f(x) \, dx = \int_{-1}^0 1 \, dx + \int_{-1}^0 2x e^{-x} \, dx = x \Big|_{-1}^0 + \int_{-1}^0 2x e^{-x} \, dx
  • Calculăm integrala prin părți pentru al doilea termen:
    • Fie u=2x  ⟹  du=2 dxu = 2x \implies du = 2 \, dx
    • Fie dv=e−x dx  ⟹  v=−e−xdv = e^{-x} \, dx \implies v = -e^{-x}
∫2xe−x dx=−2xe−x−∫−2e−x dx=−2xe−x−2e−x=−2(x+1)e−x\int 2x e^{-x} \, dx = -2x e^{-x} - \int -2e^{-x} \, dx = -2x e^{-x} - 2e^{-x} = -2(x + 1)e^{-x}
  • Evaluăm între −1-1 și 00:
∫−102xe−x dx=(−2(x+1)e−x)∣−10=(−2⋅1⋅1)−(−2⋅0⋅e1)=−2\int_{-1}^0 2x e^{-x} \, dx = \left( -2(x + 1)e^{-x} \right) \Bigg|_{-1}^0 = (-2 \cdot 1 \cdot 1) - (-2 \cdot 0 \cdot e^1) = -2

(3p)

  • Adunăm cele două componente:
∫−10f(x) dx=(0−(−1))+(−2)=1−2=−1\int_{-1}^0 f(x) \, dx = (0 - (-1)) + (-2) = 1 - 2 = -1

(2p)


Subpunctul c):

  • Deoarece FF este o primitivă a lui ff, avem F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Aplicăm integrarea prin părți pentru ∫01F(x)f′′(x) dx\int_0^1 F(x) f''(x) \, dx:
    • Alegem u=F(x)  ⟹  du=F′(x) dx=f(x) dxu = F(x) \implies du = F'(x) \, dx = f(x) \, dx
    • Alegem dv=f′′(x) dx  ⟹  v=f′(x)dv = f''(x) \, dx \implies v = f'(x)
∫01F(x)f′′(x) dx=(F(x)f′(x))∣01−∫01f(x)f′(x) dx\int_0^1 F(x) f''(x) \, dx = \left( F(x) f'(x) \right) \Bigg|_0^1 - \int_0^1 f(x) f'(x) \, dx
  • Observăm că ∫01f(x)f′(x) dx=(f2(x)2)∣01\int_0^1 f(x) f'(x) \, dx = \left( \frac{f^2(x)}{2} \right) \Bigg|_0^1:
∫01F(x)f′′(x) dx=F(1)f′(1)−F(0)f′(0)−f2(1)−f2(0)2\int_0^1 F(x) f''(x) \, dx = F(1)f'(1) - F(0)f'(0) - \frac{f^2(1) - f^2(0)}{2}

(3p)

  • Calculăm derivata f′(x)f'(x):
f′(x)=(1+2xe−x)′=2e−x−2xe−x=2(1−x)e−xf'(x) = (1 + 2x e^{-x})' = 2e^{-x} - 2x e^{-x} = 2(1 - x)e^{-x}
  • Evaluăm în x=1x = 1: f′(1)=2(1−1)e−1=0f'(1) = 2(1 - 1)e^{-1} = 0.
  • Cum F(0)=0F(0) = 0, termenul calculat devine:
F(1)⋅0−0⋅f′(0)=0F(1) \cdot 0 - 0 \cdot f'(0) = 0
  • Calculăm valorile funcției ff:
f(0)=e0+2(0)e0=1f(0) = \frac{e^0 + 2(0)}{e^0} = 1 f(1)=e1+2(1)e1=e+2ef(1) = \frac{e^1 + 2(1)}{e^1} = \frac{e + 2}{e}
  • Calculăm integrala:
∫01F(x)f′′(x) dx=−f2(1)−f2(0)2=1−(e+2e)22=1−e2+4e+4e22=e2−e2−4e−42e2=−4(e+1)2e2=−2(e+1)e2\int_0^1 F(x) f''(x) \, dx = -\frac{f^2(1) - f^2(0)}{2} = \frac{1 - \left(\frac{e + 2}{e}\right)^2}{2} = \frac{1 - \frac{e^2 + 4e + 4}{e^2}}{2} = \frac{e^2 - e^2 - 4e - 4}{2e^2} = \frac{-4(e + 1)}{2e^2} = \frac{-2(e + 1)}{e^2}
  • Egalăm cu expresia din enunț:
−2(e+1)e2=a(e+1)e2  ⟹  a=−2\frac{-2(e + 1)}{e^2} = \frac{a(e + 1)}{e^2} \implies a = -2

(2p)