Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numărul N=log224−log212+3 este pătratul unui număr natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm proprietatea diferenței logaritmilor cu aceeași bază, logax−logay=logayx:
N=log2(1224)+3=log22+3
(3p)
Deoarece log22=1, calculăm valoarea lui N:
N=1+3=4=22
Cum 2∈N, numărul N este pătratul numărului natural 2.
(2p)
2. Determinați numărul real a pentru care punctul A(a,a2) aparține graficului funcției f:R→R, f(x)=2x−1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A(a,a2) aparține graficului funcției f dacă și numai dacă f(a)=a2:
2a−1=a2⟺a2−2a+1=0
(3p)
Restrângem ecuația sub formă de pătrat perfect:
(a−1)2=0⟺a=1
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−2x−2=x−2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Impunem condiția de compatibilitate a ecuației cu radical de ordin par (membrul drept trebuie să fie nenegativ):
x−2≥0⟹x≥2
Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2−2x−2=(x−2)2⟺x2−2x−2=x2−4x+4
(3p)
Reducem termenii asemenea și rezolvăm ecuația de gradul întâi:
−2x+4x=4+2⟺2x=6⟺x=3
Deoarece x=3≥2, soluția verifică ecuația (32−2⋅3−2=1=1=3−2), deci:
x=3
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={1!,2!,3!,…,10!}, acesta să fie divizibil cu 9. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea A conține 10 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=10
(2p)
Un număr este divizibil cu 9=32 dacă descompunerea sa conține cel puțin doi factori de 3.
Calculăm primele factoriale:
1!=1, 2!=2, 3!=6, 4!=24, 5!=120 conțin cel mult un factor de 3, deci nu sunt divizibile cu 9.
6!=1⋅2⋅3⋅4⋅5⋅6=720=9⋅80, divizibil cu 9 (conține factorii 3 și 6=2⋅3).
Pentru orice n≥6, n! este multiplu de 6!, deci conține cel puțin doi factori de 3 și este divizibil cu 9.
Așadar, numerele divizibile cu 9 sunt 6!,7!,8!,9!,10!, în total 5 cazuri favorabile:
Nfavorabile=5
(2p)
Calculăm probabilitatea:
P=NposibileNfavorabile=105=21
(1p)
5. Se consideră triunghiul ABC și punctul D mijlocul segmentului BC. Arătați că, pentru orice puncte E și F astfel încât AE=FD, are loc relația 2(EB+FC)=AB+AC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Descompunem vectorii din membrul stâng folosind relația lui Chasles:
EB=EA+ABFC=FD+DC
Adunăm cele două egalități și ținem cont că AE=FD⟺EA=−FD:
EB+FC=EA+AB+FD+DC=−FD+AB+FD+DC=AB+DC
(2p)
Înmulțim relația obținută cu 2:
2(EB+FC)=2(AB+DC)=2AB+2DC
Deoarece D este mijlocul segmentului BC, avem 2DC=BC.
Înlocuim și aplicăm regula triunghiului AB+BC=AC:
2(EB+FC)=2AB+BC=AB+(AB+BC)=AB+AC
(3p)
6. Arătați că (sin2x+cos2x)2−(sin2x−cos2x)2=2cos(2π−x), pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În membrul drept, aplicăm formula de reducere la primul cadran pentru unghiuri complementare, cos(2π−x)=sinx:
2cos(2π−x)=2sinx
Deoarece ambii membri sunt egali cu 2sinx, egalitatea are loc pentru orice număr real x.
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricea A(x)=(x2x−111), unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(−1))=3. (5p)
b) Demonstrați că matricea A(x) este inversabilă, pentru orice număr real x. (5p)
c) Determinați matricea X∈M2(R) pentru care A(1)⋅X⋅A(1)=A(2). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A(−1)
Înlocuim x=−1 în matricea A(x):
A(−1)=((−1)2−1−111)=(1−211)
(2p)
Calculăm determinantul:
det(A(−1))=1−211=1⋅1−1⋅(−2)=1+2=3
(3p)
b) Demonstrarea inversabilității matricei A(x)
Calculăm determinantul matricei A(x) pentru un număr real arbitrar x:
det(A(x))=x2x−111=x2⋅1−1⋅(x−1)=x2−x+1
(3p)
Studiem semnul trinomului x2−x+1:
Discriminantul ecuației atașate este Δ=(−1)2−4⋅1⋅1=1−4=−3<0.
Cum Δ<0 și coeficientul lui x2 este 1>0, trinomul este strict pozitiv:
x2−x+1=(x−21)2+43>0,∀x∈R
Prin urmare, det(A(x))=0 pentru orice x∈R, ceea ce arată că matricea A(x) este inversabilă pentru orice număr real x.
Deoarece a,a′∈Q, numerele aa′+1 și a+a′ sunt raționale.
Întrucât 2 este număr irațional, egalitatea (aa′+1)−2(a+a′)=0 impune:
{a+a′=0aa′+1=0⟺{a′=−aa(−a)+1=0⟺a2=1
Obținem soluțiile:
a=−1saua=1
Ambele numere sunt raționale, iar simetricele lor sunt a′=−a∈{1,−1}⊂Q, deci convin.
Numerele căutate sunt a∈{−1,1}.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:(0,∞)→(0,∞), f(x)=x−ln(x2+1).
a) Arătați că f′(x)=x2+1(x−1)2, x∈(0,∞). (5p)
b) Determinați numărul natural nenul n, știind că tangenta la graficul funcției f în punctul A(n,f(n)) este paralelă cu dreapta de ecuație y=51x+1. (5p)
c) Demonstrați că funcția f este bijectivă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei f′(x)
Funcția f este derivabilă pe (0,∞). Calculăm derivata aplicând regulile clasice de derivare:
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul A(n,f(n)) este mt=f′(n).
Panta dreptei de ecuație y=51x+1 este m=51.
Cele două drepte sunt paralele dacă și numai dacă pantele lor sunt egale:
f′(n)=51⟺n2+1(n−1)2=51
(3p)
Eliminăm numitorii și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Discriminantul este Δ=(−5)2−4⋅2⋅2=25−16=9=32, deci:
n1=45−3=21∈/N∗,n2=45+3=2∈N∗
Cum n este număr natural nenul, singura soluție este:
n=2
(2p)
c) Demonstrarea bijectivității funcției f
Injectivitatea:
Avem f′(x)=x2+1(x−1)2>0 pentru orice x∈(0,1)∪(1,∞) și f′(1)=0.
Funcția f este continuă pe (0,∞) și derivata sa este strict pozitivă aproape peste tot, deci f este strict crescătoare pe (0,∞).
Orice funcție strict monotonă este injectivă, deci f este injectivă.
(2p)
Surjectivitatea:
Calculăm limitele funcției la capetele intervalului de definiție (0,∞):