BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2022Model Oficial

Bacalaureat 2022 - Matematică Științele Naturii - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul N=log⁡224−log⁡212+3N = \log_2 24 - \log_2 12 + 3 este pătratul unui număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea diferenței logaritmilor cu aceeași bază, log⁡ax−log⁡ay=log⁡axy\log_a x - \log_a y = \log_a \frac{x}{y}:
N=log⁡2(2412)+3=log⁡22+3N = \log_2\left(\frac{24}{12}\right) + 3 = \log_2 2 + 3

(3p)

  • Deoarece log⁡22=1\log_2 2 = 1, calculăm valoarea lui NN:
N=1+3=4=22N = 1 + 3 = 4 = 2^2

Cum 2∈N2 \in \mathbb{N}, numărul NN este pătratul numărului natural 22.

(2p)


2. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(a,a2)A(a, a^2) aparține graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(a,a2)A(a, a^2) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(a)=a2f(a) = a^2:
2a−1=a2  ⟺  a2−2a+1=02a - 1 = a^2 \iff a^2 - 2a + 1 = 0

(3p)

  • Restrângem ecuația sub formă de pătrat perfect:
(a−1)2=0  ⟺  a=1(a - 1)^2 = 0 \iff a = 1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−2x−2=x−2\sqrt{x^2 - 2x - 2} = x - 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de compatibilitate a ecuației cu radical de ordin par (membrul drept trebuie să fie nenegativ):
x−2≥0  ⟹  x≥2x - 2 \ge 0 \implies x \ge 2

Ridicăm ambii membri la pătrat:

x2−2x−2=(x−2)2  ⟺  x2−2x−2=x2−4x+4x^2 - 2x - 2 = (x - 2)^2 \iff x^2 - 2x - 2 = x^2 - 4x + 4

(3p)

  • Reducem termenii asemenea și rezolvăm ecuația de gradul întâi:
−2x+4x=4+2  ⟺  2x=6  ⟺  x=3-2x + 4x = 4 + 2 \iff 2x = 6 \iff x = 3

Deoarece x=3≥2x = 3 \ge 2, soluția verifică ecuația (32−2⋅3−2=1=1=3−2\sqrt{3^2 - 2 \cdot 3 - 2} = \sqrt{1} = 1 = 3 - 2), deci:

x=3x = 3

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={1!,2!,3!,…,10!}A = \{1!, 2!, 3!, \dots, 10!\}, acesta să fie divizibil cu 99. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 1010 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=10N_{\text{posibile}} = 10

(2p)

  • Un număr este divizibil cu 9=329 = 3^2 dacă descompunerea sa conține cel puțin doi factori de 33. Calculăm primele factoriale:
    • 1!=11! = 1, 2!=22! = 2, 3!=63! = 6, 4!=244! = 24, 5!=1205! = 120 conțin cel mult un factor de 33, deci nu sunt divizibile cu 99.
    • 6!=1⋅2⋅3⋅4⋅5⋅6=720=9⋅806! = 1 \cdot 2 \cdot 3 \cdot 4 \cdot 5 \cdot 6 = 720 = 9 \cdot 80, divizibil cu 99 (conține factorii 33 și 6=2⋅36 = 2 \cdot 3). Pentru orice n≥6n \ge 6, n!n! este multiplu de 6!6!, deci conține cel puțin doi factori de 33 și este divizibil cu 99. Așadar, numerele divizibile cu 99 sunt 6!,7!,8!,9!,10!6!, 7!, 8!, 9!, 10!, în total 55 cazuri favorabile:
Nfavorabile=5N_{\text{favorabile}} = 5

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=NfavorabileNposibile=510=12P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(1p)


5. Se consideră triunghiul ABCABC și punctul DD mijlocul segmentului BCBC. Arătați că, pentru orice puncte EE și FF astfel încât AE⃗=FD⃗\vec{AE} = \vec{FD}, are loc relația 2(EB⃗+FC⃗)=AB⃗+AC⃗2(\vec{EB} + \vec{FC}) = \vec{AB} + \vec{AC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem vectorii din membrul stâng folosind relația lui Chasles:
EB⃗=EA⃗+AB⃗\vec{EB} = \vec{EA} + \vec{AB} FC⃗=FD⃗+DC⃗\vec{FC} = \vec{FD} + \vec{DC}

Adunăm cele două egalități și ținem cont că AE⃗=FD⃗  ⟺  EA⃗=−FD⃗\vec{AE} = \vec{FD} \iff \vec{EA} = -\vec{FD}:

EB⃗+FC⃗=EA⃗+AB⃗+FD⃗+DC⃗=−FD⃗+AB⃗+FD⃗+DC⃗=AB⃗+DC⃗\vec{EB} + \vec{FC} = \vec{EA} + \vec{AB} + \vec{FD} + \vec{DC} = -\vec{FD} + \vec{AB} + \vec{FD} + \vec{DC} = \vec{AB} + \vec{DC}

(2p)

  • Înmulțim relația obținută cu 22:
2(EB⃗+FC⃗)=2(AB⃗+DC⃗)=2AB⃗+2DC⃗2(\vec{EB} + \vec{FC}) = 2(\vec{AB} + \vec{DC}) = 2\vec{AB} + 2\vec{DC}

Deoarece DD este mijlocul segmentului BCBC, avem 2DC⃗=BC⃗2\vec{DC} = \vec{BC}. Înlocuim și aplicăm regula triunghiului AB⃗+BC⃗=AC⃗\vec{AB} + \vec{BC} = \vec{AC}:

2(EB⃗+FC⃗)=2AB⃗+BC⃗=AB⃗+(AB⃗+BC⃗)=AB⃗+AC⃗2(\vec{EB} + \vec{FC}) = 2\vec{AB} + \vec{BC} = \vec{AB} + (\vec{AB} + \vec{BC}) = \vec{AB} + \vec{AC}

(3p)


6. Arătați că (sin⁡x2+cos⁡x2)2−(sin⁡x2−cos⁡x2)2=2cos⁡(π2−x)\left(\sin\frac{x}{2} + \cos\frac{x}{2}\right)^2 - \left(\sin\frac{x}{2} - \cos\frac{x}{2}\right)^2 = 2\cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratele din membrul stâng:
(sin⁡x2+cos⁡x2)2=sin⁡2x2+2sin⁡x2cos⁡x2+cos⁡2x2=1+sin⁡x\left(\sin\frac{x}{2} + \cos\frac{x}{2}\right)^2 = \sin^2\frac{x}{2} + 2\sin\frac{x}{2}\cos\frac{x}{2} + \cos^2\frac{x}{2} = 1 + \sin x (sin⁡x2−cos⁡x2)2=sin⁡2x2−2sin⁡x2cos⁡x2+cos⁡2x2=1−sin⁡x\left(\sin\frac{x}{2} - \cos\frac{x}{2}\right)^2 = \sin^2\frac{x}{2} - 2\sin\frac{x}{2}\cos\frac{x}{2} + \cos^2\frac{x}{2} = 1 - \sin x

Efectuăm scăderea:

(sin⁡x2+cos⁡x2)2−(sin⁡x2−cos⁡x2)2=(1+sin⁡x)−(1−sin⁡x)=2sin⁡x\left(\sin\frac{x}{2} + \cos\frac{x}{2}\right)^2 - \left(\sin\frac{x}{2} - \cos\frac{x}{2}\right)^2 = (1 + \sin x) - (1 - \sin x) = 2\sin x

(2p)

  • În membrul drept, aplicăm formula de reducere la primul cadran pentru unghiuri complementare, cos⁡(π2−x)=sin⁡x\cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \sin x:
2cos⁡(π2−x)=2sin⁡x2\cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = 2\sin x

Deoarece ambii membri sunt egali cu 2sin⁡x2\sin x, egalitatea are loc pentru orice număr real xx.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(x)=(x21x−11)A(x) = \begin{pmatrix} x^2 & 1 \\ x-1 & 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(−1))=3\det(A(-1)) = 3. (5p)

b) Demonstrați că matricea A(x)A(x) este inversabilă, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A(1)⋅X⋅A(1)=A(2)A(1) \cdot X \cdot A(1) = A(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(−1)A(-1)
  • Înlocuim x=−1x = -1 în matricea A(x)A(x):
A(−1)=((−1)21−1−11)=(11−21)A(-1) = \begin{pmatrix} (-1)^2 & 1 \\ -1 - 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -2 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(−1))=∣11−21∣=1⋅1−1⋅(−2)=1+2=3\det(A(-1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -2 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 1 \cdot (-2) = 1 + 2 = 3

(3p)

b) Demonstrarea inversabilității matricei A(x)A(x)
  • Calculăm determinantul matricei A(x)A(x) pentru un număr real arbitrar xx:
det⁡(A(x))=∣x21x−11∣=x2⋅1−1⋅(x−1)=x2−x+1\det(A(x)) = \begin{vmatrix} x^2 & 1 \\ x - 1 & 1 \end{vmatrix} = x^2 \cdot 1 - 1 \cdot (x - 1) = x^2 - x + 1

(3p)

  • Studiem semnul trinomului x2−x+1x^2 - x + 1: Discriminantul ecuației atașate este Δ=(−1)2−4⋅1⋅1=1−4=−3<0\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = 1 - 4 = -3 < 0. Cum Δ<0\Delta < 0 și coeficientul lui x2x^2 este 1>01 > 0, trinomul este strict pozitiv:
x2−x+1=(x−12)2+34>0,∀x∈Rx^2 - x + 1 = \left(x - \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Prin urmare, det⁡(A(x))≠0\det(A(x)) \neq 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ceea ce arată că matricea A(x)A(x) este inversabilă pentru orice număr real xx.

(2p)

c) Determinarea matricei XX
  • Calculăm matricele A(1)A(1) și A(2)A(2):
A(1)=(1211−11)=(1101)A(1) = \begin{pmatrix} 1^2 & 1 \\ 1 - 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A(2)=(2212−11)=(4111)A(2) = \begin{pmatrix} 2^2 & 1 \\ 2 - 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

Determinantul matricei A(1)A(1) este det⁡(A(1))=1⋅1−1⋅0=1≠0\det(A(1)) = 1 \cdot 1 - 1 \cdot 0 = 1 \neq 0, deci A(1)A(1) este inversabilă. Inversa sa este:

(A(1))−1=(1−101)(A(1))^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Din ecuația A(1)⋅X⋅A(1)=A(2)A(1) \cdot X \cdot A(1) = A(2), înmulțim la stânga și la dreapta cu (A(1))−1(A(1))^{-1}:
X=(A(1))−1⋅A(2)⋅(A(1))−1X = (A(1))^{-1} \cdot A(2) \cdot (A(1))^{-1}

Calculăm mai întâi produsul (A(1))−1⋅A(2)(A(1))^{-1} \cdot A(2):

(A(1))−1⋅A(2)=(1−101)(4111)=(4−11−10+10+1)=(3011)(A(1))^{-1} \cdot A(2) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 1 & 1 - 1 \\ 0 + 1 & 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

Efectuăm al doilea produs:

X=(3011)(1−101)=(3⋅1+03⋅(−1)+01⋅1+1⋅01⋅(−1)+1⋅1)=(3−310)X = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 1 + 0 & 3 \cdot (-1) + 0 \\ 1 \cdot 1 + 1 \cdot 0 & 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & -3 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

x∗y=xy−2(x+y)+2+2x * y = xy - \sqrt{2}(x+y) + 2 + \sqrt{2}

a) Arătați că 2∗0=2\sqrt{2} * 0 = \sqrt{2}. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care (x−2)∗(x+2)=x(x - \sqrt{2}) * (x + \sqrt{2}) = x. (5p)

c) Determinați numerele raționale al căror simetric în raport cu legea de compoziție „∗*” este număr rațional. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 2∗0\sqrt{2} * 0
  • Înlocuim x=2x = \sqrt{2} și y=0y = 0 în legea de compoziție:
2∗0=2⋅0−2(2+0)+2+2\sqrt{2} * 0 = \sqrt{2} \cdot 0 - \sqrt{2}(\sqrt{2} + 0) + 2 + \sqrt{2}

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
2∗0=0−2+2+2=2\sqrt{2} * 0 = 0 - 2 + 2 + \sqrt{2} = \sqrt{2}

(2p)

b) Rezolvarea ecuației (x−2)∗(x+2)=x(x - \sqrt{2}) * (x + \sqrt{2}) = x
  • Observăm forma factorizată a legii de compoziție:
x∗y=(x−2)(y−2)+2,∀x,y∈Rx * y = (x - \sqrt{2})(y - \sqrt{2}) + \sqrt{2}, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

Înlocuim u=x−2u = x - \sqrt{2} și v=x+2v = x + \sqrt{2}:

(x−2)∗(x+2)=((x−2)−2)((x+2)−2)+2(x - \sqrt{2}) * (x + \sqrt{2}) = \big((x - \sqrt{2}) - \sqrt{2}\big)\big((x + \sqrt{2}) - \sqrt{2}\big) + \sqrt{2} =(x−22)⋅x+2=x2−22x+2= (x - 2\sqrt{2}) \cdot x + \sqrt{2} = x^2 - 2\sqrt{2}x + \sqrt{2}

Ecuația devine:

x2−22x+2=x  ⟺  x2−(22+1)x+2=0x^2 - 2\sqrt{2}x + \sqrt{2} = x \iff x^2 - (2\sqrt{2} + 1)x + \sqrt{2} = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=[−(22+1)]2−4⋅1⋅2=(8+42+1)−42=9=32\Delta = [-(2\sqrt{2} + 1)]^2 - 4 \cdot 1 \cdot \sqrt{2} = (8 + 4\sqrt{2} + 1) - 4\sqrt{2} = 9 = 3^2

Rădăcinile sunt:

x1=22+1−32=22−22=2−1x_1 = \frac{2\sqrt{2} + 1 - 3}{2} = \frac{2\sqrt{2} - 2}{2} = \sqrt{2} - 1 x2=22+1+32=22+42=2+2x_2 = \frac{2\sqrt{2} + 1 + 3}{2} = \frac{2\sqrt{2} + 4}{2} = \sqrt{2} + 2

Așadar, x∈{2−1, 2+2}x \in \{\sqrt{2} - 1, \, \sqrt{2} + 2\}.

(2p)

c) Determinarea numerelor raționale cu simetric rațional
  • Determinăm elementul neutru ee: Din x∗e=xx * e = x, avem (x−2)(e−2)+2=x  ⟺  (x−2)(e−2−1)=0(x - \sqrt{2})(e - \sqrt{2}) + \sqrt{2} = x \iff (x - \sqrt{2})(e - \sqrt{2} - 1) = 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci:
e=2+1e = \sqrt{2} + 1

Fie a∈Qa \in \mathbb{Q} un număr rațional și a′∈Qa' \in \mathbb{Q} simetricul său. Relația a∗a′=ea * a' = e se scrie:

(a−2)(a′−2)+2=2+1  ⟺  (a−2)(a′−2)=1(a - \sqrt{2})(a' - \sqrt{2}) + \sqrt{2} = \sqrt{2} + 1 \iff (a - \sqrt{2})(a' - \sqrt{2}) = 1 aa′−2(a+a′)+2=1  ⟺  (aa′+1)−2(a+a′)=0aa' - \sqrt{2}(a + a') + 2 = 1 \iff (aa' + 1) - \sqrt{2}(a + a') = 0

(2p)

  • Deoarece a,a′∈Qa, a' \in \mathbb{Q}, numerele aa′+1aa' + 1 și a+a′a + a' sunt raționale. Întrucât 2\sqrt{2} este număr irațional, egalitatea (aa′+1)−2(a+a′)=0(aa' + 1) - \sqrt{2}(a + a') = 0 impune:
{a+a′=0aa′+1=0  ⟺  {a′=−aa(−a)+1=0  ⟺  a2=1\begin{cases} a + a' = 0 \\ aa' + 1 = 0 \end{cases} \iff \begin{cases} a' = -a \\ a(-a) + 1 = 0 \end{cases} \iff a^2 = 1

Obținem soluțiile:

a=−1saua=1a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 1

Ambele numere sunt raționale, iar simetricele lor sunt a′=−a∈{1,−1}⊂Qa' = -a \in \{1, -1\} \subset \mathbb{Q}, deci convin. Numerele căutate sunt a∈{−1,1}a \in \{-1, 1\}.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,∞)→(0,∞)f: (0, \infty) \to (0, \infty), f(x)=x−ln⁡(x2+1)f(x) = x - \ln(x^2 + 1).

a) Arătați că f′(x)=(x−1)2x2+1f'(x) = \frac{(x-1)^2}{x^2 + 1}, x∈(0,∞)x \in (0, \infty). (5p)

b) Determinați numărul natural nenul nn, știind că tangenta la graficul funcției ff în punctul A(n,f(n))A(n, f(n)) este paralelă cu dreapta de ecuație y=15x+1y = \frac{1}{5}x + 1. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Funcția ff este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty). Calculăm derivata aplicând regulile clasice de derivare:
f′(x)=(x)′−(ln⁡(x2+1))′=1−(x2+1)′x2+1=1−2xx2+1f'(x) = (x)' - \left(\ln(x^2 + 1)\right)' = 1 - \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} = 1 - \frac{2x}{x^2 + 1}

(3p)

  • Aducem la numitor comun și restrângem pătratul:
f′(x)=x2+1−2xx2+1=x2−2x+1x2+1=(x−1)2x2+1,x∈(0,∞)f'(x) = \frac{x^2 + 1 - 2x}{x^2 + 1} = \frac{x^2 - 2x + 1}{x^2 + 1} = \frac{(x - 1)^2}{x^2 + 1}, \quad x \in (0, \infty)

(2p)

b) Determinarea numărului natural nenul nn
  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul A(n,f(n))A(n, f(n)) este mt=f′(n)m_t = f'(n). Panta dreptei de ecuație y=15x+1y = \frac{1}{5}x + 1 este m=15m = \frac{1}{5}. Cele două drepte sunt paralele dacă și numai dacă pantele lor sunt egale:
f′(n)=15  ⟺  (n−1)2n2+1=15f'(n) = \frac{1}{5} \iff \frac{(n - 1)^2}{n^2 + 1} = \frac{1}{5}

(3p)

  • Eliminăm numitorii și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
5(n−1)2=n2+1  ⟺  5(n2−2n+1)=n2+1  ⟺  5n2−10n+5=n2+15(n - 1)^2 = n^2 + 1 \iff 5(n^2 - 2n + 1) = n^2 + 1 \iff 5n^2 - 10n + 5 = n^2 + 1 4n2−10n+4=0  ⟺  2n2−5n+2=04n^2 - 10n + 4 = 0 \iff 2n^2 - 5n + 2 = 0

Discriminantul este Δ=(−5)2−4⋅2⋅2=25−16=9=32\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 2 = 25 - 16 = 9 = 3^2, deci:

n1=5−34=12∉N∗,n2=5+34=2∈N∗n_1 = \frac{5 - 3}{4} = \frac{1}{2} \notin \mathbb{N}^*, \quad n_2 = \frac{5 + 3}{4} = 2 \in \mathbb{N}^*

Cum nn este număr natural nenul, singura soluție este:

n=2n = 2

(2p)

c) Demonstrarea bijectivității funcției ff
  • Injectivitatea: Avem f′(x)=(x−1)2x2+1>0f'(x) = \frac{(x - 1)^2}{x^2 + 1} > 0 pentru orice x∈(0,1)∪(1,∞)x \in (0, 1) \cup (1, \infty) și f′(1)=0f'(1) = 0. Funcția ff este continuă pe (0,∞)(0, \infty) și derivata sa este strict pozitivă aproape peste tot, deci ff este strict crescătoare pe (0,∞)(0, \infty). Orice funcție strict monotonă este injectivă, deci ff este injectivă.

(2p)

  • Surjectivitatea: Calculăm limitele funcției la capetele intervalului de definiție (0,∞)(0, \infty):
lim⁡x→0, x>0f(x)=lim⁡x→0+(x−ln⁡(x2+1))=0−ln⁡1=0\lim_{x \to 0, \, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0^+} (x - \ln(x^2 + 1)) = 0 - \ln 1 = 0 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x(1−ln⁡(x2+1)x)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} x \left(1 - \frac{\ln(x^2 + 1)}{x}\right)

Calculăm limita raportului folosind regula lui l’Hôpital (cazul ∞∞\frac{\infty}{\infty}):

lim⁡x→+∞ln⁡(x2+1)x=lim⁡x→+∞2xx2+1=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln(x^2 + 1)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x}{x^2 + 1} = 0

Rezultă:

lim⁡x→+∞f(x)=+∞⋅(1−0)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty \cdot (1 - 0) = +\infty

Fiind continuă și strict crescătoare pe (0,∞)(0, \infty), imaginea funcției este:

Im⁡(f)=(lim⁡x→0+f(x), lim⁡x→+∞f(x))=(0,+∞)\operatorname{Im}(f) = \left(\lim_{x \to 0^+} f(x), \, \lim_{x \to +\infty} f(x)\right) = (0, +\infty)

Deoarece imaginea coincide cu codomeniul (0,∞)(0, \infty), funcția ff este surjectivă. Funcția fiind atât injectivă, cât și surjectivă, este bijectivă.

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1−2ln⁡xx3f(x) = \frac{1 - 2\ln x}{x^3} și funcția F:(0,∞)→RF: (0, \infty) \to \mathbb{R}, F(x)=ln⁡xx2F(x) = \frac{\ln x}{x^2}, o primitivă a lui ff.

a) Arătați că ∫1ex2(f(x)+2ln⁡xx3) dx=1\int_1^e x^2 \left(f(x) + \frac{2\ln x}{x^3}\right) \, dx = 1. (5p)

b) Arătați că ∫15xf(x2+3) dx=−5ln⁡2128\int_1^{\sqrt{5}} x f(x^2 + 3) \, dx = -\frac{5\ln 2}{128}. (5p)

c) Determinați numerele reale aa pentru care ∫ee2xF(x) dx=a2−12\int_e^{e^2} x F(x) \, dx = \frac{a^2 - 1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei
  • Observăm că din f(x)=1−2ln⁡xx3=1x3−2ln⁡xx3f(x) = \frac{1 - 2\ln x}{x^3} = \frac{1}{x^3} - \frac{2\ln x}{x^3}, obținem:
f(x)+2ln⁡xx3=1x3f(x) + \frac{2\ln x}{x^3} = \frac{1}{x^3}

Înlocuim în integrala din enunț:

∫1ex2(f(x)+2ln⁡xx3) dx=∫1ex2⋅1x3 dx=∫1e1x dx\int_1^e x^2 \left(f(x) + \frac{2\ln x}{x^3}\right) \, dx = \int_1^e x^2 \cdot \frac{1}{x^3} \, dx = \int_1^e \frac{1}{x} \, dx

(3p)

  • Calculăm integrala:
∫1e1x dx=ln⁡x∣1e=ln⁡e−ln⁡1=1−0=1\int_1^e \frac{1}{x} \, dx = \left. \ln x \right|_1^e = \ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1

(2p)

b) Calculul integralei compuse
  • Rescriem integrala observând derivata funcției din interior: (x2+3)′=2x(x^2 + 3)' = 2x, deci x dx=12(x2+3)′ dxx \, dx = \frac{1}{2}(x^2 + 3)' \, dx:
∫15xf(x2+3) dx=12∫15(x2+3)′f(x2+3) dx\int_1^{\sqrt{5}} x f(x^2 + 3) \, dx = \frac{1}{2} \int_1^{\sqrt{5}} (x^2 + 3)' f(x^2 + 3) \, dx

Deoarece FF este o primitivă a lui ff, funcția compusă F(x2+3)F(x^2 + 3) este o primitivă pentru (x2+3)′f(x2+3)(x^2 + 3)' f(x^2 + 3):

=12F(x2+3)∣15=12(F(5+3)−F(1+3))=12(F(8)−F(4))= \left. \frac{1}{2} F(x^2 + 3) \right|_1^{\sqrt{5}} = \frac{1}{2} \Big( F(5 + 3) - F(1 + 3) \Big) = \frac{1}{2} \big( F(8) - F(4) \big)

(3p)

  • Calculăm valorile F(8)F(8) și F(4)F(4) folosind formula F(x)=ln⁡xx2F(x) = \frac{\ln x}{x^2}:
F(8)=ln⁡882=3ln⁡264F(8) = \frac{\ln 8}{8^2} = \frac{3\ln 2}{64} F(4)=ln⁡442=2ln⁡216=8ln⁡264F(4) = \frac{\ln 4}{4^2} = \frac{2\ln 2}{16} = \frac{8\ln 2}{64} F(8)−F(4)=3ln⁡2−8ln⁡264=−5ln⁡264F(8) - F(4) = \frac{3\ln 2 - 8\ln 2}{64} = -\frac{5\ln 2}{64}

Prin urmare:

∫15xf(x2+3) dx=12(−5ln⁡264)=−5ln⁡2128\int_1^{\sqrt{5}} x f(x^2 + 3) \, dx = \frac{1}{2} \left(-\frac{5\ln 2}{64}\right) = -\frac{5\ln 2}{128}

(2p)

c) Determinarea numerelor reale aa
  • Înlocuim expresia primitivei F(x)=ln⁡xx2F(x) = \frac{\ln x}{x^2} în integrala din enunț:
∫ee2xF(x) dx=∫ee2x⋅ln⁡xx2 dx=∫ee2ln⁡xx dx\int_e^{e^2} x F(x) \, dx = \int_e^{e^2} x \cdot \frac{\ln x}{x^2} \, dx = \int_e^{e^2} \frac{\ln x}{x} \, dx

Integrăm prin schimbare de variabilă sau recunoscând forma u⋅u′u \cdot u':

∫ee2ln⁡xx dx=ln⁡2x2∣ee2=(ln⁡(e2))2−(ln⁡e)22=22−122=4−12=32\int_e^{e^2} \frac{\ln x}{x} \, dx = \left. \frac{\ln^2 x}{2} \right|_e^{e^2} = \frac{(\ln(e^2))^2 - (\ln e)^2}{2} = \frac{2^2 - 1^2}{2} = \frac{4 - 1}{2} = \frac{3}{2}

(3p)

  • Egalăm rezultatul cu membrul drept din ecuație:
a2−12=32  ⟺  a2−1=3  ⟺  a2=4\frac{a^2 - 1}{2} = \frac{3}{2} \iff a^2 - 1 = 3 \iff a^2 = 4

Obținem valorile:

a=−2saua=2a = -2 \quad \text{sau} \quad a = 2

(2p)