BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Sesiunea August

Bacalaureat 2021 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 3(4−i)+3i(1+i)=93(4 - i) + 3i(1 + i) = 9, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele efectuând înmulțirile:
3(4−i)+3i(1+i)=12−3i+3i+3i23(4 - i) + 3i(1 + i) = 12 - 3i + 3i + 3i^2

(3p)

  • Reducem termenii asemenea −3i+3i=0-3i + 3i = 0 și înlocuim i2=−1i^2 = -1:
=12+3(−1)=12−3=9= 12 + 3(-1) = 12 - 3 = 9

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4f(x) = x^2 - 4. Calculați (f∘f)(2)(f \circ f)(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea funcției în punctul interior x=2x = 2:
f(2)=22−4=4−4=0f(2) = 2^2 - 4 = 4 - 4 = 0

(2p)

  • Aplicăm definiția compunerii funcțiilor (f∘f)(2)=f(f(2))(f \circ f)(2) = f(f(2)) și calculăm f(0)f(0):
f(f(2))=f(0)=02−4=−4f(f(2)) = f(0) = 0^2 - 4 = -4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(x2−2x+4)=1\log_3(x^2 - 2x + 4) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trecem de la forma logaritmică la ecuația algebrică echivalentă:
x2−2x+4=31  ⟺  x2−2x+4=3x^2 - 2x + 4 = 3^1 \iff x^2 - 2x + 4 = 3 x2−2x+1=0x^2 - 2x + 1 = 0

(3p)

  • Recunoaștem restrângerea ca pătrat perfect:
(x−1)2=0  ⟹  x=1(x - 1)^2 = 0 \implies x = 1
  • Verificăm condiția de existență a logaritmului pentru x=1x = 1: 12−2⋅1+4=3>01^2 - 2 \cdot 1 + 4 = 3 > 0, care este verificată. Așadar, soluția ecuației este x=1x = 1.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie divizibil cu 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii numerelor naturale de două cifre {10,11,…,99}\{10, 11, \ldots, 99\}:
nposibile=99−10+1=90n_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Numerele naturale de două cifre divizibile cu 1010 sunt {10,20,30,40,50,60,70,80,90}\{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\}. Numărul cazurilor favorabile este:
nfavorabile=9n_{\text{favorabile}} = 9

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nfavorabilenposibile=990=110p = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,4)A(2, 4) și B(3,a)B(3, a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că punctele OO, AA și BB sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda pantelor:
    • Punctul O(0,0)O(0, 0) este originea reperului cartezian. Calculăm pantele dreptelor OAOA și OBOB:
mOA=yA−yOxA−xO=4−02−0=2m_{OA} = \frac{y_A - y_O}{x_A - x_O} = \frac{4 - 0}{2 - 0} = 2 mOB=yB−yOxB−xO=a−03−0=a3m_{OB} = \frac{y_B - y_O}{x_B - x_O} = \frac{a - 0}{3 - 0} = \frac{a}{3}

(2p)

  • Punctele OO, AA și BB sunt coliniare dacă și numai dacă pantele sunt egale:
mOA=mOB  ⟺  2=a3  ⟺  a=6m_{OA} = m_{OB} \iff 2 = \frac{a}{3} \iff a = 6

(3p)

  • (Observație metodă alternativă cu determinant): Coliniaritatea punctelor O(0,0)O(0, 0), A(2,4)A(2, 4), B(3,a)B(3, a) se exprimă prin anularea determinantului:
∣0012413a1∣=0  ⟺  2a−12=0  ⟺  a=6\begin{vmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 2 & 4 & 1 \\ 3 & a & 1 \end{vmatrix} = 0 \iff 2a - 12 = 0 \iff a = 6

6. Se consideră expresia E(x)=cos⁡x+cos⁡2x+cos⁡3xE(x) = \cos x + \cos 2x + \cos 3x, unde xx este număr real. Arătați că E(π4)=0E\left(\frac{\pi}{4}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=π4x = \frac{\pi}{4} în expresia dată:
E(π4)=cos⁡π4+cos⁡(2⋅π4)+cos⁡(3⋅π4)=cos⁡π4+cos⁡π2+cos⁡3π4E\left(\frac{\pi}{4}\right) = \cos\frac{\pi}{4} + \cos\left(2 \cdot \frac{\pi}{4}\right) + \cos\left(3 \cdot \frac{\pi}{4}\right) = \cos\frac{\pi}{4} + \cos\frac{\pi}{2} + \cos\frac{3\pi}{4}

(2p)

  • Calculăm valorile trigonometrice corespunzătoare:

    • cos⁡π4=22\cos\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2};
    • cos⁡π2=0\cos\frac{\pi}{2} = 0;
    • cos⁡3π4=cos⁡(π−π4)=−cos⁡π4=−22\cos\frac{3\pi}{4} = \cos\left(\pi - \frac{\pi}{4}\right) = -\cos\frac{\pi}{4} = -\frac{\sqrt{2}}{2}.
  • Însumăm aceste valori:

E(π4)=22+0+(−22)=0E\left(\frac{\pi}{4}\right) = \frac{\sqrt{2}}{2} + 0 + \left(-\frac{\sqrt{2}}{2}\right) = 0

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x,y)=(x+3y4y−2yx−3y)A(x, y) = \begin{pmatrix} x + 3y & 4y \\ -2y & x - 3y \end{pmatrix}, unde xx și yy sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A(1,1))=0\det(A(1, 1)) = 0. (5p)

b) Demonstrați că, dacă matricea A(x,y)A(x, y) este inversabilă, atunci x≠yx \neq y. (5p)

c) Determinaţi perechile (m,n)(m, n), de numere întregi, pentru care A(m,n)⋅A(−m,n)=I2A(m, n) \cdot A(-m, n) = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru x=1x = 1 și y=1y = 1, scriem matricea A(1,1)A(1, 1):
A(1,1)=(1+3⋅14⋅1−2⋅11−3⋅1)=(44−2−2)A(1, 1) = \begin{pmatrix} 1 + 3 \cdot 1 & 4 \cdot 1 \\ -2 \cdot 1 & 1 - 3 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 4 \\ -2 & -2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(1,1))=∣44−2−2∣=4⋅(−2)−4⋅(−2)=−8−(−8)=0\det(A(1, 1)) = \begin{vmatrix} 4 & 4 \\ -2 & -2 \end{vmatrix} = 4 \cdot (-2) - 4 \cdot (-2) = -8 - (-8) = 0

(3p)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(x,y)A(x, y) pentru numere reale oarecare xx și yy:
det⁡(A(x,y))=∣x+3y4y−2yx−3y∣=(x+3y)(x−3y)−4y(−2y)\det(A(x, y)) = \begin{vmatrix} x + 3y & 4y \\ -2y & x - 3y \end{vmatrix} = (x + 3y)(x - 3y) - 4y(-2y) =x2−9y2+8y2=x2−y2= x^2 - 9y^2 + 8y^2 = x^2 - y^2

(2p)

  • Matricea A(x,y)A(x, y) este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det⁡(A(x,y))≠0  ⟺  x2−y2≠0  ⟺  (x−y)(x+y)≠0\det(A(x, y)) \neq 0 \iff x^2 - y^2 \neq 0 \iff (x - y)(x + y) \neq 0
  • Deoarece un produs de factori este nenul dacă și numai dacă ambii factori sunt nenuli, rezultă în particular că x−y≠0x - y \neq 0, deci x≠yx \neq y.

(3p)


c)

  • Scriem matricele A(m,n)A(m, n) și A(−m,n)A(-m, n):
A(m,n)=(m+3n4n−2nm−3n),A(−m,n)=(−m+3n4n−2n−m−3n)A(m, n) = \begin{pmatrix} m + 3n & 4n \\ -2n & m - 3n \end{pmatrix}, \quad A(-m, n) = \begin{pmatrix} -m + 3n & 4n \\ -2n & -m - 3n \end{pmatrix}
  • Efectuăm înmulțirea matricelor:
A(m,n)⋅A(−m,n)=((m+3n)(−m+3n)+4n(−2n)(m+3n)(4n)+4n(−m−3n)−2n(−m+3n)+(m−3n)(−2n)−2n(4n)+(m−3n)(−m−3n))A(m, n) \cdot A(-m, n) = \begin{pmatrix} (m + 3n)(-m + 3n) + 4n(-2n) & (m + 3n)(4n) + 4n(-m - 3n) \\ -2n(-m + 3n) + (m - 3n)(-2n) & -2n(4n) + (m - 3n)(-m - 3n) \end{pmatrix}
  • Elementul din poziția (1,1)(1, 1): (9n2−m2)−8n2=n2−m2(9n^2 - m^2) - 8n^2 = n^2 - m^2.
  • Elementul din poziția (1,2)(1, 2): 4mn+12n2−4mn−12n2=04mn + 12n^2 - 4mn - 12n^2 = 0.
  • Elementul din poziția (2,1)(2, 1): 2mn−6n2−2mn+6n2=02mn - 6n^2 - 2mn + 6n^2 = 0.
  • Elementul din poziția (2,2)(2, 2): −8n2−(m2−9n2)=n2−m2-8n^2 - (m^2 - 9n^2) = n^2 - m^2.
A(m,n)⋅A(−m,n)=(n2−m200n2−m2)=(n2−m2)I2A(m, n) \cdot A(-m, n) = \begin{pmatrix} n^2 - m^2 & 0 \\ 0 & n^2 - m^2 \end{pmatrix} = (n^2 - m^2) I_2

(3p)

  • Egalitatea A(m,n)⋅A(−m,n)=I2A(m, n) \cdot A(-m, n) = I_2 este echivalentă cu:
n2−m2=1  ⟺  (n−m)(n+m)=1n^2 - m^2 = 1 \iff (n - m)(n + m) = 1
  • Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, factorii n−mn - m și n+mn + m trebuie să fie divizori întregi ai lui 11:

    • Cazul 1: {n−m=1n+m=1  ⟹  2n=2  ⟹  n=1  ⟹  m=0\begin{cases} n - m = 1 \\ n + m = 1 \end{cases} \implies 2n = 2 \implies n = 1 \implies m = 0, ceea ce dă perechea (0,1)(0, 1).
    • Cazul 2: {n−m=−1n+m=−1  ⟹  2n=−2  ⟹  n=−1  ⟹  m=0\begin{cases} n - m = -1 \\ n + m = -1 \end{cases} \implies 2n = -2 \implies n = -1 \implies m = 0, ceea ce dă perechea (0,−1)(0, -1).
  • Așadar, perechile căutate sunt (0,1)(0, 1) și (0,−1)(0, -1).

(2p)


2. Pe mulţimea A=[0,+∞)A = [0, +\infty) se definește legea de compoziție x∗y=4xy−(1−x−y)x * y = 4^{xy} - (1 - x - y).

a) Arătați că 2∗0=22 * 0 = 2. (5p)

b) Arătați că x∗1x≥5x * \frac{1}{x} \ge 5, pentru orice x∈Ax \in A, x≠0x \neq 0. (5p)

c) Demonstrați că, dacă mm și nn sunt numere naturale impare, atunci m∗nm * n este număr natural impar. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

(Observație:) Legea se poate scrie sub forma x∗y=4xy+x+y−1x * y = 4^{xy} + x + y - 1.


a)

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=0y = 0:
2∗0=42⋅0−(1−2−0)=40−(1−2)2 * 0 = 4^{2 \cdot 0} - (1 - 2 - 0) = 4^0 - (1 - 2)

(3p)

=1−(−1)=1+1=2= 1 - (-1) = 1 + 1 = 2

(2p)


b)

  • Pentru x∈Ax \in A, x≠0x \neq 0, calculăm compunerea x∗1xx * \frac{1}{x}:
x∗1x=4x⋅1x−(1−x−1x)=41−1+x+1x=3+x+1xx * \frac{1}{x} = 4^{x \cdot \frac{1}{x}} - \left(1 - x - \frac{1}{x}\right) = 4^1 - 1 + x + \frac{1}{x} = 3 + x + \frac{1}{x}

(2p)

  • Rescriem suma x+1xx + \frac{1}{x} evidențiind un pătrat perfect:
x+1x=x2+1x=(x−1)2+2xx=(x−1)2x+2x + \frac{1}{x} = \frac{x^2 + 1}{x} = \frac{(x - 1)^2 + 2x}{x} = \frac{(x - 1)^2}{x} + 2
  • De unde obținem:
x∗1x=3+(x−1)2x+2=(x−1)2x+5x * \frac{1}{x} = 3 + \frac{(x - 1)^2}{x} + 2 = \frac{(x - 1)^2}{x} + 5
  • Deoarece x>0x > 0, avem (x−1)2x≥0\frac{(x - 1)^2}{x} \ge 0, prin urmare:
x∗1x≥5,pentru orice x∈A, x≠0x * \frac{1}{x} \ge 5, \quad \text{pentru orice } x \in A, \, x \neq 0

(3p)


c)

  • Fie m,nm, n două numere naturale impare. Exprimăm compunerea m∗nm * n:
m∗n=4mn+m+n−1m * n = 4^{mn} + m + n - 1
  • Deoarece mm și nn sunt numere naturale impare, avem m≥1m \ge 1 și n≥1n \ge 1, deci produsul mn≥1mn \ge 1 este un număr natural nenul.
  • Astfel, 4mn4^{mn} este o putere nenulă a lui 44, deci 4mn4^{mn} este un număr natural par.

(2p)

  • Deoarece mm și nn sunt impare, suma lor m+nm + n este pară, iar scăzând 11, expresia m+n−1m + n - 1 este un număr natural impar.
  • Suma dintre un număr par (4mn4^{mn}) și un număr impar (m+n−1m + n - 1) este întotdeauna un număr impar:
m∗n=4mn⏟par+(m+n−1)⏟impar  ⟹  m∗n este numa˘r natural imparm * n = \underbrace{4^{mn}}_{\text{par}} + \underbrace{(m + n - 1)}_{\text{impar}} \implies m * n \text{ este număr natural impar}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3−3ln⁡xf(x) = x^3 - 3\ln x.

a) Arătaţi că f′(x)=3(x−1)(x2+x+1)xf'(x) = \frac{3(x - 1)(x^2 + x + 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că x3≥3ln⁡x+1x^3 \ge 3\ln x + 1, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Calculăm derivata:
f′(x)=(x3−3ln⁡x)′=3x2−3⋅1x=3x3−3x=3(x3−1)xf'(x) = (x^3 - 3\ln x)' = 3x^2 - 3 \cdot \frac{1}{x} = \frac{3x^3 - 3}{x} = \frac{3(x^3 - 1)}{x}

(3p)

  • Aplicăm formula diferenței de cuburi x3−1=(x−1)(x2+x+1)x^3 - 1 = (x - 1)(x^2 + x + 1):
f′(x)=3(x−1)(x2+x+1)x,pentru orice x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{3(x - 1)(x^2 + x + 1)}{x}, \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)

(2p)


b)

  • Calculăm f(1)f(1) și f′(1)f'(1):
f(1)=13−3ln⁡1=1−0=1f(1) = 1^3 - 3\ln 1 = 1 - 0 = 1 f′(1)=3(1−1)(12+1+1)1=0f'(1) = \frac{3(1 - 1)(1^2 + 1 + 1)}{1} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1) y−1=0⋅(x−1)  ⟺  y=1y - 1 = 0 \cdot (x - 1) \iff y = 1

(3p)


c)

  • Determinăm semnul derivatei pe (0,+∞)(0, +\infty):
    • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), factorii x>0x > 0 și x2+x+1=(x+12)2+34>0x^2 + x + 1 = \left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} > 0 sunt strict pozitivi.
    • Semnul lui f′(x)f'(x) este determinat exclusiv de semnul factorului x−1x - 1:
      • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare pe (0,1](0, 1].
      • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Rezultă că x=1x = 1 este punct de minim absolut (global) al funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty):
f(x)≥f(1),pentru orice x∈(0,+∞)f(x) \ge f(1), \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)
  • Înlocuind expresia funcției și valoarea f(1)=1f(1) = 1:
x3−3ln⁡x≥1  ⟺  x3≥3ln⁡x+1,pentru orice x∈(0,+∞)x^3 - 3\ln x \ge 1 \iff x^3 \ge 3\ln x + 1, \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xexf(x) = xe^x.

a) Arătaţi că ∫02f(x)ex dx=2\int_0^2 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = 2. (5p)

b) Arătaţi că ∫−11(f(x)+ex) dx=e2+1e\int_{-1}^1 (f(x) + e^x) \, dx = \frac{e^2 + 1}{e}. (5p)

c) Demonstrați că:

∫−1−a−1+af(x) dx≥−2ae\int_{-1-a}^{-1+a} f(x) \, dx \ge -\frac{2a}{e}

pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim f(x)=xexf(x) = xe^x în integrala dată:
∫02f(x)ex dx=∫02xexex dx=∫02x dx\int_0^2 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^2 \frac{xe^x}{e^x} \, dx = \int_0^2 x \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula lui Leibniz-Newton:
x22∣02=222−0=42=2\left. \frac{x^2}{2} \right|_0^2 = \frac{2^2}{2} - 0 = \frac{4}{2} = 2

(2p)


b)

  • Scriem integrala sumei f(x)+exf(x) + e^x:
∫−11(f(x)+ex) dx=∫−11(xex+ex) dx=∫−11(x+1)ex dx\int_{-1}^1 (f(x) + e^x) \, dx = \int_{-1}^1 (xe^x + e^x) \, dx = \int_{-1}^1 (x + 1)e^x \, dx
  • Observăm că (xex)′=x′ex+x(ex)′=ex+xex=(x+1)ex(xe^x)' = x'e^x + x(e^x)' = e^x + xe^x = (x + 1)e^x:
∫−11(x+1)ex dx=xex∣−11\int_{-1}^1 (x + 1)e^x \, dx = \left. xe^x \right|_{-1}^1

(3p)

  • Înlocuim capetele de integrare:
=1⋅e1−(−1)⋅e−1=e+1e=e2+1e= 1 \cdot e^1 - (-1) \cdot e^{-1} = e + \frac{1}{e} = \frac{e^2 + 1}{e}

(2p)


c)

  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(xex)′=(x)′ex+x(ex)′=ex+xex=(x+1)exf'(x) = (xe^x)' = (x)'e^x + x(e^x)' = e^x + xe^x = (x + 1)e^x
  • Punctul critic al funcției se obține din f′(x)=0f'(x) = 0:
(x+1)ex=0  ⟺  x+1=0  ⟺  x=−1(deoarece ex>0, ∀x∈R)(x + 1)e^x = 0 \iff x + 1 = 0 \iff x = -1 \quad (\text{deoarece } e^x > 0, \, \forall x \in \mathbb{R})
  • Stabilim semnul derivatei:
    • Pentru x∈(−∞,−1]x \in (-\infty, -1], avem x+1≤0  ⟹  f′(x)≤0x + 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1];
    • Pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty), avem x+1≥0  ⟹  f′(x)≥0x + 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare pe [−1,+∞)[-1, +\infty).
  • Rezultă că x=−1x = -1 este punctul de minim absolut (global) al funcției ff pe R\mathbb{R}:
f(x)≥f(−1)=(−1)e−1=−1e,pentru orice x∈Rf(x) \ge f(-1) = (-1)e^{-1} = -\frac{1}{e}, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Integrăm această inegalitate pe intervalul [−1−a,−1+a][-1 - a, -1 + a], unde a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty):
∫−1−a−1+af(x) dx≥∫−1−a−1+a(−1e) dx\int_{-1-a}^{-1+a} f(x) \, dx \ge \int_{-1-a}^{-1+a} \left(-\frac{1}{e}\right) \, dx =−1e⋅[(−1+a)−(−1−a)]=−1e⋅(2a)=−2ae= -\frac{1}{e} \cdot \left[(-1 + a) - (-1 - a)\right] = -\frac{1}{e} \cdot (2a) = -\frac{2a}{e}

pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

(3p)